BusinessMagazin

Tag: Lukoil

  • Ruşii de la Lukoil anunţă că nu vor investi în listarea la bursă a Saudi Aramco, cel mai mare producător de petrol din lume

    Lukoil, al doilea producător de petrol din Rusia, nu plănuieşte să investească în listarea la bursă anunţată de Saudi Aramco, cel mai mare producător de petrol din lume, susţine Vagit Alekperov, CEO-ul şi cel mai mare acţionar al companiei, citat de Reuters.

    Gigantul deţinut de Arabia Saudită plănuieşte să demareze IPO-ul în data de 17 noiembrie, iar în urma vânzării ar urma să devină cea mai valoroasă companie publică din lume.

    Statul arab nu a anunţat încă ce participaţie va lăsa pe bursă şi nici nu a numit investitori.

    „Lukoil nu va invest în acţiunile Saudi Aramco. Lukoil nu este un investitor instituţional”, spune Alekperov.

    Şeful Fondului Suveran al Rusiei a spus săptămâna trecută că Fondul de Investiţii Rusia-China lucrează pentru a atrage investitori chinezi în IPO-ul Saudi Aramco.

     

     

  • Comănescu începe forajul unei noi sonde pentru Romgaz şi Lukoil în Marea Neagră: Sunt investitori agresivi. Dacă simt miros de gaz, nu vor sta pe gânduri

    Gabriel Comănescu, proprietarul companiei de foraj marin Grup Servicii Petroliere (GSP), a demarat lucrările de foraj la o nouă sondă de mare adâncime în perimetrul Trident din Marea Neagră.
     
    Lucrările sunt gestionate de GSP, dar efectuate de platforma Scarabeo 9 a companiei italiene Saipem, parte a grupului Eni. Forajul va fi efectuatela circa 200 de kilometri de ţărm, la o adâncime a apei de 1.000 de metri şi la 2.000 de metri sub nivelul mării.
     
    “Mâine pleacă nava sper poziţionare”, a declarat Gabriel Comănescu, proprietarul GSP.  În total, lucrările de foraj pot dura până la 61 de zile.
     
    “Noi deja avem o sondă forată în acest perimetru care ne-a identificat un potenţial rezervor de gaz de 32 de miliarde de metri cubi (consumul României pe un an de zile este de circa 10 miliarde de metri cubi – n.red.). Facem un nou foraj şi credem că avem şanse mai mari de 50% de o descoperire”, a precizat la rândul său, Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz.
     
    Costurile pentru această nouă sondă sunt estimate la 100 de milioane de dolari.
     
    “Lukoil şi Romgaz s-au dovedit până acum a fi destul de agresivi. Dacă simt miros de gaz, nu vor sta pe gânduri să meargă mai departe”, a mai spus Comănescu. El a mai spus că marea noutate pentru firma pe care o conduce este faptul că pentru prima dată GSP gestionează un proiect de foraj offshore de mare adâncime.
     

  • Povestea omului care a creat o companie cu 100.000 de angajaţi

    Vagit Iusufovici Alekperov s-a născut pe 1 septembrie 1950, în Baku, Azerbaidjan, unul dintre primele centre ale industriei petroliere internaţionale. Provine dintr-o familie mixtă, tatăl fiind azer, de credinţă musulmană, iar mama sa, rusoaică ortodoxă.

    Urmând exemplul tatălui său, care a murit pe când el era copil şi lucrase toată viaţa pe câmpurile petroliere, Alekperov a obţinut primul său job în industria petrolieră la doar 18 ani. În 1974, a absolvit cursurile Institutului de Petrol şi Chimie din Azerbaidjan, fiind licenţiat în inginerie. În anii studenţiei a lucrat în condiţii extreme, ca operator de foraje, pe platformele petroliere ale companiei regionale Kaspmorneft, din zona Mării Caspice. În urma unei explozii, a fost la un pas de a-şi pierde viaţa, însă a reuşit să se salveze înotând din apele învolburate ale mării.

    În 1979, Alekperov s-a mutat în vestul Siberiei şi s-a angajat la compania de petrol şi gaze Surgutneftegaz, unde a lucrat timp de şase ani, timp în care a avansat şi a reuşit să îşi câştige reputaţia de expert în domeniu. În 1985 a devenit primul director general adjunct al companiei de producţie Bashneft. Doi ani mai târziu, în 1987, a devenit director general al unei companii nou-create, Kogalymneftegaz.
    În 1990, Alekperov a fost numit ministru al industriei de petrol şi gaze a Uniunii Sovietice şi a devenit cel mai tânăr ministru al energiei din istoria Uniunii Sovietice.

    Din această funcţie, Alekperov a dirijat formarea primei companii energetice de stat, Langepas-Uray-Kogalymneft, înfiinţată pe 25 noiembrie 1991 ca subsidiară a Ministerului de Combustibil şi Energie. În aprilie 1993, Langepas-Uray-Kogalymneft a devenit compania de petrol Lukoil, iar Alekperov a fost ales în funcţia de preşedinte, pe care o deţine şi în prezent.

    Alekperov este căsătorit cu Larisa Viktorovna Alekperova şi au împreună un fiu, Iusuf, născut în 1990. În vârstă de 67 de ani, Alekperov locuieşte în prezent în Rusia, la Moscova, şi deţine o avere de peste 17 miliarde de dolari. Ca mulţi alţi oligarhi ruşi, Alekperov a intrat în sistemul bancar, dar şi în mass-media. În mai 2006, a devenit unul dintre cei doi proprietari ai grupului financiar rusesc IFD Kapital.
    Lukoil a fost prima companie rusească care a achiziţionat o companie americană.

    Astfel, în noiembrie 2000, Lukoil a achiziţionat Getty Petroleum Marketing şi cele 1.300 de staţii de benzină din Statele Unite deţinute de respectiva companie. De asemenea, este a doua cea mai mare companie din Rusia, după Gazprom, şi cea mai mare întreprindere privată din ţară, din punctul de vedere al veniturilor. Pe plan internaţional, este cel mai mare producător de ţiţei.

    În 2012, compania a produs aproape 90 de milioane de tone de petrol pe zi. Lukoil are peste 100.000 de angajaţi şi operează în circa 40 de ţări la nivel mondial. În 2017, compania Lukoil a avut venituri de aproape 75 de miliarde de dolari şi un profit de peste 3 miliarde de dolari. 

    Pe plan local, Lukoil a intrat în 1998, după ce a achiziţionat 51% din acţiunile rafinăriei Petrotel Ploieşti, contra sumei de 53 de milioane de dolari.

  • Profitul companiei Lukoil a crescut cu 75% pe fondul creşterii preţului la petrol

    Lukoil, al doilea cel mai mare producător de petrol din Rusia, spune că profitul net a crescut în primul trimestru al anului cu 75%, pe fondul preţurilor crescute la petrol pe plan global, potrivit Financial Times.

    Cel mai mare producător privat de petrol din Rusia a obţinut un profit de 1,75 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului, în creştere faţă de 998 de milioane de dolari în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Preţul petrolului Brent a fost cu aproximativ 20% mai mare în acest trimestru decât în cele 12 luni dinainte, în mare parte datorită unei înţelegeri între Moscova şi cartelul OPEC de a reduce producţia.

    Rusia şi Arabia Saudită, liderul de facto al cartelului OPEC, au discutat despre ridicarea limitărilor, după ce producţia Venezuelei s-a prăbuşit, iar Iranul trimite semnse de anxietate în piaţă.

    Vagit Alekperov, CEO al Lukoil, a fost una dintre cele mai puternice voci din Rusia care a cerut creşterea producţiei.

  • Cei mai BOGAŢI moştenitori din Rusia.Vezi cine este cel mai bogat copil şi ce avere are

    Clasamentul Forbes Magazine cuprinde 20 de familii din Rusia şi 46 de moştenitori, unde fiecare copil se bucură de cel puţin 2,3 miliarde dolari în avere personală.

    ”Yusuf Alekperov, singurul fiu al CEO-ului Lukoil, a devenit cel mai bogat moştenitor cu o avere estimată la 17 miliarde dolari”, scrie revista.

    Locurile 2 şi 3 sunt ocupate de cei doi copii ai proprietarului cheie al producătorului de gaze Novatek şi Sibur Leonid Mikhelson a căror avere ar fi estimată la 8,9 miliarde de dolari pentru fiecare copil, iar pe al patrulea şi al cincilea loc se află descendenţii proprietarului EuroChem, Andrei Melnichenko a căror avere se va ridica la 7,3 miliarde dolari fiecare), relarează Tass Russian News Agency.

     

     

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania Lukoil România, urmărită penal de DIICOT pentru complicitate la evaziune fiscală

    “S-a reţinut faptul că în perioada 2009-2010, S.C. LUKOIL ROMÂNIA S.R.L. a efectuat achiziţii intracomunitare de bitum rutier de la partenerul LUKOIL NEFTOCHIM Burgas din Bulgaria, pe care le-a livrat pe teritoriul naţional prin interpunerea persoanei juridice EUROPE MASTER DIRECT LIMITED LTD Marea Britanie, fără a colecta şi achita către bugetul statului taxa pe valoare adăugată aferentă acestor achiziţii”, potrivit DIICOT.

    Treisprezece persoane sunt cercetate în dosar, sub control judiciar, fiind acuzate că s-au constituit în 4 grupuri infracţionale organizate şi au creat un circuit fictiv de achiziţie şi livrare de bitum rutier, ajutate de un reprezentant Lukoil.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Descoperire INCREDIBILĂ în Marea Neagră. Romgaz şi Luokil au dezgropat o COMOARĂ

    În urma descoperirii, cei trei parteneri vor reanaliza datele seismice şi vor mai fora o sondă pe acelaşi zăcământ în 2016.

     

  • Dosarul Lukoil, trimis în instanţă de către procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti

    Procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti au trimis în judecată dosarul în care compania Lukoil şi reprezentanţi ai acesteia sunt suspectaţi de spălare de bani şi folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Printre inculpaţi se numără SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, dar şi mai mulţi cetăţeni ruşi, români şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul rafinăriei din Ploieşti.

    Potrivit unui comunicat dat publicităţii, luni, de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a opt inculpaţi, între care două persoane juridice şi şase persoane fizice în dosarul Lukoil. Astfel, conform sursei citate, anchetatorii l-au trimis în judecată pe Andrey Iurevici Bogdanov, cetăţean rus, director general şi membru în Consiliul de Administraţie al S.C.Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acesta fiind acuzat de infracţiunile de folosire cu rea-credinţă a capitalului societăţii şi spălare de bani.

    De asemenea, în acelaşi dosar au fost trimise în judecată două companii din grupul rusesc, respectiv SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, pentru spălare de bani şi Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani.

    Totodată, în acelaşi dosar procurorii au dispus trimiterea în judecată a altor cinci persoane, cetăţeni români, ruşi şi moldoveni cu funcţii de conducere în cadrul Petrotel Lukoil PLoieşti.

    Printre inculpaţi se numără Andrei Raţă, cetăţean moldovean, membru în Consiliul de Administraţie al S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, acuzat de folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi spălare de bani, Dan Dănulescu, director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspect de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Dorel Duţu, contabil şef în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, suspectat de complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii şi complicitate la spălare de bani, Alexey Voinstev şi Olga Kuzina, ambii cetăţeni ruşi care deţin funcţii de director general adjunct în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, pentru complicitate la folosirea cu rea-credinţă a creditului societăţii, Olga Kuzina fiind, de asemenea, suspectată de complicitate la spălare de bani.

    Potrivit procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în perioada 2011-2014, inculpaţii din acest dosar “în calitate de administratori şi directori generali ai S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti, cu ştiinţă au folosit cu rea-credinţă bunurile şi creditul de care se bucură societatea într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza alte societăţi comerciale în care aveau interes direct sau indirect, prin încheierea în numele şi pe seama S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti a unor contracte de achiziţie de materie primă (ţiţei), precum şi prin încheierea unor contracte de livrare de produse finite în condiţii de preţ dezavantajoase societăţii comerciale, având ca rezultat generarea de pierderi determinate de practicarea unor preţuri de livrare situate sub costurile de producţie”.

    Anchetatorii susţin, de asemenea, că în aceeaşi perioadă inculpaţii “cu ştiinţă” au folosit cu rea-credinţă creditul de care se bucura societatea pe care o administrau, într-un scop contrar intereselor acesteia, pentru a favoriza Lukoil Europe Holdings BV Olanda, membră a grupului Lukoil, în care aveau un interes direct sau indirect.

    Concret, şefii din cadrul rafinăriei ploieştene sunt acuzaţi că au dispus, autorizat şi încuviinţat efectuarea de plăţi cu titlul de restituire de împrumut în virtutea unor contracte de creditare în cadrul cărora S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti avea calitatea de împrumutat-debitor, “sume achitate pentru stingerea unui debit fictiv, sume împrumutate cărora, cu ştiinţă şi în detrimentul societăţii, le-au schimbat destinaţia prin stingerea unui împrumut în curs, favorabil ca şi condiţii de creditare cu un împrumut defavorabil ca şi condiţii de creditare destinat investiţiilor şi care nu s-au regăsit în investiţiile societăţii precum şi sume restituite cu titlu de rambursare împrumut şi provenite dintr-un aport de capital simulat”.

    Şefii din cadrul rafinăriei din Ploieşti ce aparţine grupului Lukoil sunt, de asemenea, acuzaţi că în aceeaşi perioadă “cu intenţie au dispus şi ordonat transferuri de sume de bani cunoscând că acestea provin din săvârşirea infracţiunii de utilizare cu rea-credinţă a creditului societăţii, fapte care întrunescelementele constitutive ale infracţiunii de spălare de bani”.

    Prejudiciul cauzat prin săvârşirea de către inculpaţi a infracţiunilor reţinute în sarcina lor este in cuantum de 7.597.094.338,10 lei echivalent a 1.766.766.125,10 euro.

    Pentru recuperarea prejudiciului procurorii au pus sechestru pe un număr de 176.840.629 acţiuni la o valoare de 2,5 lei/acţiune, în valoare totală de 442.101.572,5 lei, pe primele de emisiune deţinute de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, acţionar majoritar în cadrul SC Petrotel Lukoil SA Ploiesti, în valoare totală de 1.880.931.388 lei, pe conturile deţinute de Petrotel Lukoil SA Ploieşti la ABN AMRO BANK Olanda devenită, ulterior RBS BANK Olanda, precum şi pe sumele ce se vor vira ulterior, până la concurenţa sumei 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Au fost, de asemenea, puse sub sechestru asigurător în acest dosar conturile deţinute de terţul acţionar majoritar al inc. SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, Europe Holdings Bvatrium Olanda la CITY BANK LONDRA, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, echivalent dolar SUA.

    Dosarul va fi judecat la Tribunalul Prahova.

    În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani.

    Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti.

    În 3 octombrie 2014, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti.

    În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului.

    În 7 octombrie 2014, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice.

    De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

    La mijlocul lunii iulie a acestui an, compania LukOil a contestat în justiţie, marţi, măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române, reiterând că acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România sunt “absolut nefondate”.

    Ulterior, LukOil a cerut intervenţia Comisiei Europene în ancheta din România care vizează compania, argumentând că este vorba despre măsuri impuse de “o instanţă judiciară relativ mică” dar care au un “impact european”.

    Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil, atrăgea atenţia asupra punerii sub sechestru a unor active în valoare de 2,2 miliarde de euro, inclusiv conturi bancare din Marea Britanie şi Olanda, el admiţând că “nu există o linie directă între Comisia Europeană şi o instanţă judiciară din România”, dar subliniind că acuzaţiile procurorilor români sunt “nejustificate”.

    Preşedintele Lukoil, Vagit Alekperov, i-a trimis o scrisoare lui Maroş Şefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil de Energie, cerând “o investigaţie mai transparentă, dat fiind că activităţile constante ale rafinăriei (vizate de ancheta din România – n.red.) au impact asupra alimentării cu petrol în întreaga Uniune Europeană”.

    Comisia Europeană a confirmat primirea scrisorii din partea Lukoil, precizând că analizează situaţia.

  • LukOil a contestat în instanţă măsurile judiciare şi consideră acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală drept “absolut nefondate”

    “Acuzaţiile (formulate de procurorii români – n.red.) sunt absolut nefondate”, afectând afacerile, dar LukOil nu intenţionează să închidă sau să vândă rafinăria, a declarat Thomas Muller, vicepreşedintele LukOil.

    “Rafinăria este funcţională astăzi şi sperăm că vom putea continua activităţile”, a declarat Muller, potrivit Reuters, într-o conferinţă de presă.

    În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie “imparţială”. Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. “LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană”, informa vineri compania rusă.

    “Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes”, preciza compania.

    Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. “În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti”, se arată în comunicatul PCA Ploieşti.

    Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, “urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013”.

    Prejudiciul calculat până la acest moment în acest dosar este de 1.185.268.188,35 euro şi 1.526.293.530,93 dolari pentru infracţiunea de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi în cuantum de 1.526.293.530,93 dolari şi 552.977.284,35 euro pentru infracţiunea de spălare de bani. Conform sursei citate, SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti “a rambursat în baza unor contracte, cu titlu de împrumut, acţionarului majoritar LUKOIL EUROPE HOLDINGS BV Olanda suma de 1.511.904.038,94 dolari SUA şi 552.977.284,35 euro cu justificarea restituire creditare” şi a primit ca investiţii, de la aceeaşi companie, care este acţionar majoritar al rafinăriei de la Ploieşti, suma de 32.476.926 euro şi 304.186.078,78 dolari SUA, “deşi conform bilanţurilor, balanţelor şi raportărilor către ANAF, activul societăţii este de 48.522.486 euro echivalent monedă naţională, diferenţa de 257.995.952 euro neregăsindu-se în activul patrimonial al societăţii”. Procurorii susţin, de asemenea, că acţionarul majoritar Lukoil Europe BV Olanda a virat în contul Petrotel Lukoil, conform virajelor de cont, suma totală de 480.176.734,90 euro, echivalent monedă naţională, cu titlu de majorare capital social, dar, conform situaţiei raportate la Oficiul Registrului Comerţului pe baza documentelor financiar contabile ale societăţii, capitalul social este de 105.881.929,76 euro echivalent monedă naţională, diferenţa de 374.294.805,14 euro neregăsindu-se în aportul de capital.

    “Cu toate că suma respectivă a fost primită cu titlu respectiv (n.r. – majorare de capital social), conform rulajelor de cont, aceasta a fost fracţionată şi rambursată cu titlu restituire creditare în aceeaşi zi în care a intrat în conturile bancare”, arată anchetatorii. Procurorii anunţă că în acest dosar continuă cercetările pentru strângerea de noi probe “pentru stabilirea situaţiei de fapt în integralitatea ei, pentru identificarea altor persoane ce au săvârşit infracţiuni şi în vederea stabilirii răspunderii penale a acestora”. În 2 octombrie 2014, procurorii au făcut percheziţii la sediile mai multor companii aparţinând Lukoil, inclusiv la rafinăria din Ploieşti, prejudiciul estimat fiind de 1,039 miliarde lei (230 de milioane de euro), din care 112 milioane de euro din evaziune fiscală şi restul din spălare de bani. Parchetul Curţii de Apel Ploieşti anunţa că au fost făcute 23 de percheziţii la sediile Petrotel-Lukoil Ploieşti, Lukoil Energy&Gas România, Lukoil Lubricants East Europe, Agenţia Lukom-A-România şi TP LOG Services, toate din Ploieşti. În 3 octombrie, la o zi de la percheziţii, Lukoil a oprit producţia rafinăriei din Ploieşti.

    De asemenea, Parchetul Curţii de Apel Ploieşti a decis punerea sub sechestru asigurător a produselor rafinăriei Petrotel-Lukoil aflate în depozitele şi conductele Oil Terminal, până la concurenţa sumei de 1,039 miliarde lei. Informaţia a fost transmisă luni de Oil Terminal Bursei de Valori Bucureşti. În acest context, Lukoil a anunţat că rafinăria Petrotel-Lukoil şi-a încetat activitatea de producţie şi comercială, ca urmare a sechestrului aplicat pe materii prime şi ţiţei de către organele de urmărire penală, motiv care a şi provocat apariţia afirmaţiilor premierului. În 7 octombrie, Lukoil a anunţat că sechestrul pe conturile bancare şi stocurile comerciale de produse ale Petrotel-Lukoil, dispuse ca măsuri asiguratorii zilele trecute, au fost ridicate, precizând că rafinăria va începe pornirea normală a instalaţiilor tehnologice. De asemenea, directorul general al SC Petrotel-Lukoil SA Ploieşti, Andrey Bogdanov, a fost pus sub control judiciar, fiind urmărit penal pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

  • Distribuitorul de carburanţi Oscar Downstream construieşte depozite care să acopere toată ţara

    Minimum 10%. Este cifra la care se raportează oficialii de la Oscar Downstream când vine vorba despre creşterea businessului în 2015. Creşterea va veni din două sensuri: o dată din investiţiile în logistică, în infrastructură şi în creşterea prezenţei companiei la nivel naţional, pe care compania a început-o din 2013 odată cu demararea unui program de investiţii, dar şi din potenţiala creştere a pieţei, după o scădere destul de mare anul trecut: „Pentru 2014 s-a observat o scădere cu 17% a vânzărilor la nivel naţional, iar scăderea din zona retail B2B a fost între 17 şi 21%. Deşi vânzările au scăzut, piaţa carburanţilor are loc de creştere până la 20-25% în condiţiile unei reduceri a TVA-ului la 20% şi ale renunţării la creşterea de 0,7 eurocenţi/litru pentru acciză, creştere ce a condus la migrarea multor beneficiari către statele vecine“.

    Pentru anul acesta, Oscar Downstream are în plan să investească 10 milioane de euro, care se vor împărţi între construcţia de depozite, creşterea flotei şi deschiderea a noi puncte de vânzare: „Pentru 2015 este planificată deschiderea a trei noi depozite la Arad, zona Clujului şi unul în jumătatea de nord a Moldovei, la Roman, dar şi creşterea capacităţii depozitului de la Fundulea, urmărind ca în 2016 să avem la dispoziţie o capacitate totală proprie de depozi-tare de aproximativ 50.000 mc“, arată reprezentanţii companiei.

    Strategia de extindere a capacităţii de stocare a Oscar Downstream (care deţinea la momentul respectiv un depozit la Craiova) a început în 2013, când a fost achiziţionat depozitul de la Fundulea, cu o capacitate de 5.800 metri cubi. Fundulea a fost primul pas mare din planul de investiţii care îi va asigura distribuitorului de carburanţi o capacitate de depozitare care să acopere toată ţara şi care să poată deservi atât clienţii, cât şi staţiile proprii. În 2014, compania a continuat planul de dezvoltare cu depozitul de la Şercaia, Braşov, cu capacitate de 7.000 mc. Acum, compania deţine şase depozite, la Bucureşti, Oradea, Craiova, Constanţa, Oneşti şi Braşov. 

    Planul de dezvoltare a capacităţii de depozitare a Oscar este singular pe piaţa locală, deşi investiţii au mai fost. Cele mai multe companii din domeniu au cumpărat spaţiile de depozitare prin procesul de privatizare, acestea fiind legate fie de rafi-nării – cea mai importantă capacitate de depozitare a Lukoil este în rafinăria Petrotel (80.000 mc) – , fie de puncte strategice precum apropierea de Bucureşti (depozitul de la Jilava al Petrom are 30.000 mc), fie de centrul ţării (toate companiile din domeniu sunt prezente la Braşov sau în împrejurimi), fie de zonele maritimo-fluviale (Lukoil are capacitate de depozitare la Oil Terminal, Rompetrol depozitează la Petromidia, Petrom are depozit la Constanţa şi tot acolo plănuieşte o deschidere şi Oscar Downstream). Mol şi-a asigurat anul trecut prezenţa la Giurgiu, prin deschiderea unui depozit cu capacitate de 7.000 mc, aceasta fiind una dintre foarte puţinele investiţii noi în domeniu ale companiilor de pe piaţa locală controlate de jucători regionali.