Prima data cand am auzit de anul sabatic a fost in urma cu cativa ani, cand insasi ideea de munca abia imi devenea cunoscuta. Directorul regional al uneia dintre cele mai mari companii de asigurari din Romania imi spunea ca ar putea oricand sa “stea pe tusa” un an de zile, iar el si familia lui sa o duca in continuare bine. Intelegeam perfect motivatia – intrasem in campul muncii de mai putin de doua luni si deja duceam dorul diminetilor prelungite si al zilelor fara program prestabilit – dar nu puteam concepe ca optiunea “fara munca” este disponibila in termeni reali si dincolo de lumea privilegiata a mogulilor ori a mostenitorilor lumii.
Traim vremuri in care viata profesionala se confunda aproape cu cea personala, cand celor 8, 10 sau chiar 14 ceasuri de la birou li se adauga orele suplimentare de acasa, in weekend sau dupa miezul noptii. Departe de noi sistemul celor 8 ore batute in cuie, cand programul incepea la 6 dimineata si se termina la 2 dupa-amiaza iar grijile de la serviciu abia razbeau dincolo de usa companiei. Poate ca manualele ante-capitalism ne-au invatat ca munca e bratara de aur, dar in zilele noastre se poarta mai mult argintul. Acum, avem timp pentru toate, mai putin pentru noi, si, cu cat ne axam mai mult pe cariera, iar banii din cont se inmultesc, cu atat lucrurile marunte din viata capata importanta unui lux.
Intr-o societate in care oamenii par nascuti pentru a munci, nu poti prin urmare sa nu te intrebi “Cat de mult inseamna prea mult?”. Raspunsul se afla poate intr-un trend ce prinde amploare in lume: asa-numitul an sabatic, pauza in cariera (career break) pe care din ce in ce mai multi oameni o aleg pentru a recupera din luxurile marunte pierdute printre deadline-uri si task-uri zilnice. Fie ca e vorba de a petrece timp cu familia, de a face calatoria demult visata in jurul lumii sau a urma cursurile de specializare mereu amanate, cel mai important aspect al pauzei de la business este ce faci cu timpul liber astfel obtinut.
Mai nou, isi face aparitia si o industrie ce lucreaza, paradoxal, tocmai pentru acei oameni care aleg sa nu mai lucreze. De la carti si site-uri web specializate in plani?ficarea vacantelor la agentii de turism ce ofera calatorii de un an in jurul lumii ori expeditii terestre in locuri nebanuite, “industria sabatica” vine cu bratele deschise in intampinarea adeptilor sai.
La noi, trendul e abia la inceput, asa incat decizia subita a unor oameni ca Mihai Ghyka, ex-General Manager al InBev Romania, care a parasit compania pentru a-si lua un an sabatic, provoaca inca stupoare. Insa, cu tot mai multi profesionisti atrasi de idee si cu includerea “vacantei platite de un an” in beneficiile cu care multinationalele isi atrag angajatii, in curand, industria sabatica va poposi – cu mainile curate – si in Romania.