Drept urmare Dinu Patriciu şi-a întărit echipa de conducere şi a rescris planul de afaceri: restructurarea se face din mers, cu miză pe descentralizarea managementului şi pe educarea angajaţilor, pe dezvoltarea părţilor nevăzute ale businessului. Echipa de conducere a diviziei FMCG Retail din Mercadia Holland a fost completată cu Anca Vlad, fost manager al bauMax România, şi Vlad Şeitan, care ocupa o funcţie de conducere la OMV Refining & Marketing. Anca Vlad va fi de la 1 octombrie Head of Category Management and Purchasing, iar Şeitan va deveni de la aceeaşi dată Chief Operational Office şi Deputy CEO.
Patriciu estimează pentru reţelele Mic.ro, Macro şi miniMax o cifră de afaceri de 225 de milioane de euro în acest an, iar anul viitor vânzările ar putea ajunge la 880 milioane de euro. Mercadia Holland are în prezent 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe şi 110 mobile şi 58 de unităţi Macro şi miniMax. Planurile de dezvoltare prevăd un număr de 2.000 de unităţi Mic.ro şi 150 miniMax şi Mac.ro până la finele lui 2012. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 250 de milioane de euro. Pentru 2013 Mercadia îşi propune să obţină afaceri de 1,5 miliarde de euro cu cele trei lanţuri de magazine.
Chiar dacă planurile iniţiale presupuneau cooptarea de asociaţi în magazinele Mic.ro, doar 10% dintre unităţi funcţionează într-un astfel de sistem, în special din cauza lipsei de instruire a candidaţilor. “Ne întâlnim cu două categorii de români, oameni care au 7.000 de euro şi care vor să facă 70.000 de euro într-o lună şi oameni ce vor să aibă o afacere cinstită, din care să trăiască, dar nu au cei 7.000 de euro”, spune Dorin Gherman, membru în Executive Board. Cei 7.000 de euro reprezintă suma cu care un doritor intră în parteneriat cu Mercadia şi poate gestiona un magazin Mic.ro. Dar banii sunt numai o parte a înţelegerii, care cuprinde patru niveluri de selecţie. Pe de altă parte, vânzările din magazinele în care există asociaţi sunt cu 25% mai mari decât în celelalte, deoarece aceştia sunt direct interesaţi de creşterea eficienţei.
Patriciu a vorbit şi despre preţurile practicate în reţeaua Mic.ro, care nu pot fi la fel de mici ca acelea din magazinele de tip discount. “Dacă omul vrea preţ de discounter, se duce la doi kilometri, nu la 100 de metri. Sigur că încercăm să reducem preţurile, aceasta este şi strategia. Preţurile vor fi comparabile, dar niciodată egale cu cele din magazinele de tip discount. Ceea ce stârpim noi este comerţul nefiscalizat”, adăugă Patriciu.
Pentru dezvoltarea reţelelor de magazine Patriciu va investi cu 100 milioane euro mai mult faţă de cât îşi propusese iniţial, întrucât băncile nu sunt dispuse să finanţeze cu sume mari proiecte de investiţii. Planul iniţial era investirea a 250 de milioane de euro din care Mercadia să suporte 100 de milioane de euro din surse proprii, 100 de milioane de euro să fie credite bancare şi 50 de milioane de euro credit furnizor; firma a fost nevoită să îşi schimbe planurile şi să dubleze valoarea investiţiei proprii, pentru că băncile nu i-au acordat finanţare.
“Sucursalele băncilor străine din România nu sunt dispuse să suporte credite de investiţii de o asemenea anvergură. Ne-am reorientat planul de afaceri către contribuţia firmei, dar vom face un efort dublu”, a spus omul de afaceri.Patriciu susţine că în ultimele luni sucursalele băncilor străine din România “trimit bani acasă” şi preferă să finanţeze Guvernul, nu sistemul privat. El crede că sistemul bancar românesc ar trebui restructurat “de la cap la coadă” şi să nu mai existe un singur nivel de bănci, ci mai multe, printre care şi bănci locale de economii, apoi unele regionale şi abia apoi actualele structuri naţionale.
“Când ai 30 de miliarde credite ipotecare în România, care de fapt sunt neperformante toate, pentru că nivelul garanţiilor nu le mai acoperă, dar nu le declari neperformante, stai pe ouă până se strică”, a spus Patriciu. El a adăugat că un astfel de comportament al băncilor va duce la o lipsă de lichidităţi în sistemul privat, care a început deja să se simtă. Întrebat ce ar trebui să facă Guvernul în privinţa băncilor, Patriciu a răspuns: “Să stea deoparte”.