Tag: Luptati pentru BBC“

Tot in cadrul unui discurs public, dar la un an distanta, actualul director general Mark Thompson spunea ca „in ciuda excentricitatilor si a esecurilor sale… BBC ramane cea mai mare forta a binelui cultural de pe fata pamantului“. Un mesaj optimist, suta la suta „corporate“, pe care l-au ascultat cei peste 27.000 de angajati ai BBC. Mark Thompson, care preluase fraiele corporatiei dupa demisia lui Dyke in ianuarie 2004, prezenta noua viziune a BBC concentrata pe „excelenta“, la capatul careia BBC trebuia sa se transforme intr-un „broadcaster digital mai simplu, mai agil si mai creativ“ printr-un plan de reforma bine stabilit si, in opinia lui Thompson, necesar in contextul tehnologiei digitale care „schimba asteptarile audientei si relatia acesteia cu BBC, devenind mai interactiva si mai personalizata“.

Daca in 2000 prima masura formulata de fostul sef de la BBC, Greg Dyke a fost sa angajeze oameni (in special freelanceri si jurnalisti proveniti din minoritatile etnice), masura anuntata de Thompson in urma cu trei luni a fost sa reduca personalul. „Mai bine de o zecime din cei 27.632 de angajati  ai BBC vor fi disponibilizati, alte disponibilizari urmand o data cu reducerea unui procent de 15% din bugetele de programe“. In total, Thompson vorbea de o reducere de 320 de milioane de lire sterline in urmatorii trei ani (echivalentul a aproximativ 640 mil. euro) – plan ce a impresionat-o pe Tessa Jowell, secretarul de stat britanic pentru cultura si media. Dincolo de reducerea costurilor, Thompson isi mai fixase ca obiectiv sa convinga guvernul sa finanteze BBC prin taxa de licenta in urmatorii zece ani. 

Propunerile directorului corporatiei britanice nu au ramas fara ecou. Saptamana trecuta, cateva mii de angajati ai BBC, sustinuti de sindicate, au anuntat ca „vor protesta fata de propunerea lui Mark Thompson privind o reducere de personal care s-ar putea concretiza prin concedierea a peste 3.000 de salariati“, relateaza site-ul Brand Republic. Sindicatele care au sarit in ajutorul angajatilor BBC sunt BECTU (sindicat ce reprezinta interesele radio-difuzorilor, ale producatorilor de film, teatru, divertisment s.a.m.d din Marea Britanie) si Sindicatul National al Jurnalistilor (National Union of Journalists). Acestea au cerut conducerii BBC sa-si manifeste opozitia fata de reducerile de personal si privatizarea postului BBC Broadcast la inceputul lunii martie, cand Guvernul urma sa dea publicitatii o lege privind viitorul BBC.

„Sindicatele – carora le-au fost distribuite circa 20.000 de insigne cu inscriptia «Luptati pentru BBC» avertizeaza ca vor recurge la actiuni de amploare in cazul in care vor avea loc disponibilizari suplimentare“, relateaza Brand Republic. Unele dintre masurile propuse de Thompson par sa fie insa in concordanta cu unele intentii ale guvernului britanic, scria The Economist la sfarsitul anului trecut. Printre acestea se numara planul de a disloca 1.800 de angajati la Manchester, „ceea ce se potriveste cu intentia guvernului de a muta functionari publici in afara Londrei si a sud-estului tarii“. BBC poate vinde sau se poate dispensa de doua dintre diviziile sale, BBC Broadcast si BBC Resources, iar o mare parte dintre cele 320 de milioane de lire economisite in urma restructurarii vor fi alocate imbunatatirii grilelor BBC. Iar acest lucru ar putea scapa guvernul de inca o grija, scria publicatia britanica in luna decembrie. 

Ceea ce a si inceput sa se intample. Saptamana trecuta, la o zi dupa anuntul sindicatelor de declansare a miscarilor de protest (4 martie), BBC a anuntat ca a demarat procesul de vanzare a subsidiarei sale comerciale, BBC Broadcast Limited. Valoarea de vanzare estimata se situeaza in jurul sumei de 150 de milioane de lire sterline, iar unul dintre potentialii cumparatori este Martin Sorrell, CEO al companiei WPP (unul dintre liderii mondiali in servicii de comunicare). BBC Broadcast este, potrivit sitului BBC, expertul numarul unu in Europa in distributia si promovarea continutului multimedia (de la televiziune la telefoane mobile). „Vanzarea are loc ca urmare a revizuirii interne a activitatilor de afaceri ale corporatiei. Echipa a ajuns la concluzia ca, din moment ce serviciile oferite de BBC Broadcast sunt vitale pentru BBC, acestea nu trebuie neaparat sa ramana in proprietatea corporatiei“, se arata intr-un comunicat postat pe situl companiei. 

De fapt, ceea ce face Thompson acum este sa schimbe mare parte din ceea ce a facut predecesorul sau. Cea mai relevanta schimbare tine de oameni. Dyke a atras multi freelanceri – miile de posturi ce urmeaza a fi restructurate acum. O alta schimbare tine de orientarea editoriala. Institutia care reglementeaza audio-vizualul britanic, Ofcom, s-a plans anul trecut ca fostul director al BBC, Greg Dyke, „alterase continutul grilelor“. Acum, BBC spune ca va investi mai mult in comedii si piese de teatru britanice si mai putin in redifuzari, emisiuni improvizate sau emisiuni tip reality TV.

Tot Dyke a pus accent pe productia interna, ceea ce a atras nemultumirea guvernului, care isi dorea mai multa competitie intre BBC si producatorii independenti. Argumentul lui Dyke se baza, dincolo de convingerile personale, pe rezultatele unui studiu independent realizat de consultantii Oliver si Ohlbaum conform caruia numai 4% din venitul total provenit din pay TV este cheltuit pe productii britanice. „Adica 120 de milioane de lire sterline din 3 miliarde de lire. Restul de bani proveniti din pay-TV sunt cheltuiti pe programe americane, sport, reluari ale unor programe britanice si filme“, spunea Dyke la vremea respectiva. Cu toate ca acest procent este un bun indicator al preferintelor publicului britanic, Marea Britanie continua sa investeasca in productii proprii. La sfarsitul lui 2003, fostul director Dyke spunea ca Marea Britanie cheltuie anual cei mai multi bani pe cap de locuitor din lume pe productia domestica de programe TV, devansand chiar si SUA.

Acum, Thompson are in plan sa acorde producatorilor independenti sansa de a concura cu cei interni, pe comisioane reduse la jumatate. Ceea ce ii nemultumeste pe unii producatori din BBC (oarecum in concordanta cu viziunea fostului director al BBC), argumentand ca „sectorul independent este dominat de cativa mari producatori de reality TV, care nu merita bani publici, in timp ce, dimpotriva, BBC poate stabili standarde editoriale si se poate comporta ca o scoala de training“. Conform The Economist, cei mai mari producatori independenti detin o pozitie dominanta, intr-adevar: cinci dintre acestia produc 80% din toate orele de program independente. „Dar este posibila o colaborare si cu producatorii mai mici. Channel 4 – care nu are productie in-house – lucreaza cu 300 de astfel de companii, in timp ce BBC colaboreaza cu 175“, spune Peter Bazalgatte, chairman al Endemol UK (care produce „Big Brother“), citat de The Economist. „Daca BBC va da producatorilor independenti mai mult de lucru, ar trebui sa perceapa comisioane mai mult de la cei noi pe piata, precum si de la numele consacrate“, a mai spus Bazalgatte.

Sindicatele, angajatii BBC, opinia publica britanica si cea internationala privesc cu ingrijorare spre viitorul BBC: va prima factorul comercial sau cel uman? Vor fi mai importante valorile BBC si misiunea sa de 83 de ani in serviciul public sau reducerea costurilor si eforturile comerciale de a supravietui intr-o piata TV la a doua digitalizare?