BusinessMagazin

Tag: ludus

  • Neputinţa Statului român. Fabrica de zahăr de la Luduş a rămas fără cumpărători: angajaţii, aflaţi în şomaj tehnic din luna ianuarie, vor fi disponibilizaţi. Reprezentant sindicat: „S-a discutat de 4 valuri de disponibilizări şi 10 salarii compensatorii”

    Săptămâna viitoare, cel mai probabil, va începe primul val de concedieri în masă la penultima fabrică de zahăr din sfeclă de zahăr din România, aflată la Luduş şi deţinută de grupul francez Tereos.

    Un număr de 160 de persoane vor fi disponibilizate, pentru că după mai bine de jumătate de an de când Statul român, prin Ministerul Agriculturii, şi-a arătat intenţia de a cumpăra fabrica, s-a retras, la fel ca alţi jucători din industria alimentară care şi-au arătat interesul.

    Astfel, Statul român şi-a dovedit, din nou, neputinţa de a interveni într-un domeniu strategic şi România devine dependentă de importurile de zahăr în proporţie de 90%.

    „După campania din 2021, conducerea fabricii ne-a anunţat că urmează să închidă unitatea de producţie. În primăvara anului 2021 au anunţat că este de vânzare, au venit potenţiali cumpărători să o vadă, dar nu s-a materializat nimic. În iarnă ne-au anunţat că urmează să disponibilizeze personalul în patru etape, începând cu primul val în martie – aprilie 2022 şi terminând cu ultimul în 2023. Am negociat 10 salarii compensatorii şi, totodată, ei ne-au prezentat un plan de recalificare a personalului, oferindu-ne şansa să urmăm anumite cursuri. Între timp, în această primăvară ne-au comunicat că se sistează disponibilizările, pentru că Statul este interest de achiziţia fabrcii”, a spus pentru ZF Daniel Preda, reprezentant al sindicatului Liber Zahărul Luduş.

    La începutul lunii mai a acestui an, cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500, reuniţi în asociaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au îniţiat discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, Statul în parteneriat cu fermierii.

    Înţelegerea s-a materialiazat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru încheierea procedurii de cumpărare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisionat. Petre Daea i-a luat locul pe 8 iulie, însă, în loc să continue planul iniţial, a încercat să medieze negocierile între producătorul de conserve Scandia Food, care şi-a arătat interesul, şi Tereos.

    „Tereos a anunţat că Statul şi Scandia s-au retras, cea din urmă pentru că nu putea respecta termenii şi orarul de preluare care a fost stabilit cu Ministerul Agriculturii”, spun sursele ZF. Intenţia companiei Scandia Food de a cumpăra fabrica de zahăr de la Luduş a fost adusă la cunoştinţa reprezentanţilor Tereos printr-o scrisoare trimisă pe e-mail de reprezentanţii Ministerului Agriculturii în data de 2 septembrie, iar termenul final pentru preluare ar fi trebuit să fie 15 septembrie, susţin sursele ZF.

    „Miercuri, 28 septembrie, ne-a chemat conducerea fabricii la o întâlnire în care ni s-a spus că nimeni nu mai este interesat de preluarea sa, iar grupul Tereos nemaiavând cumpărător reia planul de disponibilizare. Cel mai probabil, săptămâna viitoare Consiliul de Administraţie se va întâlni să se ia decizii privind primul val de disponibilizări.

    Acum, 80% din personal – din totalul de 160 de persoane – se află în şomaj tehnic, încă din luna ianuarie, iar 20% din personal se ocupă în fabrică de mentenanţă. Toate activităţile sunt suspendate, dar fabrica este intactă, nu s-a demolat nimic încă”, a mai spus Daniel Preda.

    În acest an, producţia maximă de zahăr din România ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile.

    România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Înainte de 1990 România avea peste 30 de fabrici de zahăr, iar în 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise. 

    „Suntem în război continuu de 32 de ani, război tăcut, pe care, în România, îl pierdem încet, cu bună ştiinţă. (…) Nu mai avem mori pentru a produce făină, nu mai avem fabrici de ulei, nu mai avem rafinării, nu mai avem industrie. (…) În plină criză alimentară şi cu război la graniţa de nord a ţării autorizăm distrugerea unei fabrici perfect funcţională, cu angajaţi specializaţi în industria zahărului şi producători de sfeclă performanţi”, consideră Ioan Trif, preşedintele sindicatului Liber Zahărul Luduş.

  • Statul, imun la strigătele cultivatorilor de sfeclă privind salvarea fabricii de zahăr de la Luduş. Fermier: „Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce rămân după ce e demolată şi o să mâncăm zahăr de la străini, mult mai scump“

    ♦ România rămâne în acest an cu o singură fabrică de procesare a sfeclei de zahăr pentru producţia zahăr, cea a grupului austriac Agrana ♦ Astfel, îşi va satisface doar 10% din consum, într-un an în care preţul unui kilogram de zahăr a sărit de 1 euro în retail ♦ Importurile anuale se îndreaptă uşor şi sigur spre jumătate de miliard de euro.

    După două luni de la terme­nul stabilit pentru cumpă­rarea de către stat a fabricii de zahăr din localitatea Luduş (jud. Mureş) – 1 iulie 2022 – deţinută de grupul francez Tereos, fermierii români „bat“ disperaţi la porţile ministerului Agriculturii de teamă să nu fie demolată, iar Petre Daea, actualul ministru, răspunde simplu şi clar: „deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“.

    „Înţeleg că irigaţiile sunt necesare (a­cesta fiind unul dintre marile proiecte de in­vestiţii anunţate recent de Daea – n. red.), pentru că este secetă şi pentru noi cultiva­to­rii de sfeclă, dar cea mai urgentă problemă este achiziţia fabricii de zahăr de la Luduş. Dacă acum nu facem ceva, peste un an nu o să ne mai uităm la fabrică, ci la fiarele ce ră­mân după ce e demolată şi o să mâncăm za­hăr de la străini, mult mai scump“, spune Teodor Aflat (69 ani), cel mai mare cultiva­tor de sfeclă de zahăr din centrul Transilvaniei.

    Fermierul cultiva anual 700-750 de hec­tare cu sfeclă de zahăr pentru fabrica de zahăr de la Luduş şi trimitea 40.000 de tone de sfeclă. Anul acesta voia să crească supra­faţa până la 1.000 de hectare, dar în luna fe­bruarie a acestui an, grupul francez Tereos a anunţat că există posibilitatea închiderii activităţii fabricii din localitatea Luduş din Mureş, din România, ţară în care veniturile au scăzut de la 238 de milioane de lei în 2016 la 158 de milioane de lei în 2021 şi a mers în toţi aceşti ani pe pierdere, conform datelor publice.

    Astfel, Teodor Aflat a mai rămas cu un singur contract de vânzare a producţiei, pentru Agrana, şi a diminuat suprafaţa până la 200 de hectare. Apoi, el a fost iniţiatorul demersurilor pri­vind oprirea dezmembră­rii fabricii de zahăr de la Luduş şi vânzarea sa pe bucăţi la fier vechi, după ce compania Tereos a re­nunţat să încheie contrac­te cu cultivatorii de sfeclă de zahăr în acest an, în jur de 500. Aceştia, reuniţi în a­so­ciaţii şi federaţii împreună cu Adrian Chesnoiu, fostul ministru al Agriculturii, au iniţiat ulterior discuţii cu reprezentanţii fabricii Tereos pentru a cumpăra statul fabrica şi a produce zahăr, în parteneriat cu fermierii. „Ne dorim să reluăm cât mai repede ciclul de producţie şi activitatea în fabrică, mai ales în contextul internaţional al pieţei zahărului“, spunea Chesnoiu în luna mai.

    Înţelegerea s-a materializat şi data de 1 iulie a fost stabilită ca termen limită pentru în­che­ierea procedurii de cum­părare a fabricii, doar că pe 23 iunie, Adrian Chesnoiu a demisio­nat, fiind acuzat de abuz în serviciu. Petre Daea a depus jurămân­tul ca ministru al agri­cul­turii în data de 8 iulie, iar prioritatea sa a fost să găsească bani pentru investiţii în infrastructura de irigaţii.

    „Deocamdată nu este nimic concret privind achiziţia, căutăm soluţii pentru fabrica de zahăr“, a spus Petre Daea, contactat vineri, 26 august, de ZF. Teodor Aflat susţine că fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, „a zis că bani sunt să o cumpere (se vehicula că francezii cer 70 mil. euro – n. red.), dar la 1 iulie trebuia să îi plătească pe francezi şi noi ne îndreptăm spre 1 septembrie, întrebarea este: mai vor să o vândă francezii? Ce face statul nostru astfel încât fabrica să nu ajungă la fier vechi?“.

    Asociaţia Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr „BETA“ Luduş, formată din apro­ximativ 400 de fermieri din judeţele Mureş, Cluj, Sibiu, Alba, Bistriţa, Hunedoara, Harghita, Covasna şi Braşov, care au cultivat în ultimii ani sfeclă de zahăr pe o suprafaţă de 7.000 – 8.000 de hectare anual, i-au trimis o scrisoare lui Petre Daea prin care i-au cerut sprijinul privind salvarea fabricii.

    „Speranţa fermierilor este în sprijinul dumneavoastră pentru urgentarea demersurilor privind cumpărarea de către statul român sau de către investitori români. (…) Vă rugăm să consideraţi această scrisoare un strigăt de disperare din partea unor fermieri români. Instituţiile statului, în special Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, sunt în măsură şi au pârghiile necesare pentru a duce la bun sfârşit demersurile privind achiziţia acesteia. În România, din cele 33 de fabrici existente, a rămas o singură fabrică de zahăr în funcţiune, cea de la Roman“, se arată în scrisoare.

    Fermierii se tem că odată cu trecerea timpului intervine şi riscul de a fi înstrăinate o parte din dotările fabricii. Producţia medie realizată la nivel de fabrică este de 47 t/h, iar prin închiderea fabricii de zahăr sunt afectaţi atât angajaţii, cât şi fermierii şi industria alimentară, fiind încurajat importul de zahăr.

    „Această unitate nu trebuie distrusă, nu trebuie să ajungă la fier vechi, pentru că în viitorul apropiat nimeni nu va mai face alta. (…) Dacă nu mai producem zahăr în România, o să mâncăm ce ni se pune pe rafturile din supermarketurile străine şi dacă acum e 5,4 lei/kg, când nu va mai fi produs de noi, ci de străini, nu se ştie cât va ajunge, poate fi 10, 15, 20 lei/kg, pentru că noi nu am făcut la timp ce puteam face. Am lăsat să se distrugă toată industria românească şi acum trebuie să facem ceva să nu cadă complet şi această fabrică“, precizează Teodor Aflat.

    În acest an, producţia maximă ar putea fi de 60.000 de tone în fabrica din Roman (jud. Neamţ) a austriecilor de la Agrana, care rafinează zahăr din sfeclă de zahăr, ceea ce ar însemna circa 10% din consum, în contexul în care anul trecut importurile au fost de nouă ori mai mari decât exporturile. România a importat zahăr şi produse zaharoase în valoare de 337 de milioane de euro în 2021, în creştere cu 25% faţă de anul precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

    Teodor Aflat susţine că în fabrica de la Luduş, dacă s-ar lucra la capacitate maximă, ar putea fi produs 25% din necesarul de consum al României şi fabrica poate porni anul viitor, căci anul acesta nu au mai fost făcute contracte cu cultivatorii de sfeclă de zahăr.

    „E ultima fabrică care poate fi salvată. (…) Noi, cultivatorii, suntem interesaţi să o cumpărăm, să investim în ea, iar domnul Chesnoiu ne-a promis că statul ne ajută să luăm credite cu garanţii de stat pe 15 ani să repunem în funcţiune fabrica, să devenim acţionari. Însă dacă statul nu se implică acum să facă o investiţie strategică în binele naţiunii, fabrica se va demola şi sunt deja interesaţi investitori să cumpere terenul fabricii din Luduş“, a mai spus fermierul.

    Mai mult, el crede că va dispărea şi cultura sfeclei de zahăr, iar fermierii vor vinde utilajele pe care le deţin la fier vechi, căci nu pot fi folosite la alte culturi. „Noi, la ora actuală deţine utilaje pentru recoltarea sfeclei de zahăr de 1,4 milioane de euro.“

    În 1991, importurile României de zahăr şi produse zaharoase erau de 76 de milioane de euro, de 4,5 ori mai mici decât în prezent, conform datelor de la INS. Însă, odată cu privatizarea şi preluarea fabricilor de diverse companii, mai multe fabrici au fost închise.

     

  • Va fi salvată fabrica de zahăr de la Luduş? Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a demarat negocierile pentru menţinerea în activitate a fabricii de zahăr de la Luduş

    Fabrica de zahăr din oraşul Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos, cel mai mare pro­ducător de zahăr din Franţa, care a anunţat la începutul acestui an că doreşte să o închidă, ar putea rămâne în continuare activă. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a avut astăzi, 11 mai, o întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România privind negocierile pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş, continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică.

    „În cadrul întâlnirii pe care am avut-o săptămâna trecută cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din zona Luduş, s-au desprins câteva soluţii posibile pentru menţinerea activităţii acestei unităţi de producţie. Fie că vorbim despre preluarea fabricii de către fermierii din zonă, fie de o asociere între fermieri şi  investitori privaţi sau de o asociere în format public privat, prin oferirea de către statul român a unor garanţii, munca depusă în cadrul fabricii de zahăr de la Luduş nu trebuie să se piardă, la fel investiţiile şi activitatea fermierilor din zonă. Consider că prin dialog deschis, cu bună credinţă, între toţi cei implicaţi în acest proces, putem găsi cea mai potrivită soluţie pentru continuarea activităţii fabricii”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

    Astfel, Chesnoiu a transmis conducerii companiei că există o determinare puternică din partea fermierilor pentru reluarea ciclului de producţie şi menţinerea integrităţii fabricii de zahăr de la Luduş şi aceştia şi-au arătat deschiderea pentru demararea oficială a negocierilor pentru vânzarea acesteia.

    Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş, spunea anterior pentru ZF că a discutat cu actualul director al fabricii şi i-a spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător.

    Fabrica de la Luduş are peste şase decenii pe piaţă şi producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, ambalat la 1kg, melasă, borhot umed şi brichetat sau uscat la saci de 50 kg. În contextul închiderii, peste 150 de persoane ar fi rămas fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

    Mai mult, România ar fi rămas doar cu două fabrici, ale Agrana, iar producţia de zahăr, deja în scădere, s-ar fi diminuat şi mai mult. Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

  • Va fi salvată fabrica de zahăr de la Luduş? Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a demarat negocierile pentru menţinerea în activitate a fabricii de zahăr de la Luduş

    Fabrica de zahăr din oraşul Luduş (jud. Mureş), deţinută de grupul francez Tereos, cel mai mare pro­ducător de zahăr din Franţa, care a anunţat la începutul acestui an că doreşte să o închidă, ar putea rămâne în continuare activă. Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii, a avut astăzi, 11 mai, o întâlnire oficială cu managementul companiei Tereos România privind negocierile pentru menţinerea activităţii fabricii de zahăr de la Luduş, continuarea activităţii de cultivare a sfeclei de zahăr în zonă şi, implicit, păstrarea locurilor de muncă ale salariaţilor din fabrică.

    „În cadrul întâlnirii pe care am avut-o săptămâna trecută cu fermierii cultivatori de sfeclă de zahăr din zona Luduş, s-au desprins câteva soluţii posibile pentru menţinerea activităţii acestei unităţi de producţie. Fie că vorbim despre preluarea fabricii de către fermierii din zonă, fie de o asociere între fermieri şi  investitori privaţi sau de o asociere în format public privat, prin oferirea de către statul român a unor garanţii, munca depusă în cadrul fabricii de zahăr de la Luduş nu trebuie să se piardă, la fel investiţiile şi activitatea fermierilor din zonă. Consider că prin dialog deschis, cu bună credinţă, între toţi cei implicaţi în acest proces, putem găsi cea mai potrivită soluţie pentru continuarea activităţii fabricii”, a declarat Adrian Chesnoiu, ministrul Agriculturii.

    Astfel, Chesnoiu a transmis conducerii companiei că există o determinare puternică din partea fermierilor pentru reluarea ciclului de producţie şi menţinerea integrităţii fabricii de zahăr de la Luduş şi aceştia şi-au arătat deschiderea pentru demararea oficială a negocierilor pentru vânzarea acesteia.

    Cristian Moldovan, primarul oraşului Luduş, spunea anterior pentru ZF că a discutat cu actualul director al fabricii şi i-a spus că voiau să vândă, dar nu au găsit cumpărător.

    Fabrica de la Luduş are peste şase decenii pe piaţă şi producea aproximativ 65.000 de tone de zahăr, ambalat la 1kg, melasă, borhot umed şi brichetat sau uscat la saci de 50 kg. În contextul închiderii, peste 150 de persoane ar fi rămas fără loc de muncă şi peste 300 de cultivatori de sfeclă de zahăr fără contracte.

    Mai mult, România ar fi rămas doar cu două fabrici, ale Agrana, iar producţia de zahăr, deja în scădere, s-ar fi diminuat şi mai mult. Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS.

  • Cum a ajuns o fabrică de zahăr construită acum 133 de ani, privatizată după 1990, intrată apoi în faliment să îşi redeschidă acum porţile după o pauză de câţiva ani

    ♦ Primarul comunei Bod din judeţul Braşov: Noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri.

    A supravieţuit şi a funcţionat în timpul celor două războaie mondiale, dar nu a supravieţuit în faţa scăderii preţului zahărului, ca urmare a importurilor şi a dispariţiei cotelor de zahăr de la nivelul UE începând cu ianuarie 2017, însă fabrica de zahăr Bod din judeţul Braşov dă semne că reînvie. 

    Pornită în urmă cu 133 de ani, în 1889, fabrica de zahăr din Bod, o co­mună cu circa 4.000 de locuitori, aflată la numai 15 minute distanţă de ora­şul Braşov, a fost înfiinţată de societatea austro-ungară Czell, care a primit ajutor şi de la alţi investitori din Germania şi Ungaria, capitalul de start ridicându-se la 6 milioane de guldeni, se arată pe site-ul primăriei lo­calităţii Bod. Apoi, au adus spe­cialişti în prelucrarea zahărului din Moravia (o regiune din estul Cehiei) şi din Slovacia şi au discutat cu 200 de agricultori să cultive sfeclă pe cele 400 de hectare – proprietatea fabricii.

    În perioada 1892-1893, producea peste 650 de vagoane de zahăr, fiind una dintre cele mai importante fabrici de zahăr din Europa Centrală. Mai mult, în 1922 fabrica avea 220 de muncitori stabili şi 1.100 de muncitori sezonieri şi putea produce între 400 şi 1.000 de vagoane de zahăr, conform sursei menţionate anterior.

    După 1990 a fost privatizată şi a ajuns în mâinile mai multor oameni de afaceri români, iar în 2018 a intrat în faliment, având multe datorii, şi a închis porţile, fiind în insolvenţă din 2011, potrivit informaţiilor publicate de ZF la acel moment, pe baza datelor de la Registrul Comerţului.

    Anul acesta, grupul francez Tereos, care deţinea o fabrică de zahăr în oraşul Luduş (jud. Mureş), a anunţat că o va închide, invocând efectele negative aduse de libera­lizarea pieţei şi eliminarea cotelor de zahăr.

    Astfel, grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar şi Coroniţa, rămâne singurul jucător de pe piaţă, cu două fabrici în România. Fabricile sale se află în Roman, judeţul Neamţ şi în Buzău, judeţul Buzău. La Roman se pro­cesează zahăr din sfeclă şi zahăr brut din trestie, iar la Buzău se face doar rafinare de zahăr brut din trestie, potrivit informaţiilor furnizate anterior de reprezentanţii companiei pentru ZF.

    În acest context, un antreprenor român a văzut oportunitatea de a cumpăra fabrica de zahăr din localitatea Bod, scoasă la licitaţie de lichidatorul judiciar pentru circa 6 mi­lioane de lei, pentru a o repune în funcţiune.

    „Închiderea fabricii a însemnat căutarea altor locuri de muncă pentru angajaţi, căutarea altor clienţi pentru agricultorii care cultivau sfeclă de zahăr şi scăderea colectării taxelor şi impozitelor. Acum, am discutat cu noii proprietari şi suntem alături de ei în procesul de re­deschidere a fabricii, pentru că vor să producă. Intenţiile lor converg cu ale noastre, pentru că noi ne dorim industrie, mai mult decât să construim blocuri“, a spus pentru ZF Sergiu Arsene, primarul comunei Bod din judeţul Braşov.

    El a adăugat că specialiştii care au lucrat înainte la fabrică au prilejul să se reîntoarcă, pe de o parte, iar fermierii vor putea să cultive din nou sau să crească suprafeţele cultivate cu sfeclă de zahăr şi „firma aceasta vrea să facă lucrurile ca la carte, pentru a avea profit şi a plăti impozite şi taxe, căci în trecut celelalte care au avut fabrica au mers pe pierdere şi nu am colectat bani“.

    Cumpărătorul şi cel care va redeschide unitatea este firma Best Achiziţii, cu cod CAEN de activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management, este deţinută de Mihai Vlad Alexandru Cristescu (27 ani), arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

    „Am cumpărat 60% din tot ce a însemnat fabrica de zahăr Bod – terenuri, locuinţe pentru angajaţi, dispensar – şi urmează să închidem procesul, cumpărând tot ce va scoate lichidatorul la vânzare. Astăzi (26 ianuarie – n.red.) ne-am întâlnit cu 80 de fermieri, cultivatori de sfeclă, pentru a discuta contractele pentru anul agricol curent“, a spus pentru ZF Mihaela Neagu, director general al Best Achiziţii, firma care este noul proprietar al unităţii. În urmă cu câţiva ani, Neagu a condus Clubul Sportiv Olimpia din Bucureşti, unul dintre cele mai mari din România.

    Best Anchiziţii a avut în 2020 o cifră de afaceri de 241 de milioane de lei, de şapte ori mai mare decât în anul precedent, şi un profit de peste 62 de milioane de lei, de cinci ori mai mare decât în 2019, cu un număr mediu de 57 de angajaţi, arată datele Confidas.ro. Best Achiziţii mai este acţionar în compania Diamond Real Estate (70%), cu cod CAEN de dezvoltare imobiliară, alături de Simona Ciulavu (20%) şi Constantin Robert Ionescu (10%). Aceeaşi sursă arată că tânărul – Mihai Vlad Alexandru Cristescu – ar fi implicat în şapte companii şi anume Industrial Construct Solutions (100%), Agroflor (60%), Yam Yam Catering (50%), Akyle Security (33%), Imobiliare New Proiect (13%) şi Cristescu Alexandru Vlad Mihai Întreprindere Individuală.

    Cât despre compania Best Achiziţii, pe platforma de achiziţii publice SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare al achiziţiilor publice) se arată că perioada noiembrie 2016 – ianuarie 2022 a făcut 857 de contracte cu statul, în valoare de 6,78 milioane de lei. Ultimul contract este din data de 25 ianuarie 2022 pentru teste rapide antigen nazofaringian pentru COVID-19 pentru Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Oradea, a căror valoare este de 25.970 de lei.

    „Din anul 2018, firma a început să desfăşoare şi activităţi de comerţ cu ridicata de produse de igienă şi alimentare. Începând cu anul 2020, firma şi-a extins portofoliul prin vânzarea de produse tip dispozitive medicale, încadrate în clasele I şi II. Pe piaţa echipamentelor medicale ne-am autorizat la Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Din România (ANMDM), la ISO/13485 – import, comercializare si distribuţie de dispozitive medicale“, se arată pe site-ul companiei Best Achiziţii.

    Astfel, cum o nouă provocare în business a devenit un obicei o dată la doi ani, în 2022, reprezentanţii Best Achiziţii şi-au propus să intre pe piaţa zahărului şi chiar să realizeze în acest an 25% din necesarul de consum al românilor, potrivit Mihaelei Neagu.

    „În timp ce în România o fabrică de zahăr se închide, noi vrem să redeschidem una. Am făcut o evaluare cu specialişti şi ne va costa peste 1 milion de euro. O să mergem să discutăm cu ministrul Agriculturii despre un posibil ajutor de stat şi luăm în calcul şi accesarea fondurilor europene, pentru că, pe lângă costurile cu retehnologizarea, o să avem costuri mari şi cu producţia şi salariile, angajând circa 200 de persoane, din care 20 am angajat deja. Majoritatea sunt din Bod, foşti angajaţi care au vrut să se reîntoarcă“, a explicat Mihaela Neagu.

    Directorul general al Best Achiziţii spune că au cumpărat fabrica tocmai cu scopul de a o redeschide, mai ales că a apărut oportunitatea de a intra pe o piaţă cu un singur jucător – Agrana – în urma închiderii fabricii de zahăr de la Luduş de către Tereos.

    „Unii dintre fermierii cu care ne-am întâlnit şi livrau sfecla la Luduş erau disperaţi, pentru că în judeţele Braşov şi Mureş, cel mai bine se pretează culturile de sfeclă de zahăr şi cartofi şi, în plus, unii s-au dotat cu utilaje pentru a culege sfecla de zahăr, care nu se potrivesc pentru alte culturi, maşini de 500.000 de euro, încă în leasing, care deveneau o provocare şi mai mare în afacerile lor“, a precizat Neagu.

    În primul an de activitate, antreprenoarea susţine că fabrica va funcţiona la capacitatea dată de numărul de contracte cu producătorii de sfeclă, producţia variind în funcţie de suprafaţa cultivată de aceştia. Ea îşi propune să prelucreze circa 200.000 de tone de sfeclă de zahăr în fabrică, ce pot fi recoltate de pe o suprafaţă de 4.000 de hectare şi din care ar rezulta o producţie de 28.000 de tone de zahăr aferentă anului 2022.

    „Asta e ceea ce putem face real în acest an şi ar însemna 25% din ceea ce ar avea nevoie România. Ulterior, o să mai investim în tehnologii şi vom creşte producţia. (…) Pe termen mediu şi lung poate redeveni un business de succes. Sperăm să mai crească preţul zahărului, pentru că cel din sfeclă de zahăr este net superior celui din trestie de zahăr, care vine din import ieftin“, a mai spus Neagu. În prezent, în retail, preţul unui kilogram de zahăr variază între 2 şi 4 lei.

     

    De la 35 de fabrici la închideri care se ţin lanţ

    Înainte de anii ’90, România avea 35 de fabrici de zahăr, iar fabrica de la Bod a fost cea de a patra fabrică de zahăr ca vechime din ţară, după cele din Sascut (jud. Bacău), Chitila (jud. Ilfov) şi Târgu-Mureş, conform datelor de pe site-ul primăriei Bod.

    Acum, România importă anual zahăr şi produse zaharoase în valoare de 270 de milioane de euro, conform datelor de la INS aferente anului 2020, similare cu cele din 2019.

    Producţia de zahăr din sfeclă de zahăr a fost de 114.500 de tone în 2020, în scădere cu 17,5% faţă de anul precedent, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la INS. România a mai realizat circa 130.000 de tone de zahăr rafinat din zahăr brut din import, mai arată datele de la INS.