BusinessMagazin

Tag: lui

  • In garderoba lui Barbie

    Ca majoritatea designerilor de moda, Kim Culmone isi petrece zilele de munca analizand mostre de materiale, luand parte la focus grupuri, editand schite de design si batand magazinele in cautarea inspiratiei si a unor noi trenduri. Insa spre deosebire de majoritatea colegilor ei de breasla, Culmone are doar un singur client, inalt de 28 de centimetri: papusa incorecta anatomic, Barbie. Iar designul pentru un asemenea client iconic presupune o multime de timp si energie. Tinutele papusii trebuie planificate cu cel putin un an inainte.
    Culmone, senior manager pe design de produs la Mattel, se indreapta spre strazile si podiumurile de prezentare din New York si Paris pentru inspiratie. “In meseria mea totul se reduce la marime”, spune Culmone. “Se intampla adesea sa vedem o tinuta pe strada si sa ne trezim exclamand ‘O Doamne, asa ceva ar fi perfect pentru Barbie!’, insa de fiecare data aceasta arata cu totul altfel atunci cand este adaptata la dimensiunile ei.” Anumite imprimeuri sau materiale nu ar putea fi niciodata taiate astfel incat sa se potriveasca unor hainute atat de mici. Dupa cum recunoaste si Culmone, la mijloc sunt multe probe, greseli si idei abandonate.
    Culmone a inceput sa-si dezvolte propriile idei privind stilul atunci cand studia designul interior la Universitatea din Louisiana si apoi designul textil la Institutul de Moda si Design din Los Angeles. La mijlocul anilor ’90 a devenit cofondatoarea si directoarea de creatie a unui studio de design textil numit Design Garage Inc., in L.A.
    Insa compania si-a inchis portile in 1998, si astfel Culmone s-a trezit in cautarea unui job. Atunci s-a adresat biroului de career-service a fostei sale facultati si le-a spus ca vrea sa-si inceapa din nou cariera intr-o companie mare si stabila de data aceasta.
    In loc sa ajunga la un mare retailer ca J.Crew, Culmone a aterizat la Mattel. Atunci cand a inceput sa lucreze la “parintii lui Barbie”, ea nu-si imagina ca va ramane mai mult de sase luni in aceasta companie. “Imi inchipuiam ca voi lucra la un produs ceva mai ‘adult’ in viitorul meu”, spune ea. “Insa aceasta lume m-a prins incet-incet. Probabil ca de vina este si sentimentul acesta ca aici orice este posibil, sentiment pe care stiu ca nu l-as mai intalni intr-o piata ceva mai adulta.”
    Deci, ce este mai satisfacator – sa imbraci oamenii sau plasticul? Instinctual Culmone ar raspunde ca se simte mai bine in lumea jucariilor decat s-ar putea simti oriunde altundeva. “Industria de imbracaminte este un loc extraordinar de dificil”, spune ea.
    “Numarul de ore petrecut la birou este infiorator. Unii oameni nici macar nu sunt platiti. O parte dintre designerii nostri de la Mattel vin exact din aceasta lume si sunt extrem de fericiti sa scape de competitia acerba din aceasta industrie. “Desi se fereste sa scape cifre, ea spune ca designul pentru Barbie este rasplatit ‘mai mult decat corect’.”

    O pagina din agenda lui Kim Culmone:
    Intre orele 8 si 8:30 a.m. Ajunge la birou. Petrece 30 de minute verificandu-si e-mail-ul.
    8:30 – 10:30 a.m. Se intalneste cu echipa de designeri si ceilalti membri ai staff-ului pentru a discuta linia curenta de imbracaminte. Aceasta intalnire este urmata de o sedinta saptamanala
    in cadrul careia toata lumea, de la ingineri pana la cei care picteaza fata papusilor, isi prezinta rapoartele de activitate.
    10:30 – 11 a.m. Da o tura etajului in care este amplasata echipa de design, analizand mostrele de material ale designerilor care lucreaza cu noi trenduri ca denim colorat, impletituri cu ochiuri largi sau imprimeuri grafice mai deosebite.
    11 a.m. – 12 p.m. Intalniri cu designerii responsabili de ambalaj pentru a trece in revista schema coloristica, designul si textul pentru o cutie a unui nou produs.
    12 p.m – 1 p.m. Pranz de afaceri si o intalnire cu “echipa de lifestyle” (grupul care detine licenta pentru designul tricourilor, bicicletelor si gentutelor sub marca Barbie).
    1 – 3 p.m. Intoarcerea la sediu si oferirea de feedback referitor la ideile designerilor pentru linia de imbracaminte a sezonului urmator.
    3 – 5 p.m. Sedintele incep din nou. Prima este cu “echipa laboratorului chimic”, pentru a trece in revista produsele cosmetice care vor fi vandute impreuna cu noile papusi Barbie. Apoi urmeaza o prezentare sustinuta de grupul responsabil cu resursele exterioare, care recomanda produse ce nu pot fi realizate in interiorul companiei Mattel – precum o papusa Barbie care canta odata ce este conectata la un MP3 player.
    5 – 6 p.m. Se intoarce la birou acolo unde raspunde la e-mail-uri.
    6 – 8:30 p.m. Observa un focus grup alcatuit din cateva fetite care se joaca atat cu papusile Barbie, dar si cu noua linie extrem de populara de papusi Bratz produsa de principalul rival al companiei Mattel, MGA Entertainment.

    Fisa postului

    Numele functiei: Designer de moda pentru papusi.
    Companii care angajeaza: Producatorii de jucarii ca Mattel, Bratz, American Girl sau Madame Alexander.
    Unde sa cauti posturi libere: Companiile sunt de obicei cele care cauta si recruteaza designerii direct de pe bancile scolilor de design sau moda.
    Nivel salarial: Marile companii din lumea jucariilor platesc designerilor salarii compuse din sase cifre, comparativ cu cele 60.000 sau 70.000 de dolari care reprezinta salariul anual al unui designer de rand din domeniul modei la scara umana, conform Coroflot.com, un website de joburi in domeniul designului.
    Abilitati necesare: O diploma sau experienta in domeniul textilelor sau a modei este un must, iar abilitatea de a gandi la scara mica nu poate decat sa ajute in aceasta meserie.
    Numarul de posturi similare in Statele Unite: Mai putin de 500. Echipa responsabila de Barbie de la Mattel are in subordine 25 de designeri responsabili cu garderoba faimoasei papusi.

  • Razbunarea lui Hubley

    In plin proces de reorganizare a modelului de business, Romtelecom se gandeste serios la o parte din cele 100 de milioane dolari, valoarea pietei de televiziune prin satelit in anul 2010, potrivit estimarilor. Cand seful Romtelecom, James Hubley, a venit la conducerea operatorului de servicii de telefonie fixa acum trei ani si jumatate, nici nu banuia ca in 2007 compania va ajunge un jucator pe piata televiziunii digitale prin satelit. Anuntul sau recent a agitat spiritele concurentilor. Miza este foarte mare – clientii cu venituri medii si peste medie. De la o companie cu o mentalitate de business rigida, Romtelecom, cu venituri anuale de peste 900 de milioane de euro, s-a adaptat din mers competitiei in ultimii 3 ani, decizia lui Hubley de a intra pe piata televiziunii prin satelit fiind inca un serviciu care poate concura cu operatorii CATV. Rivalitatea dintre acestia si Romtelecom a inceput in momentul in care cablistii au atacat core-business-ul companiei controlate de grupul elen OTE, telefonia fixa. Piata televiziunii prin cablu este impartita deja intre patru mari concurenti: RCS&RDS cu serviciul Digi TV, UPC Astral cu Focus Sat, DTH Television Group cu serviciul Boom TV si Digital Cable System cu Max TV. Serviciile de televiziune prin satelit sunt destinate unui segment mai restrans de utilizatori, motiv pentru care sunt si mai scumpe, necesitand o investitie initiala mai mare din partea clientilor – antena care receptioneaza programele, un amplificator de semnal si un receptor, cu un cost de aproximativ 100 de euro. Insa companiile mai au posibilitate de crestere si cu clientii care locuiesc in zone mai izolate, unde cablistii nu au ajuns inca, iar singura alternativa de a prinde un post de televiziune este banala antena terestra.Triple-play-ul RomtelecomAnuntul Romtelecom nu a picat foarte bine celorlalti concurenti de pe piata de servicii de televiziune digitala. In conditiile in care operatorii se lupta deja cu cablistii pentru clienti, un concurent nou in piata nu poate fi un motiv de bucurie. Hubley insa nu se sperie de concurenta. Atitudinea lui si strategia de business pe care o propune ar putea descumpani chiar si pe cei mai siguri dintre jucatorii din piata. Seful Romtelecom considera ca este inca suficient loc pe piata pentru un nou serviciu de televiziune prin satelit.”Lansarea serviciului se inscrie in strategia companiei de extindere a portofoliului de produse si servicii. Piata serviciilor de comunicatii electronice se transforma, iar evolutia tehnologica ne permite sa furnizam servicii integrate, respectiv telefonie, internet si TV”, a mai spus James Hubley.Serviciile pentru zona rezidentiala au atras astfel investitii semnificative din partea Romtelecom care, prin noul model de business al companiei pe care vrea sa-l aplice, vrea sa recastige clientii pe care-i pierde pe segmentul de telefonie fixa. Unde se duc acesti clienti? In ultimii trei ani, companiile de cablu TV au atacat serios business-ul clasic al Romtelecom, serviciile de telefonie fixa, integrand oferte in pachetul care cuprinde cablu TV si Internet. Cu alte cuvinte, toti cablistii au inceput sa ofere asa-numitul pachet triple-play – televiziune, Internet si telefonie fixa, lasand Romtelecomul cu un oarecare handicap in piata, dar fortand compania sa accelereze ritmul cu care integreaza aceleasi servicii in propriul pachet triple-play. Un astfel de proiect, care se adreseaza intregii piete din Romania, este de foarte mare amploare si se intinde de obicei pe o perioada indelungata de timp. Si totusi, ambitiile lui Hubley au determinat ca proiectul sa fie finalizat pana la inceputul anului viitor. Televiziunea nu este insa un domeniu complet strain companiei lui Hubley. Romtelecom a activat pe piata CATV prin Cable Vision of Romania (CVR). Operatorul de servicii de telefonie fixa a decis insa sa renunte la afacere, din motive de profitabilitate, CVR detinand un numar mult prea mic de clienti – aproximativ 50.000. Asa ca, in prima jumatate a anului trecut, Romtelecom a gasit un cumparator, pe Astral Telecom, dispus sa plateasca 8,5 mil. dolari pentru mica afacere de CATV. Pe de alta parte, Romtelecom nu a renuntat inca nici la proiectul IPTV (Internet Protocol TV), un concept nou care va crea puntea de legatura intre serviciile de Internet si industria de home-entertainment. Intre cablu si satelitMulti clienti prefera sa ramana abonati la serviciile de cablu, pentru ca nu cunosc alternativa si nici serviciile. Dar faptul ca televiziunea prin satelit are semnale de receptie mai bune, calitatea imaginii fiind astfel mai ridicata decat in cazul serviciilor de TV prin cablu este primul argument care ar trebui sa-i convinga ca alternativa exista. Pe de alta parte, nu este neglijabila nici grila de programe oferite prin satelit sau serviciile video-on-demand si pay-per-view, oferite oricand, fara nici o intrerupere, nici chiar pentru publicitate.Specialistii argumenteaza ca acest tip de televiziune se transmite prin banda larga, in timp ce televiziunea prin cablu vine pe o banda inadecvata, diminuand astfel calitatea semnalului de receptie. Statisticile specialistilor din industrie arata ca imaginile transmise prin satelit ajung pe televizoarele utilizatorilor la o rezolutie de doua sau chiar de trei ori mai mare decat imaginile oferite prin cablu.In acelasi timp, satelitul este platforma de televiziune digitala dominanta in Europa de Vest, numarand un total de 25 de milioane de clienti la sfarsitul anului 2004, conform unui studiu realizat de compania de cercetare americana Strategy Analytics. In plus, odata cu aparitia noilor servicii HDTV – High Definition TV, cererea pentru serviciile de televiziune prin satelit vor creste, platforma avand capacitatea sa suporte fara probleme acest tip de servicii.Un bun model pentru piata locala ar trebui sa fie SUA, unde operatorii de televiziune prin satelit inregistreaza cresteri accelerate, cu peste 3 milioane de clienti noi pentru astfel de servicii anual, conform companiei Strategy Analytics.Oricum, cu pasi marunti, piata de televiziune prin satelit incepe sa creasca. Daca in 2004, numarul abonatilor de servicii de televiziune prin satelit din Romania era de aproximativ 2.000, anul trecut a ajuns la 68.000, arata un studiu Informa Telecoms Media. In ceea ce priveste anul 2010, analistii estimeaza ca vor exista in Romania peste 1,3 milioane de clienti ai televiziunii prin satelit.Lupta crancenaDaca operatorii de cablu si-au asigurat deja monopolul, fiind banuiti chiar ca impart foarte multe orase dupa zone de exclusivitate, companiile de televiziune prin satelit inca incearca sa-si faca un loc in piata.Ultimele cifre arata ca numarul abonatilor CATV este de aproximativ 3,7 milioane de utilizatori, dintr-un total de 7 milioane de potentiali clienti. Marii cablisti, RCS&RDS si UPC Astral impart 60% din piata, adica 2,4 milioane de clienti. Focus Sat este este prima companie care a lansat servicii de televiziune prin satelit in Romania, in noiembrie 2004. Ulterior, dupa mai bine de sase luni, compania a fost achizitionata de operatorul de cablu UPC Romania. Serviciul are in prezent 21.000 de clienti. “Este adevarat ca nu este o cifra foarte mare, insa, ca parte a strategiei noastre, avem in plan sa ne crestem cota de piata pe termen scurt si mediu, adoptand o politica agresiva de marketing”, a explicat Andreea Ionescu, director de marketing si comunicare in cadrul UPC Romania. Serviciul Digi TV al principalului sau concurent, RCS&RDS, are deja peste 370.000 de clienti pe segmentul televiziunii prin satelit, in conditiile in care lansarea sa a avut loc la doar o luna dupa Focus Sat.”Digi TV a venit ca un serviciu inovator de care publicul roman avea nevoie. Dovada este cresterea rapida a numarului de abonati din toate zonele tarii. Pe viitor, calitatea digitala si posibilitatea de a fi instalat oriunde pe teritoriul Romaniei vor fi completate de diversificarea grilei de programe si de adaugarea de servicii aditionale precum pay per view sau video on demand”, a spus Ovidiu Ghiman, director comercial in cadrul RCS&RDS.Al treilea concurent pe piata a fost compania Digital Cable System, prin serviciul Max TV, pe care l-a lansat in iunie 2005, urmat la aproape un an distanta de Boom TV al DTH Television Group. “In cazul serviciilor de televiziune prin satelit, relevant nu este numarul abonatilor, ci venitul pe care acestia il genereaza lunar”, a explicat Constantin Druica, vicepresedinte in cadrul departamentului de marketing al DTH Television Group. “Veniturile provin din subscriptia lunara, dar si din serviciile cu valoare adaugata pe care operatorii de televiziune digitala le pun la dispozitie – pay per view sau video on demand”. Astfel, Druica estimeaza ca “veniturile tuturor operatorilor de platforme digitale se vor situa probabil la aproximativ 20 de milioane de dolari anul acesta, luand in considerare un ARPU de aproximativ 5 dolari pe luna”. Preconizarile sale pentru anul viitor indica o dublare a acestor venituri. Competitia intensa pe piata televiziunii prin satelit va functiona insa in favoarea jucatorilor, sunt de parere unii specialisti. Asa s-a intamplat si in cazul Romtelecom care, fortat sa se restructureze, a venit cu o politica comerciala agresiva dupa deschiderea pietei de telefonie fixa. Modelul va fi probabil urmat si de jucatorii din piata televiziunii prin satelit.Cea mai buna ofertaFocus Sat66 de programe TV si 4 pachete de programe pentru un abonament lunar de pana la 20 de lei.Digi TV69 de programe TV si 4 pachete de programe, cel mai scump avand un abonament lunar de 25 de lei, la care se mai pot adauga alte patru pachete pay TV cu preturi intre 5 si 12 lei. Boom TVpeste 70 de programe TV, grupate in mai multe pachete in functie de profilul postului (stiri, muzica, film, desene animate). Pachetul de baza costa 34 de lei pe luna, iar pachetele suplimentare costa intre 10 lei si aproximativ 65 de lei pe luna.Max TVaproximativ 50 de posturi de televiziune, la un abonament de baza de 22 de lei, la care se adauga alte 3 pachete, abonamentele fiind cuprinse intre 11 si 15 lei.

  • Intoarcerea lui Frank Quattrone

    Frank Quattrone, bancherul celebru care in perioada boom-ului Internetului a contribuit la listarea a 175 de companii (printre care Netscape, Amazon sau Cisco Systems), este liber sa se intoarca pe Wall Street. Dupa ce acuzatiile privind implicarea sa in vanzarea preferentiala a unor pachete de actiuni au fost reevaluate si apoi respinse, Quattrone a fost eliberat din inchisoare si asteapta compensatii de 120 de milioane de dolari din partea Credit Suisse First Boston. El a fost acuzat de fraude in perioada in care a ocupat functia de director al Tech Group, din cadrul bancii de investitii Credit Suisse First Boston.Despre Quattrone se spune ca va obtine de la CFSB nu numai o suma uriasa de bani, ci si resurse umane pretioase, imposibil de evaluat. El vrea sa-si recruteze fostii colegii de la Morgan Stanley, George Boutros si Bill Brady, actuali angajati ai CFSB. Timp de ani la rand cei trei au fost cei mai puternici bancheri din Silicon Valley. Atat George Boutros cat si Bill Brady inca mai ocupa pozitii de top in cadrul CSFB. Quattrone vrea de asemenea sa recruteze si alti fosti colegi din acelasi grup pentru a-si deschide propria companie de servicii financiare.Afacerea lui Quattrone va fi cel mai probabil o companie de investitii si consultanta financiara, similara Blackstone Group si Evercore Partners. Compania va concura impotriva unor grupuri ca Silver Lake Partners sau Texas Pacific Group. Obiectivul lui Frank Quattrone este de a strange 5 miliarde de dolari prin acest nou vehicul investitional. Telul nu pare deloc greu de atins daca se ia in considerare apetitul sau pentru companiile de tehnologie si faptul ca Quatronne a fost timp de 20 de ani cel mai reputat bancher de pe Wall Street.

  • Lectia lui Warren Buffett pentru tinerii jurnalisti

    Se spune ca marile averi se cladesc cu greu, dolar cu dolar. Si se mai spune ca multi dintre cei care si-au cladit afacerile de miliarde dolar cu dolar duc o viata simpla, ba chiar analizeaza pana si felul in care pot fi reduse costurile cu iluminatul birourilor sau cu hartia de scris. La fel s-a spus si despre Warren Buffett – locuieste in aceeasi casa ca acum 40 de ani, se imbraca in costume ieftine, detine un Lincoln banal din 1999 pe ale carui placute de inmatriculare scrie, culmea, Thrifty (in traducere libera zgarcit). Au scris si redactorii TARGET despre obiceiurile de economisire “compulsiva” ale lui Buffett si ale lui Ingvar Kamprad de la Ikea si despre cat de modeste sunt proprietatile si garderoba lor. Sau despre felul in care aceste obiceiuri pot deveni o afectiune obsesiva studiata de psihanalisti.Buffett a ajuns al doilea cel mai bogat om din lume investind acolo unde nimeni nu s-ar fi asteptat sa obtina profit si facand lucruri la care rivalii sai nici nu s-ar fi gandit. Omul a inceput sa faca bani de la 6 ani, cumparand 5 sticle de Coca-Cola de la bacania bunicului sau cu 25 de centi si vanzandu-le ulterior cu un profit de 5 centi la fiecare sticla. Cateva zeci de ani mai tarziu, ca o ironie, a ajuns unul dintre cei mai importanti actionari ai companiei ale carei produse i-au deschis drumul in business.Si tot ca o ironie, la putin timp dupa inchiderea editiei pe care ati inceput deja sa o cititi, “zgarcitul” a anuntat ca va dona 37 din cele 44 de miliarde de dolari pe care le detine pentru operele de caritate ale fundatiei conduse de bunul sau prieten, Bill Gates, fondatorul Microsoft. Lectia servita, in cazul in care manevra nu intra sub incidenta legilor care reglementeaza manipularea Bursei (actiunile Berkshire Hathaway, compania pe care a fondat-o, au scazut brusc dupa anunt) – ceea ce este extrem de putin probabil – arata conditia necesara pentru un business de succes. Pasul inainte, intr-o directie pe care n-a intuit-o nimeni altcineva, a facut diferenta dintre Buffett si restul investitorilor. Mai mult, una din zicalele sale devenite celebre este “du-te acolo unde va fi pucul, nu unde acesta se afla acum”, facand referire la sportul sau favorit, hocheiul pe gheata. Dar care a fost resortul care l-a determinat pe cel care spunea despre sine ca este 15% Fisher si 85% Graham (Benjamin Graham si Phillip Fisher, mentorii sai, doi economisti conservatori inraiti) sa renunte la aproape tot ceea ce a acumulat de-a lungul a mai bine de 5 decenii? A fost oare dorinta arzatoare de a echilibra cumva balanta inegalitatii economice mondiale? A fost cumva unul din invatamintele celor doi mentori ai sai? Sau blazarea cauzata de sentimentul de a fi ajuns in varf?Oricare ar fi fost, lectia lui Buffett trebuie asumata atat de tinerii jurnalisti, cat si de oamenii de afaceri autohtoni. Istoria ne-a demonstrat – cine a fost cu un pas inaintea grupului a avut succes. Prima companie care a intrat pe piata retailului de electrocasnice, Altex in 1992, este liderul pietei in momentul de fata dupa vanzari (Flanco, numarul doi, a luat fiinta doi ani mai tarziu). Desi nu este o regula, iar business-ul romanesc este profund atipic, exemplele pot continua cu cei care au infiintat in 1996 filiala locala a brokerului imobiliar Colliers, lider de piata, in conditiile in care numarul doi pe piata, Eurisko, a fost infiintat abia un an mai tarziu. Acum, la mai mult de un deceniu de la momentul infiintarii primelor start-up-uri ce au reusit sa se strecoare prin sita globalizarii, au inceput sa apara si rezultatele. A inceput sa se vada in filozofia de viata si in felul in care traiesc cei ce au avut succes. O arata si statisticile referitoare la structura consumului de bunuri de lux. Oricum ar fi, eu inca il caut pe primul Warren Buffett al Romaniei.