BusinessMagazin

Tag: lucru de acasa

  • ATENŢIE! Angajatorul trebuie să plătească salariatului care lucrează de acasă o parte din chirie şi din utilităţi

    Companiile ale căror angajaţi lucrează de acasă ar trebui să le deconteze salariaţiilor lor o parte din chirie şi din utilităţile care acum sunt mai mari, crede Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, managing partner în cadrul casei de avocatură Costel Gîlcă Lawyers.

    „În opinia mea, angajatorul trebuie să plătească angajatului care lucrează de acasă o parte din chirie, o parte din facturile la utilităţi, pentru că în contractul individual de muncă se spune foarte clar că angajatul pune la dispoziţie doar capacitatea de muncă. În acest moment, am pe rolul Tribunalului Bucureşti un dosar în care un angajat cere suportarea cheltuielilor de întreţinere, precum şi a ratei la bancă“, a spus Costel Gîlcă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Anul 2020 aduce o modificare fundamentală a relaţiilor de muncă pe termen lung şi foarte lung, crede el.

    „Tot ceea ce ştiam noi înainte de anul 2020 din perspectiva relaţiilor de muncă strict industriale se modifică în mod fundamental, o modificare care nu este doar pentru anul 2020, ci o schimbare de paradigmă pe termen foarte lung. Schimbarea de paradigmă în relaţiile de muncă nu a dat-o neapărat COVID-ul, ci tehnologia informaţiilor în primul rând şi apoi inteligenţa artificială.“

    Avocatul specializat în dreptul muncii este de părere că în această perioadă de pandemie asistăm la o întoarcere a relaţiilor de muncă la cele de dinainte de perioada industriali­zării.

    „Înainte de perioada industria­lizării, munca de acasă era regula. În relaţiile de muncă, faptul că muncim de acasă nu este nimic nou. Pandemia nu a făcut altceva decât să arate că avem suficient de multe instrumente astfel încât nu are sens să prestezi activitatea din birou. Întrebarea este dacă legislaţia muncii din România este pregătită pentru relaţiile de muncă din secolul XXI în care sunt două mari provocări, respectiv inteligenţa artificială şi tehnologia informaţiilor. Vor afecta aceste două elemente fundamental relaţiile de muncă, va trebui regândit Codul muncii?“, se întreabă Gîlcă.

    Codul muncii din România nu este adaptat secolului XXI, rămâne unul vechi, ce necesită modificări pentru a se adapta schimbărilor din piaţa muncii din această perioadă.

    „În centrul legislaţiei muncii ce va trebui adaptată rămâne tot interesul şi protecţia individului uman pentru că nici acasă nu poţi să munceşti 24 de ore din 24 pentru un angajator care doreşte doar profit. Astfel, este nevoie să  adaptăm legislaţia la noile pro­vocări. Noile tehnologii vor duce la creşterea locurilor de muncă, însă acestea vor fi diferite faţă de ce am văzut noi până acum.  Inteligenţa artificială va face foarte multe, însă ea va fi supravegheată de individul uman“, explică Costel Gîlcă.
    Avocatul crede că menţinerea programului de opt ore în Codul muncii este fundamental.

    „Pe lângă faptul că avem o prevedere în Codul muncii în acest sens şi pe viitor va trebui ca aceasta să existe pentru a se evita suprasolicitarea psihică a salariaţilor. Acest program de opt ore a apărut pentru protecţia individului şi a întregii societăţi.“
    O altă schimbare adusă de pande­mie este posibilitatea angajaţilor de a lucra de oriunde din lume, spune el.

    „A doua schimbare este posibili­tatea de a lucra de oriunde din lume, iar oamenii vor descoperi că decât să lucreze dintr-un oraş aglomerat, poluat, pot merge să lucreze din vârf de munte, de la ţară sau din ţări exotice. Cred că mulţi salariaţi se vor reorienta şi că şi configuraţia oraşelor va fi schimbată.“

  • Expert în resurse umane: La începutul perioadei de lockdown, unele companii şi-au lăsat imediat angajaţii să lucreze de acasă, dar au fost şi unele care au luat măsuri abuzive

    „Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

    La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

    „Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

    Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

    „Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

    Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

    Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

    „Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.

  • Expert în resurse umane: La începutul perioadei de lockdown, unele companii şi-au lăsat imediat angajaţii să lucreze de acasă, dar au fost şi unele care au luat măsuri abuzive

    „Avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu.“

    La debutul pandemiei de COVID-19 pe piaţa din România, mulţi din angajatori şi-au mobilizat resursele astfel încât angajaţii să înceapă să lucreze imediat de acasă, organizaţii care le-au permis angajaţilor să stea acasă cu copiii când şcolile au fost închise, însă au fost şi companii care au luat măsuri abuzive, care au chemat oamenii la serviciu deşi erau în concediu sau programul de lucru le-a fost redus, afirmă Irina Pinţoi, Managing Partner al companiei de recrutare Talentor România.

    „Când au apărut primele cazuri de COVID-19 în România, prima provocare pentru companii a fost comunicarea, ce să comunice către angajaţii lor, pentru că nici ele nu ştiau ce se întâmplă şi cât va dura. Au fost companii care au dispus imediat ca angajaţii să înceapă să lucreze de acasă, sunt companii care au avut grijă de angajaţii ce au copii când s-au închis şcolile, însă avem şi companii care au luat nişte măsuri pe care am putea să le numim abuzive, care au forţat angajaţii să îşi ia concediu şi să continue să lucreze, care au tăiat programul la patru zile pe săptămână, însă vinerea angajaţii erau aşteptaţi la serviciu“, a declarat Irina Pinţoi în cadrul evenimentului HR Business Forum, organizat de DeBizz Magazine.

    Pe de cealaltă parte, angajaţii nu ştiau cum să se comporte în acest nou context, cât să lucreze, cum să lucreze, spune ea.

    „Aici este vorba de angajaţii cu copii, angajaţii care nu puteau să performeze de la 9.00 la 18.00 exclusiv pentru companie pentru că aveau copii care aveau nevoie constantă de atenţie. Un pericol cu care ne confruntăm este cel de burnout. (…) Managementul trebuie să sprijine angajaţii în luarea unor măsuri, trebuie să avem setat un anumit program de serviciu, să lucrăm conform contractului pe care îl avem“.

    Trebuie să ne respectăm timpul liber, weekend-ul să fie weekend, iar concediul să fie concediu pentru că altfel continuăm să ne simţim veşnic la serviciu“, adaugă Irina Pinţoi.

    Foarte multe companii au decis deja că nu se vor întoarce fizic la birou până la sfârşitul anului, iar perspectiva lucrului de acasă a devenit un aspect important în procesul de recrutare.

    „Ei au investit foarte mult în digitalizare sau în tehnica pusă la dispoziţia angajaţilor, astfel încât lucrul să  se întâmple în condiţii cât mai bune. Acest subiect al lucrului de acasă a intrat deja în discuţiile de recrutare. Când iau decizia de a schimba jobul, angajaţii întreabă care este perspectiva de a lucra de acasă“, spune Irina Pinţoi.

    În România, circa 18,4% dintre angajaţi au început să lucreze de acasă ca urmare a pandemiei de COVID-19, conform unui raport al Eurofound (Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă). Media europeană a celor care au început să lucreze remote ca urmare a acestei situaţii este de 36,8%. În spaţiile de birouri moderne din Bucureşti lucrează aproximativ 360.000 de angajaţi, potrivit datelor CBRE Research. Rezultatele unui  sondaj realizat de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox spun doar 40% dintre angajaţi vor reveni în birouri în această perioadă.

    La nivel global, liderii companiilor se aşteaptă ca telemunca să rămână în practică şi după ce pandemia de COVID-19 va trece. Astfel, aproape jumătate (49%) din directorii financiari care au răspuns unui sondaj global al PwC COVID-19 CFO Pulse consideră că telemunca va fi o opţiune permanentă, atunci când este posibil, iar 72% spun că flexibilitatea muncii va rămâne un beneficiu pe termen lung. În cadrul sondajul PwC au participat 867 de directori financiari din 24 de ţări.