BusinessMagazin

Tag: MADE IN ROMANIA

  • România este croitorul şi cizmarul Europei, dar nu a reuşit să îşi dezvolte şi branduri proprii în modă, aşa că lucrează doar pentru alţii. De ce? Hainele, genţile şi încălţările unor branduri precum Prada, Gucci, Max Mara, Zara şi H&M poartă pe etichetă „pecetea“ „made in Romania“

    România este unul dintre cei mai importanţi producători de îmbrăcă­minte din Europa, fabricile locale realizând haine pentru nume mari din moda de lux şi cea mass market.

    Deşi are experienţă de zeci de ani în domeniu, deşi a realizat creaţii pentru unele dintre cele mai cunoscute mărci din lume, piaţa locală a rămas la statutul de croitor sau cizmar, mai degrabă decât să facă pasul mai departe către dezvoltare şi să îşi contureze branduri proprii. Astfel, astăzi, în România există câteva sute – sau poate mii – de mărci de haine, încălţăminte sau accesorii, iar în marea lor majoritate acestea sunt internaţionale. Numele româneşti sunt, de cele mai multe ori, mici, la început de drum sau ancorate în portul România. Niciunul nu a reuşit încă să devină o forţă globală. De ce?

    „Românii sunt importatori şi cunoscători de lux, dar foarte puţine firme româneşti produc şi exportă lux sub brand propriu“, spunea recent Amalia Săftoiu, fondatoarea Ami Amalia, un business care realizează haine tricotate în propriul atelier din Oradea. Circa 40% din vânzările brandului de lux Ami Amalia provin de la clienţii de pe piaţa locală, iar restul de la cei din străinătate. „Majoritatea clienţilor noştri sunt din străinătate, iar pro­dusele noastre poartă cu mândrie eticheta «made in Romania».“

    România a fost şi continuă să fie o ţară cunoscută drept croitorul Europei, o ţară cu o măiestrie aparte în a croi şi coase haine pe a căror etichetă stau numele unora dintre cele mai puternice mărci de modă din lume. Tot România este o ţară importa­toare de bunuri finite de haine sau pantofi, consumatorii lo­cali apre­ciind artizanatul cu care vine la pachet o piesă lucrată cu atenţie şi migală. Şi totuşi, puţine sunt compa­niile autohtone care pro­duc şi care îşi pun propriul brand pe creaţiile care apoi fac înconjurul lumii. De regulă, antreprenorii care fac pro­ducţie de modă – fie că e vorba de îmbrăcăminte, fie de încălţăminte – spun că e un cu totul alt lucru să faci brand propriu şi retail. Este o afacere separată, ce necesită timp, bani şi oameni specializaţi. Mai mult, dacă alegi să investeşti în asta, renunţi – cel puţin parţial – la contractele cu clienţii străini. Mai exact, e un pariu riscant.

    Şi asta mai ales în condiţiile în care moda este un domeniu puternic concurenţial, cu multe mărci internaţionale cu renume, ce au în spate grupuri gigant cu o forţă financiară pe măsură.

    „În prezent, 80% din producţie merge către piaţa externă (branduri partenere – n. red.), iar 20% către brandul propriu. Ponderea s-a schimbat din cauza lipsei forţei de muncă, începusem cu 30% cotă pentru piaţa locală şi voiam treptat să creştem. A trebuit să ne axăm mai mult pe piaţa externă ca să putem supravietui“, spune Alina Rachieru, fondatoarea Pineberry, un brand local de cămăşi. Antreprenoarea a creat această marcă în 2010, când a intrat în familia soţului său care deţine de trei decenii o fabrică de haine.

    „Am decis să încercăm şi piaţa locală, având în vedere că eu veneam dintr-un mediu corporate, unde se cereau cămăşi office, iar în 2010 oferta era foarte limitată.“ Totuşi, recent, producătorul român a închis singurul magazin fizic pe care îl avea în Bucureşti, în Mall Vitan, magazin inaugurat în 2019. Decizia de a renunţa la magazinul fizic vine ca urmare a lipsei de forţă de muncă din propria fabrică. Acum produsele sub brand propriu se vând doar pe site.

    În sectorul de îmbrăcăminte numărul brandurilor româneşti puternice e foarte mic. În cel de încălţăminte însă, există un pol de jucători locali care au şi producţie şi retail. E vorba de Musette, Anna Cori sau Marelbo. Prin ce se remarcă toate aceste companii e prin faptul că ele nu produc decât pentru sine, aşa că şi-au concentrat toată atenţia în direcţia dezvoltării unui brand propriu. Ele au zeci de magazine şi o poziţie puternică în piaţă locală, dar niciun actor nu a reuşit să se impună dincolo de graniţă, deşi unele încercări timide au existat, mai ales în cazul Musette. Astfel, astăzi, România nu are niciun nume cu adevărat mare şi internaţional în modă. Dar e timpul trecut?

  • La 25 de ani, punea bazele propriei companii, cu un singur angajat şi un birou de apartament. Astăzi, are parteneri precum Microsoft, Google şi Adobe, iar afacerea generează venituri de aproape 18 milioane de euro

    La nici 25 de ani, Alexandru Lăpuşan punea bazele propriei companii. Cu un singur angajat şi un birou deschis într-un apartament din centrul Capitalei. Astăzi îi are drept parteneri pe Microsoft, Google şi Adobe. Cum s-a reflectat pandemia în afacerea sa şi ce planuri are el pentru viitor?

    „Pe toată durata pandemiei, obiceiurile noastre zilnice legate de activitatea profesională s-au schimbat, iar comunicaţiile la distanţă sau cumpărăturile au devenit tot mai indispensabile. Toate acestea au presupus investiţii în zona de IT, prin urmare întregul sector s-a aflat în toată această perioadă pe un trend ascendent”, notează Alexandru Lăpuşan, cofondator şi CEO, Zitec. Recunoaşte că nu se aştepta la un astfel de fenomen disruptiv, „cu impact atât de puternic asupra mediului social, al modului în care colaborăm în cadrul echipei, asupra afacerilor clienţilor noştri”. Totuşi, spune că unele dintre provocările pandemiei i-au surprins pregătiţi. De exemplu, pentru că de mai mulţi ani implementaseră deja o politică de lucru de acasă şi o politică de program flexibil, momentul lockdownului nu a presupus acţiuni deosebite. „Am informat colegii că vom colabora de la distanţă printr-un e-mail. Toate sistemele necesare, cu securitatea aferentă, erau deja implementate, modul de lucru deja testat şi cunoscut.” De-a lungul pandemiei, compania – activă pe piaţa IT & digital marketing, a adoptat şi politici noi – un exemplu fiind că toată echipa a trecut la utilizarea de laptopuri, iar principala prioritate a fost, potrivit lui Lăpuşan, siguranţa echipei, „dar nu numai din punct de vedere medical, ci holistic”. În acest sens, a hotărât să îmbunătăţească modul şi transparenţa cu care a comunicat informaţii privind evoluţia companiei şi a relaţiei cu clienţii şi a implementat programe care să faciliteze organizarea unor sesiuni de terapie psihologică individual, printre altele.

    Pe de altă parte, antreprenorul susţine că actuala criză sanitară a reprezentat un catalizator de dezvoltare prin faptul că a generat nenumărate oportunităţi, accelerând procesul de transformare digitală în foarte multe domenii, fie că vorbim de activitatea instituţiilor publice, de telemunca pe care cele mai multe dintre companii au fost nevoite să o implementeze sau de segmentul e-commerce, care a cunoscut o dezvoltare fără precedent. Pentru Zitec, spune el, acest lucru s-a tradus în creşteri anuale de peste 50%, atât în 2020 cât şi în 2021. „Privind la ultimii trei ani, evoluţia companiei s-a menţinut pe un trend ascendent, raportând o rată medie anuală de creştere a afacerilor de 52%.” Jucătorul a încheiat anul 2021 cu o cifră de afaceri de 17,9 milioane de euro, în creştere cu 68% comparativ cu anul precedent. Până în prezent, businessul, care funcţionează cu birouri în Bucureşti şi Braşov şi este deţinut în procent de 25% de eMAG (tranzacţia având loc în 2017), a înregistrat 650 de proiecte în peste 20 de pieţe, potrivit informaţiilor disponibile pe site-ul companiei. În ultima perioadă, Zitec a înregistrat creşteri importante pe segmente de business precum product development, soluţii Google & Microsoft Cloud, digital marketing, mobile sau e-commerce. „Creşterea a fost susţinută şi de extinderea portofoliului de clienţi cu peste 50 de nume noi din diverse industrii, printre care: Pfarma.ro, Brico Dépôt, Kärcher România, Finqware, Fashion Days, Decathlon Cehia, Freshful, Flip.ro sau eMAG marketplace.”

    În plus, pe durata pandemiei, Zitec şi-a mărit echipa cu peste 65%, de la 160 de angajaţi în martie 2020 la 265 în prezent, procesul de recrutare desfăşurându-se exclusiv online. Şi în perioada următoare jucătorul se va concentra pe creşterea echipei, „astfel încât să putem susţine dezvoltarea proiectelor de transformare digitală din România şi din străinătate”. Executivul caută la viitorii angajaţi proactivitate, pasiune pentru tehnologie, precum şi dorinţa de a învăţa şi de a deveni mai buni, „inclusiv ca persoană, nu doar ca profesionist”. Tot pentru acest an, businessul îşi propune să continue accelerarea procesului de transformare digitală pentru un număr cât mai mare de instituţii şi companii din România prin soluţia lansată de companie, Regista, o aplicaţie care are rolul de a automatiza şi a eficientiza activităţile din instituţiile locale, guvernamentale şi din companii prin modulele de registratură electronică, managementul documentelor, formulare electronice, sesizări, programări, plăţi online şi Monitorul Oficial Local. „Regista facilitează atât o comunicare optimă între departamentele unei instituţii, cât şi între funcţionari şi contribuabili, pentru o rezolvare rapidă şi mult mai organizată a solicitărilor primite”, explică Lăpuşan. În acest sens, executivul spune că vor continua dezvoltarea de noi funcţionalităţi în cadrul aplicaţiei, precum: posibilitatea de plată online a impozitelor, pe lângă amenzi şi taxe locale în parteneriat cu Banca Transilvania, dar şi identificarea cetăţenilor de la distanţă prin video şi aplicarea semnăturii electronice în parteneriat cu Namirial.

    Din rândul altor proiecte importante în care compania s-a implicat recent se numără lansarea, în anul precedent, a unei fabrici de NFT-uri care susţine companiile sau persoanele fizice în procesul de creare şi monetizare al unui NFT propriu – NFTăria, încheierea unui parteneriat cu Startarium, „cea mai complexă platformă pentru antreprenori din România” în contextul extinderii infrastructurii digitale şi a portofoliului de produse pe platformă, dar şi preluarea, în 2020, a agenţiei Under Development Office, pas prin care antreprenorul a vizat atât extinderea portofoliului de clienţi, cât şi creşterea echipei, dar şi consolidarea capacităţilor Zitec în zona de dezvoltare software pentru aplicaţii mobile şi blockchain. Totodată, echipa Zitec a dezvoltat noul website al Arctic, utilizând conţinut generat de inteligenţă artificială (AI). Lăpuşan spune că ce au în comun clienţii Zitec este mai degrabă orientarea spre inovaţie, apetitul pentru digitalizare, dar şi dorinţa de optimizare a călătoriei consumatorilor în online, pentru care compania dezvoltă diferite proiecte. „Un exemplu de astfel de proiect este dezvoltarea în parteneriat a noului magazin online Brico Dépôt, unul dintre cei mai mari retaileri de bricolaj prezenţi pe piaţa din România, folosind platforma Magento 2 Commerce Cloud, care oferă mai multă flexibilitate, vizibilitate şi control din punct de vedere al gestionării conţinutului şi al produselor.”

    În opinia sa, procesul de transformare digitală, indiferent că vorbim de businessuri private sau de instituţii publice, va continua. „Este posibil să mai existe şi alte provocări în contextul pandemiei, însă digitalizarea va permite funcţionarea unei vieţi normale.” Majoritatea companiilor, adaugă Lăpuşan, au fost nevoite să se adapteze noului context pentru a-şi putea desfăşura operaţiunile, accelerând procesele de digitalizare. „Faptul că oamenii lucrează de acasă a demonstrat firmelor că este nevoie să trateze mai serios acest mod de lucru de la distanţă. Prin urmare, s-a investit mai mult în infrastructura de IT necesară pentru lucrul la distanţă, iar aici nu mă refer numai la softuri de conferinţe, ci şi la aplicaţii sau soluţii software care să permită companiilor un mod de lucru mai eficient la distanţă.” De asemenea, executivul spune că sectorul e-commerce se află într-o continuă expansiune, pentru că foarte multe companii, inclusiv jucătorii clasici, offline, care vindeau înainte de criză undeva pe la 5-10% prin magazinul online, acum şi-au redefinit strategia privind digitalul, alocând o mult mai mare importanţă vectorului online, într-o perioadă în care se comandă mai mult de acasă. Pe de altă parte, completează el, lipsa de digitalizare s-a simţit cel mai acut în rândul autorităţilor şi instituţiilor publice şi a interacţiunilor cu cetăţenii, care ar fi trebuit să se desfăşoare electronic, mai ales în contextul pandemiei. „Prin Regista am încercat să acoperim această nevoie şi ne bucurăm că multe dintre instituţiile publice au înţeles cât este de importantă transformarea digitală pentru activitatea lor. În timpul pandemiei, am văzut multe oportunităţi în comunităţile mici din ţară, unde procesele de digitalizare se pot realiza cu viteză mai mare. De aceea, cred că pandemia a arătat că digitalizarea în România are şanse mai mari să plece din comunităţile mai mici, decât dinspre Bucureşti spre toată ţara.”

    În perioada următoare, executivul se aşteaptă să remarce în continuare o tendinţă ascendentă pe zona de soluţii software personalizate, soluţii cloud şi soluţii e-commerce, pe fondul maturizării parteneriatelor pe care compania le are cu Google, Microsoft şi Magento Commerce (Adobe) sau VTEX. „Totodată, mizăm pe dezvoltarea segmentului de mobile şi blockchain, precum şi pe serviciile de securitate şi protecţia datelor şi marketing digital.”

    Antreprenor de la 24 de ani, când a lansat Zitec, business pornit într-un apartament din zona Universitate, Alexandru Lăpuşan spune că un lucru pe care l-ar face diferit ar fi să investească mai mult în educaţia antreprenorială, şi mai repede. „În 2003, când am pornit, e drept, nu erau nici multe resurse, nici atâtea cărţi pe acest subiect, şi cu siguranţă nu erau atâtea evenimente dedicate antreprenoriatului. Astfel, am încercat să fiu autodidact şi să învăţ de la locul de muncă atât aspecte legate de finanţe, cât mai ales cum să îmi îmbunătăţesc modul de comunicare cu colegii, cum să devin un lider mai bun.” În opinia lui, un antreprenor trebuie să fie, printre altele, autodidact. „Pot spune ceva despre învăţăturile pe care le-am extras singur din toate momentele de cumpănă prin care am trecut. Primul lucru pe care l-am învăţat a fost să realizez că am greşit. Astfel, mi-am dezvoltat capacitatea de a analiza şi de a învăţa din aceste experienţe pentru a nu repeta aceeaşi greşeală în viitor.” Dacă ar fi să o ia de la zero în antreprenoriat, spune că s-ar îndrepta, cu siguranţă, tot spre tehnologie.

  • Competiţia „made in Romania”. Câţi bani fac retailerii din brandurile private label şi unde le produc

    Privite iniţial cu reticenţă, sunt astăzi din ce în ce mai căutate, mai variate şi asigură procentaje importante din vânzările lanţurilor internaţionale de retail prezente în România. Este vorba de mărcile private, un competitor puternic al brandurilor de top şi un pariu sigur al multor jucători de profil.

    Segmentul produselor de marcă proprie este într-o continuă dezvoltare, nu doar prin creşterea numărului de SKU-uri (Stock Keeping Unit – n. red.), ci şi prin creşterea accelerată a vânzărilor din totalul pieţei. Clienţii sunt dornici să experimenteze, să descopere la raft articole din categorii noi, iar produsele marcă proprie au un raport excelent calitate – preţ”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România. Opinia este împărtăşită şi de alte companii din piaţa locală de retail. Reprezentanţii Selgros Cash&Carry, de pildă, spun că în România se observă o tendinţă clară de creştere a notorietăţii mărcilor private, pe toate segmentele de preţ, inclusiv pe nişa produselor bio. „Nu credem că vom ajunge foarte curând la nivelul de vânzări şi de sofisticare al pieţelor occidentale, însă este foarte important că românii capătă tot mai multă încredere în aceste mărci proprii – datorită tuturor ofertelor şi gamelor de produse existente – ceea ce va duce cu siguranţă la apariţia de categorii noi şi la multe noutăţi pe această nişă de piaţă.”

    O categorie care câştigă teren

    Interesul tot mai mare al românilor pentru produsele private label se reflectă şi în numărul de mărci private aduse sau dezvoltate de retaileri în plan local. Pentru unii, cum este cazul discounterului Lidl, parte a grupului Schwarz, mărcile private reprezintă chiar un procent majoritar din portofoliu. „Lidl operează după acelaşi model de business în toate ţările în care este prezent, iar acesta constă în faptul că dezvoltăm şi comercializăm împreună cu partenerii noştri, în cadrul reţelei, produse marcă proprie. Funcţionăm astfel de peste 40 de ani, la nivel global, inclusiv pe piaţa locală, unde ne distingem faţă de alţi retaileri prin modelul nostru de business, pentru că peste 80% dintre cele aproximativ 1.800 de produse comercializate în cele peste 275 de magazine din întreaga ţară sunt marcă proprie”, spun reprezentanţii Lidl România, business cu venituri de 9,5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor communicate de companie. Lidl a dezvoltat mărci proprii pentru aproape fiecare categorie de produs pe care o comercializează, iar multe dintre acestea au devenit branduri în sine, precum Cămara Noastră, care include, printre altele, produse de carmangerie, lactate şi patiserie, Pilos (lactate), W5 (produse de curăţenie), Cien (produse de îngrijire personală), sau Lupilu, cu produse destinate bebeluşilor şi copiilor mici. „Dincolo de articolele din sortimentul de bază, avem şi produse in & out, care pot fi găsite în magazinele noastre în timpul săptămânilor tematice sau de sărbători”, adaugă reprezentanţii Lidl.

    Tot parte a grupului Schwarz, retailerul german Kaufland, lider de piaţă în industrie, cu o cifră de afaceri de 11,8 miliarde de lei în 2019, deţine, la nivel internaţional, peste 50 de branduri marcă proprie înregistrate, pe segmentele de food şi non-food, cu un portofoliu de produse de câteva mii de articole, atât cu specific global, cât şi local, în cele cele şapte ţări în care compania este prezentă. În România se regăsesc peste 35 dintre acestea, atât în categoriile food, cum ar fi carne ambalată, legume şi fucte mezeluri, produse de panificaţie, produse lactate, băuturi, dulciuri sau conserve, în total circa 2.000 de produse, cât şi non-food: electrocasnice, produse de papetărie, produse de curăţare şi menaj, textile pentru adulţi şi copii sau articole de sezon, produsele marcă proprie reprezentând o pondere importantă în vânzările totale ale companiei, de până la 20%. Printre acestea se numără brandul K-Classic, care se regăseşte în aproape toate categoriile de produse, Bevola – pe segmentul cosmetice sau Purland, pe categoria carne. „Mărcile noastre proprii sunt prezente în aproape toate categoriile de produse, de la piese de mobilier, articole vestimentare, produse de îngrijire şi, desigur, alimente. Am dezvoltat mărci proprii şi la nivelul segmentului de produse cu valoare adăugată sub brandul K-Favourites, lansat relativ recent, ori în zona de produse sustenabile nealimentare – cum ar fi echipamentul sportiv făcut din PET-uri reciclate sau hainele din bumbac organic certificat GOTS. Din punct de vedere al cantităţilor vândute, în top sunt articolele din categoriile alimente de bază, băuturi şi lactate”, spune Valer Hancaş.

    Potrivit lui, sortimentul de marcă proprie, aflat într-o dinamică permanentă, este dezvoltat în funcţie de preferinţele consumatorilor, de cele mai noi trenduri din piaţă, precum şi de performanţa articolelor deja listate. Hancaş spune că, prin portofoliul de produse marcă proprie al companiei, Kaufland se adresează întregului spectru al populaţiei, cu toate grupele de vârstă şi stiluri de viaţă – de la cei ce au timp şi le face plăcere să gătească acasă, până la cei care sunt pe fugă sau preferă preparate gata făcute. „Scopul mărcilor proprii este să asigurăm varietate şi să acoperim nevoile tuturor stilurilor de viaţă. De asemenea, răspundem şi celor care au nevoie de un regim de alimentaţie special, fie că ţin post, sunt vegani, vegetarieni sau au anumite intoleranţe sau alergii alimentare. În zona de non-food, avem mărci pentru cei pasionaţi de sport, haine pentru adulţi, dar şi produse pentru părinţi – haine pentru copii de toate vârstele, produse de igienă şi îngrijire. Avem, de asemenea, mărci şi pentru electrocasnice sau grătar – astfel că acoperim nevoile întregii case.”

    Un alt lanţ de hipermarketuri care se axează pe acest segment, prezent în top 10 retaileri pe poziţia a şasea, cu o venituri de 5,7 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor ZF, este retailerul francez Auchan. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsele private label reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri a businessului local, cea mai mare parte fiind generată de produsele marcă proprie realizate în România. Astfel, din cele câteva mii de articole marcă proprie din portofoliul internaţional, circa 600 sunt prezente şi în portofoliul local, alături de alte câteva sute de produse fabricate în România (neincluzând aici mărcile de destinaţie). „Prin cele trei branduri proprii din portofoliu, astăzi răspundem tuturor bugetelor”, spun reprezentanţii companiei. În topul vânzărilor pe acest segment se numără produsele din gama de cafea, dulciuri, conserve şi alimente de bază.

    Pe segmentul cash&carry, dominat, în plan local, de companiile Metro şi Selgros, cu venituri de 5,75 miliarde de lei, respectiv 3,83 miliarde de lei, lucrurile stau puţin diferit, dar nu neapărat în ceea ce priveşte cererea, ci tipurile de clienţi care optează pentru produse private label. În cazul brandului Metro Cash&Carry, din cele opt mărci proprii prezente la nivel internaţional, şapte se regăsesc şi pe piaţa locală: ARO – prin care compania comercializează produse pentru gătit şi curăţenie; H-Line – produse pentru sectorul hotelier şi cel gastronomic; Rioba – gama pentru baruri, cafenele şi hoteluri; Metro Chef – produse premium destinate industriei gastronomice; Fine Life – gamă alternativă pentru alte branduri consacrate de pe piaţa locală; HoReCa Select – produse alimentare şi non-alimentare destinate bucătăriilor şi bucătarilor profesionişti şi Sigma – produse de birotică.

    „Interesul consumatorilor pentru produsele marcă proprie este în continuă creştere. Într-adevăr, a fost necesar un timp de testare a produselor noastre, pentru ca oamenii să înţeleagă că raportul calitate – preţ este, de multe ori, preferabil brandurilor consacrate. Dacă la început, deschiderea către produse la prim preţ a fost mai mare, odată cu apariţia pe piaţă a mai multor mărci proprii din segmentul mainstream sau chiar profesional, clienţii migrează către produse mai calitative”, spune Ioana Dănăilă, şef departament Mărci Proprii Metro România. Mărcile private ale companiei însumează un portofoliu de 1.800 de produse alimentare şi 1.400 de articole nonalimentare. „Atât în sectorul alimentar, cât şi în cel nonalimentar, preţurile acoperă toată gama – de la prim preţ (cele mai mici), până la preţuri care corespund unor produse profesionale”, notează Dănăilă. Potrivit ei, clienţii care apelează cu preponderenţă la mărcile proprii Metro sunt: clienţii revânzători, care au o afacerere independentă şi deţin de obicei un magazin alimentar, cu vârste de 35-55 ani, ponderea mediului de provenienţă urban versus rural fiind de 50%-50%, şi clienţii din HoReCa – proprietari de pizzerii/fast-food/mici restaurante, cu vârste cuprinse între 24 şi 45 de ani, 70% provenind din mediul urban şi 30% din mediul rural. În categoria clienţilor revânzători cel mai bine se vând articolele la prim-preţ, în timp ce în cazul clienţilor HoReCa cele mai căutate sunt articolele profesionale. „În ceea ce priveşte produsele, în topul vânzărilor se află gama de lactate şi produsele de strictă necesitate (ulei, zahăr, făină, ouă).”

    Competitorul direct al Metro – grupul Transgourmet Holding, din care face parte compania Selgros Cash&Carry, deţine, la nivel internaţional, cinci mărci private, prezente pe toate palierele de preţ, pe piaţa locală fiind prezent cu trei dintre acestea: Topseller, Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality. În prezent, cele trei mărci proprii prezente în plan local înglobează peste 200 de produse. „Prin prisma profilului nostru de cash&carry, cele mai vândute produse sunt cele din gama alimentelor de bază şi a celor proaspete, însă, în ultima perioadă, am observat creşteri importante şi pe alte categorii, cum ar fi peşte/fructe de mare, produse non-alimentare, dulciuri şi, mai nou, dezinfectanţi”, spun reprezentanţii companiei. „Deoarece portofoliul de produse marcă proprie este încă în curs de dezvoltare”,​ reprezentanţii Selgros România estimau la finele anului trecut că vor încheia 2020 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe acest segment.. „Clienţii Selgros sunt foarte variaţi. Din magazinele noastre îşi fac cumpărăturile atât clienţii revânzători şi gastronomi, cât şi consumatorii finali. Pentru produsele care se adresează revânzătorilor, preţul este principalul criteriu de cumpărare, în timp ce produsele dedicate gastronomilor sunt preferate de toate tipurile de profesionişti pentru raportul calitate/preţ”, explică reprezentanţii companiei.

     

    Obiceiuri sănătoase la preţuri accesibile

    Printre sortimentele tot mai variate şi gamele premium marcă proprie şi-au făcut loc şi produsele bio, incluse în portofoliile mărcilor private ale retailerilor pe fondul unei cereri tot mai accentuate a consumatorilor pentru acest tip de articole. „O tendinţă pe care am observat-o în preferinţele consumatorilor şi pe care am putut să o exploatăm şi mai mult în portofoliul nostru de produse marcă proprie este interesul din ce în ce mai mare asupra produselor sănătoase, atenţia la certificările de calitate şi la provenienţa produselor. Am fost primul retailer care a adus pe rafturi un întreg sortiment de produse bio, tocmai pentru că am înţeles orientarea consumatorilor către acest segment. În continuare, vedem că tot mai mulţi consumatori sunt interesaţi de o alimentaţie echilibrată, aşa că investim în permanenţă în această gamă şi ne concentrăm pe creşterea numărului de articole la raft. În prezent, în sortimentul nostru, avem peste 170 de produse bio, dintre care peste 80 de produse se află permanent în stocul nostru. Avem de mai multe ori pe an şi Săptămâna Bio, cu o gamă extinsă de produse bio in & out. Mai mult decât atât, pe lângă produse alimentare, anul trecut am inclus în gama noastră şi produse de îngrijire personală bio”, spun reprezentanţii Lidl România.

    „Ca urmare a faptului că tot mai mulţi clienţi au început să se orienteze spre un stil de viaţă sănătos, fiind totodată atenţi la preţul de cumpărare, am dezvoltat portofoliul de mărci proprii din această zonă, în gamele cu valoare adaugată şi bio. Marca proprie este o alternativă bună pentru cei care vor să acceseze produse dintr-un segment calitativ superior, la preţuri avantajoase. Am crescut mult în ultimul timp pe zona bio şi am dezvoltat segmentul non-food pe marcă proprie. Oferim în prezent o varietate de produse ecologice din toate categoriile: produse lactate, băuturi, cafea şi ceai, chiar şi conserve şi produse congelate, articole vestimentare din bumbac organic”, notează, la rândul său, Valer Hancaş (Kaufland). De altfel, adaugă el, „în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de retail, România începe să adopte cele mai noi tendinţe în materie de food: produse naturale, sustenabile, consum bazat pe proteine, produse locale, reducerea cantităţii de sare, zahăr şi grăsimi precum şi o atenţie deosebită în ceea ce priveşte utilizarea resurselor”.

    În cazul Metro, gama bio este reprezentată, în portofoliul companiei, de mărcile Metro Chef şi Horeca Select, destinate clienţilor din industria HoReCa. „Amintim aici şi de microsera inteligentă pe care am adus-o, în colaborare cu Microgreens România, la Metro Cash&Carry Băneasa”, spune Ioana Dănăilă.

    Made in România

    De câştigat din evoluţia mărcilor private nu au doar companiile care le comercializează, ci şi producătorii locali, la care retailerii apelează pentru procente importante din portofoliul private label. Auchan, de pildă, colaborează cu peste 50 de producători locali în crearea mărcilor proprii, iar în cazul Metro, aproximativ 60% din segmentul produselor alimentare din portofoliul de mărci proprii al companiei este dezvoltat cu producători români. Jucătorul, prezent şi pe piaţa de retail de proximitate, prin franciza LaDoiPaşi, a lansat, în luna august, în cadrul acesteia, o gamă de produse locale, „pe care urmează să o extindem până la finalul anului cu încă 20 de SKU-uri (stock keeping units) noi”, după cum au declarat anul trecut reprezentanţii companiei. „Răspundem, astfel, interesului  tot mai mare al clienţilor pentru produsele locale şi oferim ocazia antreprenorilor să aducă la raft noi opţiuni, game exclusive, made în Romania, la cel mai bun raport preţ-calitate.”

    Valer Hancaş, de la Kaufland, spune că „pentru clienţii din România colaborăm cu producători locali pentru produse cu specific local, cu reţete locale sau cu ingrediente din România sub brandul Vreau din România dar nu numai. Dezvoltăm continuu programe şi colaborări pe plan local, iar beneficiile sunt de ambele părţi – atât pentru producătorii români, care au astfel asigurată o piaţă de desfacere, cât şi pentru clienţi şi consumatori, care au la dispoziţie produse proaspete şi autentice, de origine controlată”. Lidl a dezvoltat pentru prima data o categorie de produse româneşti în urmă cu 5 ani, ca o promoţie in&out în timpul primei Săptămâni Româneşti, „însă cu timpul, interesul pentru această gamă a crescut, aşa că din acest motiv am inclus în oferta noastră un număr din ce în ce mai mare de astfel de produse”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, businessul colaborează cu 400 de furnizori locali pentru mărcile proprii şi cele comerciale, iar planurile de viitor vizează creşterea acestui număr. „În urma acestor parteneriate, am reuşit să creştem şi portofoliul de produse româneşti, astfel că în anul fiscal 2019 am avut peste 2.400 de articole, cu 10% mai mult decât în anul financiar trecut (per total), trend ascendent care se menţine şi în 2020. Dintre mărcile proprii, brandul Cămara Noastră, marca proprie Lidl de produse alimentare româneşti dezvoltate 100% cu furnizori locali, număra, la începutul anului fiscal 2019, în jur de 200 de produse”, spun reprezentanţii Lidl România.

    Pentru marca Topseller a Selgros, 90% dintre furnizori sunt locali, în timp ce pentru mărcile Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality, mărci dezvoltate şi achiziţionate la nivel de grup, majoritatea sunt furnizori externi. „Avem însă planuri ca o parte dintre furnizorii noştri locali să devină furnizori şi pentru aceste două mărci proprii, ceea va reprezenta un atú pentru furnizorii din România, care ar urma să aibă un acces mai facil pe piaţa europeană”, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry România.

    Şi pe segmentul ambalaje retailerii îşi îndreaptă atenţia către producătorii locali. Producătorul de etichete Rottaprint, companie cu 800 de clienţi în portofoliul local, asigură fabricarea etichetelor pentru peste 20 de branduri de mărci private din retailul alimentar. Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, director general al companiei, „printre tipurile de produse din gama private label pentru care fabricăm etichete se numără: preparate din carne (mezeluri şi semipreparate), carne crudă, lactate (iaurt, unt, lapte, brânză), serveţele umede şi apă”.

    Cu un pas în urma Vestului

    „Piaţa locală este încă mai puţin dezvoltată faţă de cea din vestul Europei. În acest moment putem observa un număr mai ridicat de produse marcă proprie în reţelele din vest, însă tendinţa de creştere se remarcă şi în ţara noastră”, spun reprezentanţii Auchan România. Opinia că România este în urma vestului la această categorie este unanim împărtăşită, iar estimările sunt asemănătoare de la un retailer la altul. Astfel, potrivit lui Valer Hancaş (Kaufland), segmentul local de marcă proprie se află la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (până în 20%), dar în urma ţărilor din Europa de Vest (circa 30% – 50% în Elveţia). Reprezentanţii Selgros România estimează că piaţa mărcilor private reprezintă în România doar 12,5% din totalul vânzărilor, în timp ce în Europa de Vest se ridică la 30%, iar în Europa de Est la 17%. Ei remarcă, de asemenea, că pe segmentul mărcilor private – aflat în continuă dezvoltare în România – există o reală oportunitate de dublare a volumului de vânzări. „Un factor important care poate contribui la această evoluţie este dezvoltarea comerţului modern, deoarece acesta reprezintă canalul prin care mărcile proprii sunt comercializate.” Porivit Ioanei Dănăilă (Metro), faptul că în sud-estul Europei consumul de produse marcă proprie este mai mic faţă de pieţele din vest se reflectă şi în comportamentul producătorilor: „pe piaţa locală, ca şi în ţările vecine, nu există producători specializaţi de marcă proprie”. Deocamdată, adaugă ea, nivelul de consum al produselor marcă proprie în România este încă sub media Europei. „Însă, dacă ne uităm la tendinţele actuale şi la dinamica puterii de cumpărare, estimarea este că în următorii ani popularitatea produselor vândute sub marca proprie pe piaţa locală va ajunge la acelaşi nivel cu cea din sud-estul Europei.”

     

    Produse marcă proprie lansate în pandemie

    Una dintre cerinţele impuse de pandemie a fost îmbogăţirea, în lanţurile de retail, a gamelor de produse cu specific santitar destinate limitării răspândirii coronavirusului. Metro se numără printre retailerii care au dezvoltat produse marcă proprie pentru igienizare, compania lansând articole destinate atât clienţilor revânzători, cât şi celor din segmentul HoReCa. „De la impunerea restricţiilor, în primăvară, segmentul produselor de igienizare şi curăţenie este în creştere şi estimăm că trendul se va menţine aşa şi în perioada următoare”, spune Dănăilă. Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute de produse de igienă, Selgros a lansat, de asemenea, anul trecut, sub marcă proprie, un gel igienizant pentru mâini în variante de 500 ml şi 1 litru, următorul pas fiind lansarea produsului în ambalaj de 5 litri, pentru nevoile clienţilor profesionişti.  Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, anul trecut Rottaprint a primit, atât pentru partenerii din plan local, cât şi pentru cei din străinătate, solicitări de producţie a etichetelor pentru produse cu specific sanitar, nou-lansate pe fondul pandemiei de COVID-19. La Kaufland, Valer Hancaş spune că „momentan investigăm această variantă de dezvoltare la nivelul pieţei. O provocare majoră o reprezintă durata proceselor de auditare şi autorizare, precum şi presiunea timpilor de reacţie în această perioadă sensibilă.”

  • Peste 60 de fabrici locale cu 5.000 de angajaţi pun eticheta „Made in Romania“ pe hainele gigantului britanic Asos. Piaţa locală este principalul partener de producţie din Europa

    Gigantul britanic din domeniul modei online Asos, cu afaceri anuale de circa 3,3 mld. lire sterline (3,7 mld. euro), lucrează cu 191 de fabrici în Europa, iar dintre acestea o treime sunt în România.

    Mai exact, grupul prezent în online în toate cele aproape 200 de ţări din lume lucrează pe plan local cu 61 de fabrici cu peste 5.000 de salariaţi. România este astfel cel mai important parte­ner din Europa în zona de producţie, fiind urmată la mare depăr­tare de Bulgaria (39 de fa­brici), Marea Bri­tanie (24) şi Italia (24). În total, în Eu­ropa, Asos produce în 12 ţări, însă în cele mai multe are colaborări restrânse.

    Gigantul lucrează însă masiv cu fabrici din Asia – mai ales China sau India – şi mai puţin cu altele din Africa. Chiar şi la o analiză de ansamblu a hărţii partenerilor Asos din zona de producţie, România stă bine dat fiind că în China şi India – ţări nu doar mai întinse geografic, ci şi mai ieftine şi cu populaţii mult mai numeroase, numărul de parteneri nu depăşeşte cu mult 200.

    Astfel, piaţa locală este unul dintre principalii furnizori de haine şi pantofi pentru grupul Asos care îşi livrează produsele şi pe plan local.

    Unele dintre cele mai mari fabrici de textile din România, precum Alison Hayes şi Oztasar, dar şi altele mai mici, produc haine pentru marile grupuri britanice de modă, unele unităţi de producţie locale având pe lista de clienţi doar branduri din Marea Britanie.
    Brexitul şi problemele financiare ale unor mărci mari de modă precum Debenhams şi Topshop (Arcadia Group) au pus sub semnul întrebării viitorul fabricilor din România care riscă să piardă contractele care le asigură supravieţuirea. Totuşi, datele comunicate de gigantul Asos arată că România rămâne o destinaţie importantă de producţie.

    România a fost încă dinainte de anii ‘90 una dintre cele mai importante destinaţii de producţie de textile şi încălţăminte pentru marile branduri atât mass market cât şi de lux. În ultimii 15 ani însă, pieţele din Asia au crescut puternic mizând pe salarii ce scad până la sub 100 de euro pe lună. În acest context România a pierdut teren.

    Totuşi, avantajele României rămân forţa de muncă bine calificată şi apropierea de pieţele vestice unde au sediul marile branduri. Mai mult, salariul unei croitorese din România este în continuare de 5-6 ori mai mic decât al uneia din Occident. În acest context, România reuşeşte încă să atragă marile branduri, dar numărul lor e tot mai mic din cauza majorării constante a salariului minim pe economie.

  • MADE IN ROMANIA

    In ceea ce priveste suprafata spatiilor comerciale pe cap de locuitor, in Romania acest indicator se afla sub valoarea inregistrata in capitalele tarilor vecine.

     

    MALL-URI: 0,07 mp/cap de locuitor. Prin comparatie, la Budapesta este de 0,27, la Praga – 0,38, iar la Varsovia  0,79.

     

    RANDAMENTE: Piata de retail din Romania continua sa ofere randamente ridicate pentru investitorii in proiecte comerciale, chiar daca in ultimii doi ani acestea s-au redus de la 12% la 8-9%.

     

    TENDINTE: Majoritatea companiilor straine care se pregatesc sa intre pe piata din Romania prefera mall-urile si marile centre comerciale. Inainte de o eventuala extindere, acestea prefera sa testeze Bucurestiul.

     

    INVESTITII: Vor creste semnificativ odata cu venirea marilor lanturi (Real, Spar, Auchan), dar si cu extinderea celor deja existente (Kaufland, Plus, Penny Market, Carrefour, Bricostore, Praktiker etc.).