BusinessMagazin

Tag: MADR

  • Oamenii de afaceri braşoveni şi angajaţii Ministerului Agriculturii, reţinuţi joi de DNA, au fost arestaţi

    Decizia a fost luată de magistraţii Tribunalului Bucureşti, putând fi contestată la Curtea de Apel.

    Oamenii de afaceri Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, Florin Brezeanu, însărcinat cu efectuarea controalelor din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale – Direcţia Generală Control şi Antifraudă (MADR-DGCA), şi Gabriel Potcovaru, din cadrul OJPDRP Braşov, au fost reţinuţi joi de procurorii anticorupţie.

    În acest dosar, procurorii DNA au făcut, miercuri, 27 de percheziţii în judeţul Braşov.

    Procurorii fac cercetări în această cauză pentru săvârşirea, în perioada 2011-2014, a unor presupuse infracţiuni de corupţie şi obţinere nelegală de fonduri europene.

    Cei doi oameni de afaceri din Braşov sunt suspectaţi că au dat mită unor funcţionari, inspectori, experţi şi şefi din cadrul OJPDRP, oferindu-le bani, cadouri şi sejururi la pensiuni din zona Braşovului, au declarat surse judiciare pentru MEDIAFAX.

    În schimb, oamenii de afaceri ar fi fost ajutaţi să obţină finanţări europene nerambursabile, în baza unor documente false. Cei doi oameni de afaceri s-ar fi folosit de angajaţi ai OJPDRP pentru a dezvolta o fermă de găini şi pentru a extinde şi moderniza o fermă de curci.

    Programul Naţional de Dezvoltare Rurală a fost prejudiciat astfel cu peste 3 milioane de euro, au mai arătat sursele judiciare citate.

    DNA a anunţat joi că Gheorghe Dudu şi Florin Macovei sunt cercetaţi pentru dare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene.

    Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru sunt cercetaţi, la rândul lor, pentru luare de mită şi infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, sub forma complicităţii.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2011 – 2014, Gheorghe Dudu şi Florin Macovei, oameni de afaceri din judeţul Braşov, au urmărit obţinerea de finanţare comunitară nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), cu depăşirea plafoanelor legale maxime. Cei doi sunt prieteni foarte apropiaţi, astfel că au folosit acelaşi plan infracţional.

    În Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) se prevede că, în cadrul măsurii “Modernizarea exploataţiilor agricole”, în sectorul zootehnic valoarea maximă eligibilă a unui proiect nu va depăşi 2.000.000 euro, iar ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% (maxim 800.000 euro). În acelaşi timp, prin Regulamentul Comisiei Europene nr. 65/2011 (document cu aplicabilitate directă în statele membre), se prevede că nu se efectuează nici o plată către beneficiarii în cazul cărora s-a stabilit că au creat în mod artificial condiţiile necesare pentru a obţine aceste de plăţi în scopul obţinerii unui avantaj care contravine obiectivelor schemei de ajutor.

    Pentru a eluda aceste prevederi şi pentru a beneficia de fonduri nerambursabile în valoare mai mare decât plafonul legal (adică de aproape dublu faţă de valoarea maximă de 800.000 de euro), cei doi oameni de afaceri au folosit societăţi pe care le controlau prin faptul că, în cadrul acestora, aveau calitatea de administrator şi reprezentant, iar asociaţi erau diverse persoane interpuse, membri ai familiilor celor doi.

    Gheorghe Dudu a folosit SC Romagrafeed 2009 SRL şi SC Romagra Otis SRL, iar Florin Macovei – Andrasel Spaco 2011 SRL şi Casiopeia Spaco SRL. Folosindu-se de aceste societăţi, cei doi au divizat artificial proiectele lor de afaceri şi au formulat câte o cerere de finanţare în numele fiecărei societăţi, pentru a se situa, formal, sub plafonul impus de PNDR.

    Pentru a stabili aceste bugete estimative pentru cele patru societăţi, cei doi oameni de afaceri au folosit o serie de oferte falsificate, provenite de la aceiaşi producători/furnizori. În aceste oferte preţurile au fost stabilite în aşa fel încât valoarea totală a cheltuielilor eligibile astfel rezultată să se situeze cât mai aproape de limita maximă şi să permită o valoare cât mai mare a fondurilor nerambursabile accesate (de aproape 800.000 de euro în fiecare caz).

    Întrucât, potrivit PNDR şi Ghidului solicitantului, beneficiarii proiectelor sunt obligaţi să asigure cofinanţarea, cei doi oameni de afaceri au depus extrase de cont emise de unităţi bancare din care rezultă că au împrumutat cele patru societăţi (fiecare om de afaceri pentru societăţile controlate de el) cu sumele corespunzătoare. În realitate, din datele existente în cauză, a rezultat că aceste documente nu sunt corespunzătoare adevărului, întrucât aceeaşi sumă de bani a fost depusă consecutiv în numele fiecărei societăţi comerciale, la cele două unităţi bancare, suma staţionând în acel cont doar până la primirea extrasului de cont necesar dovedirii disponibilului, după care era retrasă şi virată în numele altei societăţi.

    Ulterior, după încheierea contractelor de finanţare, în faza de implementare a proiectelor, Gheorghe Dudu Gheorghe şi Florin Macovei au beneficiat de ajutorul acordat de Florin Brezeanu şi Gabriel Potcovaru, persoanele însărcinate cu efectuarea controalelor din cadrul MADR – DGCA şi, respectiv, din cadrul OJPDRP Braşov. Acest ajutor a avut la bază relaţia de prietenie existentă între cei doi oameni de afaceri şi reprezentanţii organelor de control, precum şi diverse avantaje materiale obţinute de aceştia din urmă. În consecinţă, în cadrul controalelor efectuate de cei doi funcţionari, nu au fost evidenţiate nici elementele din care rezulta divizarea artificială a proiectelor de afaceri şi nici suspiciunile de fals privind documentele folosite pentru accesarea fondurilor europene.

    Ajutorul dat de Florin Brezeanu celor doi oameni de afaceri a constat în: furnizarea de informaţii în legătură cu stadiul cererilor formulate de cei doi, “consultanţă” cu privire la neregulile existente în cadrul proiectelor celor doi şi cu privire la modul în care aceste nereguli puteau fi acoperite. În schimbul acestui ajutor, Dudu şi Macovei i-au asigurat lui Brezeanu cazare în cadrul deplasărilor lui în zona Braşovului, i-au dat produse alimentare şi sume de bani.

    Ajutorul dat de Gabriel Potcovaru celor doi a constat în crearea condiţiilor artificiale de eligibilitate pentru două proiecte. În acest scop, în cadrul verificărilor preliminare aferente cererilor de plată solicitate de cei doi titulari de proiecte, a consemnat în date nereale, pentru deblocarea tranşelor de plată în favoarea acestora. În schimbul sprijinului acordat Potcovaru a fost recompensat de Gheorghe Dudu cu o sumă de bani disimulată într-un plic. Există indicii rezonabile conform cărora Potcovaru percepea un “tarif” de circa 300 de euro.

  • CEC Bank a lansat microcreditele pentru agricultură

    Banca beneficiază de un fond în valoare de aproximativ 16,6 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării dupa utilizarea integrală a acestei sume.

    Din fondul pus la dispoziţie de MADR, clientii eligibili pot contracta de la CEC Bank următoarele tipuri de finanţări: credite pentru investiţii în domeniul agricol, în valoare de maximum 15.000 euro, in echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 120 de luni; credite pentru asigurarea contribuţiei proprii aferente proiectelor de investiţii selectate prin PNDR, în valoare de până la 75.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de maximum 120 de luni; credite pentru susţinerea realizării producţiei agricole, în valoare maximă de 25.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 24 de luni.

    Avantajul principal al finanţărilor acordate prin convenţia CEC Bank ă MADR îl constituie costurile ce permit clienţilor eligibili un acces mai uşor la finanţare. În prezent, dobânda este de 6,1%, iar comisionul de acordare a creditelor este 0. Costurile includ comisionul de analiză de 0,4%, comisionul de gestiune de 0,04%, aplicabil lunar la soldul curent al creditului şi comisionul de evaluare a garanţiilor.

    Facilităţile beneficiază de garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural de maximum 80% din valoarea creditului, plus alte garanţii din mixul acceptat de CEC Bank. Nu se solicită contribuţie proprie şi exista posibilitatea obţinerii unei perioade de gratie.

    “Prin lansarea acestor microcredite, CEC Bank îşi consolidează poziţia de partener strategic în susţinerea sectorului agricol, în scopul creării de noi oportunităţi de dezvoltare intensivă şi extensivă a agriculturii”, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank a avut anul trecut un profit brut de 56 mil. lei (13 mil. euro), în creştere cu circa 22 mil. lei faţă de 2012. Portofoliul de credite acordate de bancă s-a extins cu 3%, la 12,3 mld. lei (2,8 mld. euro).
     

  • Bancpost lansează un nou produs de creditare pentru micii fermieri

    Prin Agricredit, clienţii pot dispune în avans de fondurile necesare desfăşurării activităţii curente, inclusiv a plăţilor către bugetul de stat, până la încasarea subvenţiei de la APIA. Creditul poate fi accesat de orice societate comercială sau PFA cu maxim 250 de angajaţi pentru care APIA emite adeverinţe de înregistrare privind acordarea ajutoarelor de stat, conform Convenţiei cvadripartite Bancpost-APIA-FGCR-MADR pentru finanţarea beneficiarilor măsurilor de asigurare a bunăstării pentru păsări şi porcine pentru anul 2012.

    Valoarea finanţării este de 80% din valoarea subvenţiei înscrise în adeverinţa eliberată de APIA şi se acordă printr-o documentaţie simplificată, fără garanţii materiale prezentate de clienţi, în baza adeverinţei menţionate şi a garanţiilor FGCR. Clienţii beneficiază de gratuitate la comisioanele de administrare şi de neutilizare. Rambursarea creditului şi a dobânzii aferente întregii perioade de derulare a creditului se fac automat la încasarea subvenţiei de la APIA.

    Odată cu lansarea acestui produs, Bancpost lansează “Campania Agricredit”, ce se va derula în perioada 25 iunie – 15 octombrie, prin care clienţii eligibili pot profita de o ofertă globală ce include, pe lângă facilitatea Agricredit, şi pachetul tranzacţional Basic. Prin acest pachet, clienţii beneficiază de acces permanent la disponibilităţile din contul curent, prin intermediul cardului VISA Business şi al serviciului de internet banking, precum şi de costuri mai mici de tranzacţionare.

    Bancpost, a zecea bancă din sistem după active, controlată de grupul elen EFG Eurobank, a raportat pe primul trimestru o pierdere netă de peste 10 mil. euro, după ce veniturile operaţionale au scăzut cu 19%, ajungând la 54 mil. euro. La sfârşitul lui martie, Bancpost avea 275 de sucursale şi agenţii în toată ţara.

  • Ce fel de mere vor primi elevii prin programul “Fructe în şcoli”

    Bugetul alocat al programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli pentru anul şcolar 2011-2012 este de 52.890.646 lei, echivalentul a 12.593.011 euro, din care 8,483 milioane euro din fonduri comunitare, respectiv 4.109.000 euro din cofinanţare naţională. Sumele necesare aplicării programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli pentru anul şcolar 2011-2012 se asigură prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    “Este o sumă ceva mai mare decât pentru programul de anul trecut, după cât ştiu eu”, a declarat ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, după şedinţa de Guvern de miercuri.

    El a precizat însă, la întrebarea unui reporter, că nu ştie cât anume au fost mere româneşti şi cât de import, întrucât anul trecut “producătorii români nu au fost prea bine pregătiţi, având în vedere că este vorba de instalaţiile de calibrare, de o anumită mărime a fructului, prevăzut prin ordonanţă, şi, desigur, de o anumită calitate”. Anul acesta însă “există o pregătire mult mai bună” a celor care furnizează din piaţa internă fructe pentru acest program.

    “Poate să fie un măr mai ieftin, care are 120 grame, şi poate să fie un măr mai scump, care are 50 de grame. Eu aş prefera un Ionatan sau un Frumos de Voineşti, sau o Rora de Bistriţa-Năsăud – vă recomand un astfel de fruct, o să vedeţi că vă vine uneori să plătiţi dublu pentru el. Dar aici se stabileşte o medie în care se va stabili preţul. Eu am sperat să fie alături de preţ nu numai mărimea, ci şi calitatea”, le-a spus Tabără jurnaliştilor.

    Numărul total al elevilor din clasele I-VIII din sistemul public şi privat care vor beneficia de programul “Fructe în şcoli” este de 1.623.857 de elevi. Pe lângă distribuţia gratuită de mere, în anul şcolar 2011-2012 vor fi organizate şi vizite în ferme, târguri, expoziţii legate de legume şi fructe, concursuri tematice şi vor fi tipărite materiale de informare al căror scop este cunoaşterea beneficiilor consumului de fructe şi legume proaspete.

  • Firmele afectate de “criza castraveţilor” din primăvară vor fi despăgubite până la 15 octombrie

    Suma este asigurată din fonduri europene de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, iar banii vor fi plătiţi până la 15 octombrie prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), a anunţat ministrul de resort, Valeriu Tabără.

    Destinatarii sunt “o asociaţie care este recunoscută în plan naţional şi alţi şase producători privaţi. Aceştia sunt cei care s-au înregistrat la MADR, la APIA şi îndeplinesc toate condiţiile pentru a fi despăgubiţi”, a spus Tabără, precizând că suma este mult mai mică decât cea de 9 milioane de euro estimată iniţial, întrucât vânzările de castraveţi şi roşii şi-au revenit rapid.

    Comisia Europeană a suplimentat, în schimb, fondul total de compensaţii pentru agricultorii europeni afectaţi de criză, de la 210 milioane de euro la 227 de milioane de euro.

    “Comisia Europeană, cu implicarea directă a comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, a rezolvat într-o perioadă relativ scurtă de timp suma alocată pentru a asigura despăgubirile de sută la sută pentru ţările membre afectate şi fermierii afectaţi”, a precizat ministrul.

  • BRD intră în programul de credite agricole pentru “Primul siloz”

    Pe baza talonului de gaj aferent certificatului de depozit, clienţii băncii beneficiază de o finanţare pe termen scurt de până la 80% din valoarea de despăgubire a certificatului.

    BRD se adresează fermierilor care îşi depun producţia de seminţe de consum (grâu, orz, porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia) la oricare dintre depozitarii licenţiaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

    Prin programul “Primul Siloz”, agricultorii au posibilitatea să-şi depoziteze recolta de cereale în silozuri licenţiate, pentru care primesc un certificat de depozit care atestă cantitatea şi caracteristicile tehnice ale producţiei. Pe baza certificatului, agricultorii pot beneficia, de la băncile înscrise în program, de un împrumut garantat de stat, în valoare de până la 70-80% din valoarea producţiei din siloz, astfel încât nu mai trebuie să-şi vândă producţia imediat dupa recoltare ca să facă rost de bani şi pot să facă lucrările de toamnă cu creditele obţinute.

    În 2010, la programul “Primul siloz” au participat patru bănci – Raiffeisen Bank, CEC Bank, Banca Transilvania şi Garanti Bank – care au acordat finanţări totale de 150 de milioane de lei, majoritatea marilor producători din agricultură.

    Certificatul de depozit este valabil un an, timp în care fermierul poate aştepta creşterea preţurilor la produsele agricole, pe care le vând când consideră oportun, aşa încât să-şi poată plăti creditul. Certificatul este asigurat de Fondul de Garantare a Creditului Rural.

    În acest an, conform Ministerului Agriculturii, până la 22 iulie au fost acordate 188 de licenţe de depozit pentru 88 de fermieri, iar capacitatea de depozitare autorizată a fost de 4,1 milioane de tone, respectiv un sfert din capacitatea de depozitare autorizată la nivel naţional.

    În oferta BRD pentru producătorii agricoli figurează, de asemenea, creditele de prefinanţare a subvenţiilor APIA (schemele de sprijin pe suprafaţă – SAPS / Axa II / Zootehnie sau Bunăstarea animalelor şi plăţile naţionale directe complementare pentru suprafetele cultivate cu tutun), creditul de campanie agricolă, precum şi creditele specifice de investiţii (inclusiv cele acordate pentru sprijinul proiectelor cu cofinanţare din fonduri europene).