BusinessMagazin

Tag: Lucian Anghel

  • Valoarea companiilor româneşti listate la bursă a crescut cu 8 miliarde de euro

    Companiile româneşti şi străine listate la BVB la finalul lunii iulie din anul 2013 aveau o capitalizare cumulată de 23,2 miliarde de euro. De atunci şi până la 31 iulie 2017, capitalizarea lor totală a urcat cu 53%, până la 35,5 miliarde de euro.

    În ceea ce priveşte evoluţia valorii companiilor româneşti listate pe piaţa locală de capital, aceasta a crescut de la 12,3 miliarde de euro la 31 iulie 2013 la peste 20,2 miliarde de euro la 31 iulie anul acesta, ceea ce a corespuns unei creşteri a capitalizării de peste 64 de procente. „Valoarea companiilor româneşti listate la Bursa de Valori Bucureşti a crescut cu aproape 8 miliarde de euro în doar patru ani,” a spus preşedintele BVB, Lucian Anghel.

    Pe măsură ce piaţa locală de capital face paşi spre promovarea la statutul de Piaţă Emergentă, accesul la fluxuri mai mari de capital va creşte. Odată obţinută această promovare, România va avea acces la o dimensiune a fondurilor de peste 20 de ori mai mari decât în prezent.

  • In România se vând cele mai vechi locuinţe din Europa. În ţara noastră există circa trei milioane de apartamente construite înainte de `89

    Dar, pentru a putea să-şi renoveze locuinţa, 41% dintre români trebuie să facă economii, în vreme ce doar 29% pot miza pe venituri, conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

    De altfel, 84% dintre cei ce au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

    Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cele din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia.

    Nu întâmplător, datele care rezultă din studiul IRSOP arată că, majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste.

    Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • In România se vând cele mai vechi locuinţe din Europa. În ţara noastră există circa trei milioane de apartamente construite înainte de `89

    Dar, pentru a putea să-şi renoveze locuinţa, 41% dintre români trebuie să facă economii, în vreme ce doar 29% pot miza pe venituri, conform unui studiu realizat recent de IRSOP pentru Asociaţia Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR).

    De altfel, 84% dintre cei ce au răspuns sondajului au menţionat cel puţin o problemă cu locuinţa, iar 91% au cumpărat cel puţin un produs necesar pentru reparaţii: vopsea, silicon, obiecte sanitare, gresie, faianţă, ciment etc. Cele mai mari probleme cu locuinţa apar în gospodăriile sărace, cu venituri sub 3000 de lei pe gospodărie.

    Cu toate că preţul materialelor de construcţie folosite la renovarea caselor este similar cu cele din ţările din regiune, salariul brut mediu lunar în ţara noastră este de peste şase ori mai mic decât în Austria şi de aproape două ori mai mic decât în Slovacia.

    Nu întâmplător, datele care rezultă din studiul IRSOP arată că, majoritatea clienţilor Bauspar (sistemul de economisire-creditare) care au economisit pe o perioadă de cinci ani sunt la limita sărăciei si au venituri extrem de modeste.

    Unul din trei clienţi au răspuns că nu au apelat la credit până acum pentru că nu puteau face faţă ratelor unui credit, se arată în sondaj IRSOP, efectuat pe un eşantion de 1.040 de clienţi ai celor două bănci de economisire-creditare care au economisit timp de cinci ani, dar nu au apelat până în prezent la un credit. Eşantionul este reprezentativ şi are o marjă de eroare de maximum +/-3%, la un nivel de încredere de 95%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un inginer român şi-a vândut afacerea nemţilor şi rulează 10 milioane de euro pe an administrând clădiri de birouri

    “Am pornit chiar în apartamentul de vizavi, cu doi oameni“, îmi arată prin fereastră Lucian Anghel, managing partner al companiei de property şi facility management Business Support Services (BSS), locul în care s-a lansat în acest domeniu, în urmă cu mai bine de 11 ani. Ne aflăm în clădirea Europe House din Piaţa Victoriei, una dintre cele mai cunoscute clădiri de birouri din Bucureşti, construită de GTC România în 2002; în afară de faptul că aceasta reprezintă sediul central al firmei sale, cât şi al unor companii precum Orange România şi CBRE, Europe House este şi una dintre primele clădiri cu care BSS şi-a început la propriu afacerea. După mai bine de un deceniu de activitate în domeniul serviciilor integrate de administrare, întreţinere şi operare a clădirilor, Europe House este parte dintr-un portofoliu de peste 200 de clădiri de birouri comerciale, industriale, parcuri logistice şi reţele de sedii în Bucureşti şi în întreaga ţară, totalizând o suprafaţă de peste 3 milioane de metri pătraţi. Printre clienţii BSS se numără Europe Park, Europolis Park Bucharest, Petrom City, River Place, AFI Palace Cotroceni, CEZ, Hornbach sau Washington Residence. BSS a avut anul trecut venituri de circa 47 milioane de lei (10,5 milioane de euro) şi o profitabilitate de 6%, triplă faţă de nivelul anului 2013.

    Lucian Anghel a intrat în domeniul de facility management în 1994, la scurt timp după ce a absolvit Facultatea de Inginerie în Managementul Sistemelor de Producţie din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti. A încercat să vândă un software german specific industriei de facility management companiei MobiFon (ulterior Connex, respectiv Vodafone), cât şi Consiliului Judeţean Brăila. S-a familiarizat cu domeniul pentru a-l explica clienţilor şi l-a înţeles atât de bine, încât a început o afacere în apartamentul din Piaţa Victoriei în 2003, cu un partener şi cu o secretară. Au evoluat treptat de la servicii de property management punctuale şi întreţinere tehnică, către servicii integrate, care cuprind tot ce ţine de administrare şi întreţinere pentru proprietăţi imobiliare, îndeosebi din segmentul nonrezidenţial. Fiind de profesie inginer, Anghel asigura iniţial el însuşi expertiza tehnică, dar, odată cu dezvoltarea afacerii şi cu creşterea companiei, s-a axat pe zona de management.

    Trei ani mai târziu, când compania a ajuns la o cifră de afaceri de 4,7 milioane de euro, cei doi parteneri au vândut o parte din acţiunile BSS către două companii – germane şi austriece –, iar Anghel a rămas acţionar minoritar şi singurul implicat în administrarea afacerii. De atunci, firma a continuat să îşi dubleze veniturile în fiecare an, maximul fiind atins în 2012. „În 2012, am depăşit pentru prima data cifra de afaceri de 45 de milioane de lei şi am înregistrat un profit de 2,5 milioane de lei, pe seama unor contracte avantajoase şi a unor investiţii“, spune antreprenorul.

    Compania asigură servicii integrate – care includ, printre altele,  amenajarea spaţiilor exterioare, management de facilităţi asistat de calculator, eficientizare termică, supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor, revizii, service sau întreţinere.

  • Se caută un proiect de ţară

    Şeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, crede în schimb că proiectul este “prea mic” ca să fie un proiect de ţară şi că ar trebui ca obiectivul naţional să fie ca România să devină a şaptea forţă economică din UE (proiectul pe care îl vehiculase el pe când era prim-ministru). Tăriceanu neglijează însă că aderarea la zona euro nu doar că nu e un proiect mic, ci implică eforturi uriaşe de convergenţă reală cu zona euro, fără a pierde în acelaşi timp convergenţa nominală, aşa cum s-a întâmplat în guvernarea Tăriceanu, când “duduiala” economiei care creştea cu peste 7% s-a realizat pe seama unui deficit structural de peste 8% şi a unui deficit de cont curent de aproape 14%, pentru care România a plătit apoi scump, cu una din cele mai drastice ajustări fiscale din Europa.

    După economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, PIB ar trebui să crească timp de 9-10 ani cu 2% peste media UE pentru a ajunge de la un PIB per capita de 52% din media europeană, cât avea anul trecut, la 60% din media UE, cât avea Letonia, unul dintre cele mai sărace ţări intrate în zona euro (la 1 ianuarie 2014). O analiză recentă a BNR arată, de asemenea, că un indicator relevant pentru convergenţa reală, productivitatea muncii, ne situează nu numai în urma UE15 (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE15), ci şi a celor 9 state din Est membre ale UE (productivitatea în România era anul trecut de cca 49% din media UE9).

  • Cursul de schimb va ramane si la anul intre 4,1-4,3 lei/euro, dobanzile vor scadea – BCR

    Mentinerea unui curs nominal de schimb stabil depinde insa de
    mentinerea relatiei cu FMI si UE, chiar in forma unui acord de tip
    preventiv, cu rolul de a oferi un ghidaj politicilor interne si a
    evita derapajele, tinand cont ca in 2012 va fi un an electoral,
    precizeaza Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. In conditiile in
    care totul va merge bine din aceste puncte de vedere, este de
    asteptat chiar o usoara intarire a leului, care de la o medie de
    4,2 lei/euro anul acesta va ajunge la 4,1 lei/euro la anul,
    respectiv la 3,9 lei/euro in 2012, potrivit prognozelor BCR.

    Inflatia se va reduce aproape la jumatate, estimeaza
    economistul-sef al BNR, de la 8% la sfarsitul acestui an la 4,3% in
    2011 si 3,1% in 2012. “Consolidarea fiscala nu mai poate oferi
    de-acum surprize”, afirma Anghel, referindu-se la masuri de genul
    majorarii bruste a TVA; tot ce mai urmeaza deja se stie, respectiv
    majorarile de preturi administrate anuntate deja cu ocazia
    prezentarii proiectului de modificare a Codului fiscal (este vorba
    de accizele la combustibili si la tigari).

    Pentru ratarea tintei de inflatie asumate pentru 2010 (3,5%
    plus/minus un procent), “BNR nu poate fi trasa la raspundere, atata
    vreme cat responsabile de majorarea inflatiei sunt inca
    rigiditatile din economie – preturile administrate si tarifele la
    apa, canal, salubritate, unde exista inca un necesar de investitii
    care inca se acopera prin majorari de tarife”, considera Lucian
    Anghel.

    Odata ce inflatia va reintra insa sub control si cu conditia ca
    Romania sa aiba incheiat un nou acord cu FMI, BNR isi va putea
    permite o reducere a dobanzii de politica monetara, de la nivelul
    actual de 6,25% spre 5,75% pana la finele anului viitor, precum si
    o reducere a ratei rezervelor minime obligatorii cu circa 5%, in
    primul rand la valuta. “Relaxarea politicii monetare este singura
    masura anticiclica ce poate fi luata pentru a sustine relansarea
    economiei”, a comentat economistul-sef al BCR.

    Analizele BCR estimeaza ca nivelul dobanzilor bancare va cobori in
    cursul anului viitor, cu ROBOR la trei luni in scadere de la 10,7%
    anul trecut la 6,8% anul acesta, 6,2% in 2011 si 5,6% in 2012. “Cu
    toate ca activitatea de creditare nu se va intoarce la exuberanta
    specifica anilor 2007-2008, ea ar putea inregistra totusi o
    crestere de o singura cifra in 2011”, releva ultimul raport al
    BCR.

  • De unde va veni cresterea economica la anul

    Estimarea apartine analistilor BCR, cea mai mare banca
    comerciala din Romania, care si-au detaliat intr-un nou raport
    previziunile, formulate deja din octombrie, privind o scadere a
    economiei cu 2,1% anul acesta, urmata de o crestere de 1,2% la anul
    si de 2,3% in 2011.

    O crestere a industriei cu circa 3-4%, un an agricol bun (in
    conditiile in care in Romania de obicei alterneaza anii agricoli
    buni cu cei slabi, 2010 fiind un an slab, din cauza inundatiilor)
    si un consum al gospodariilor “usor peste zero”, cu perspectiva de
    relansare in special in a doua jumatate a lui 2011, vor putea fi
    factorii cresterii economice de la anul, apreciaza Lucian Anghel,
    economistul-sef al BCR.

    “Avem nevoie ca de aer de o crestere economica, oricat de mica,
    intrucat ea atrage investitiile straine, care sunt prociclice:
    investitorii pleaca atunci cand economia scade si revin abia dupa
    ce ea a reintrat pe crestere”, spune Anghel.

    Cererea externa, care a sustinut anul acesta o crestere reala a
    exporturilor de 20%, este asteptata sa se tempereze la anul, “odată
    ce volumul exporturilor se apropie de potential”. In schimb,
    cererea interna ar putea sa se consolideze ca motor de crestere,
    tinand cont ca anul acesta, unele ramuri industriale (metalurgia si
    industria de autovehicule, care au impreuna 15% din totalul
    productiei industriale) au avut rezultate pozitive si pentru ca au
    fost sustinute de cererea interna.

    Constructiile nu vor iesi nici la anul din teritoriul negativ,
    avand in vedere sentimentul negativ al investitorilor, in timp ce
    comertul cu amanuntul ar putea avea “in cel mai bun caz” o crestere
    marginala.

    Lucian Anghel apreciaza ca singura situatie in care am avea un al
    treilea an de recesiune ar fi o marire a fiscalitatii in 2011, insa
    riscul unui astfel de scenariu este minim. In privinta unei
    reduceri a fiscalitatii, in special a celei pe munca (CAS),
    economistul-sef al BCR considera ca sansele acesteia in 2011 depind
    direct de felul cum va fi administrat deficitul bugetar. “Deficitul
    poate fi scazut oricat de mult – chiar sub tinta de 6,8%, ceea ce
    in esenta ar fi o surpriza placuta, un semn bun in ochii
    investitorilor, anume ca Romania manifesta seriozitate in domeniul
    fiscal. Problema este insa ca in ultimii ani, deficitul a fost
    redus pe baza de taieri de cheltuieli de capital, deci de
    investitii – or, nu de asa ceva are nevoie Romania.”

    Asa cum se prezinta pana acum, consolidarea fiscala merge bine
    insa, avand in vedere ca la venituri bugetare de 100 de lei,
    cheltuielile s-au redus in premiera de la 123 la 117 lei, cele de
    personal de la 31 la 27 de lei, iar cele sociale de la 45 la 42 de
    lei dupa primele zece luni ale anului. Cheltuielile de capital
    raman insa tot cu o pondere mica, respectiv 9 lei raportat la
    aceiasi 100 de lei venituri incasate. “Statul are deci o marja
    destul de mica pentru investitii, ceea ce face necesara o
    ierarhizare a prioritatilor nationale – infrastructura, energie,
    agricultura, bugetate multianual si in asa fel incat orice s-ar
    intampla, nimeni sa nu taie din acele bugete”, afirma Anghel.

    In privinta evolutiei din 2010, Lucian Anghel estimeaza ca fara
    masurile de austeritate (majorarea TVA si taierile de salarii)
    probabil am fi avut o crestere economica “usor in zona negativa,
    aproape de zero”, in schimb am fi ajuns la un deficit bugetar de
    8-10% (fata de tinta din acest an de 6,8%%), ceea ce ar fi fost
    “enorm” si aproape imposibil de finantat, intrucat o astfel de
    cifra “ar fi afectat dramatic credibilitatea tarii”. In schimb,
    Anghel apreciaza ca fara programul Prima Casa, economia ar fi
    scazut anul acesta mai mult, cu circa 2,2-2,3%.

    Calculele analistilor BCR indica un PIB potential de peste 2% din
    2011, respectiv spre 3-3,5% pe termen mediu si lung, fata de un
    potential de 5-6% inainte de 2008. “Daca economia ar creste cu 2%,
    n-ar fi o surpriza. Cand economia Romaniei scade, scaderea este mai
    rapida decat in zona euro, insa atunci cand creste, rata de
    crestere poate fi superioara si se poate mentine astfel pe termen
    mediu”, spune Anghel, referindu-se la orizontul de prognoza
    incepand din 2012.

    Pentru anii de dupa 2011, raportul BCR prevede asadar o crestere
    posibil superioara celei din zona euro, insa pe baze mult mai
    sustenabile decat in perioada dinainte de criza, cu o crestere
    moderata a consumului si un echilibru mai bun intre cererea interna
    si cea externa: “Este foarte posibil ca în viitor creditele
    ipotecare si creditele pentru investitii ale companiilor să joace
    un rol tot mai important în detrimentul creditelor de consum. O
    lichiditate amplă si un apetit pentru risc in crestere pe plan
    mondial pot determina investitorii să pună din nou România pe
    hartă, datorită profiturilor superioare ce se pot obtine aici în
    comparatie cu pietele dezvoltate. Stabilitatea si predictibilitatea
    mediului de afaceri sunt factori cheie ai acestei ecuatii”.

  • BCR: Romania trebuie sa exploateze in folosul reformelor perioada dinainte de anul electoral 2012

    “Reformele in administratie si sectorul bugetar au fost amanate
    pana acum, din pacate, nefiind populare”, afirma Anghel, apreciind
    ca intervalul pana in 2012 va trebui exploatat, pentru recuperarea
    decalajelor structurale fata de economiile zonei euro. “Ar fi pacat
    sa zadarnicim efortul de pana acum al societatii, daca resursele
    din viitoarea crestere economic vor fi orientate iarasi spre
    cheltuieli sociale si nu spre investitii.”

    Pe termen scurt, masurile de austeritate bugetara, calificate de
    Lucian Anghel drept “absolut necesare” – respectiv scaderea
    salariilor si concedierile din sectorul public, la care se adauga
    si majorarea TVA – vor duce la o noua contractie a PIB in
    trimestrul al treilea, care va influenta rezultatul de ansamblu
    pentru 2010, respectiv o scadere a economiei de pana la 3%. BCR se
    asteapta ca restructurarile masive din sistemul administratiei, de
    aproape 60.000 de posturi, sa duca rata somajului peste 9% pana la
    sfarsitul anului, cel mai probabil la 9,4%, fata de 7,43% in
    iulie.

    Exista insa premisa ca masurile de austeritate sa fie absorbite
    “destul de rapid”, astfel incat economia sa reinceapa sa creasca
    inca din ultimul trimestru al lui 2010 in termeni ajustati
    sezonier, pentru ca la anul Romania sa reuseasca o crestere
    economica de 1,2%. Cu aceasta prognoza, BCR se situeaza in tabara
    bancilor optimiste in privinta sanselor de crestere la anul,
    alaturi de BRD, care vede posibil un avans al PIB de 1-2%, la polul
    opus fata de ING, care zilele trecute a facut cunoscut ca se
    asteapta la o continuare a recesiunii si in 2011, cu o scadere de
    2% a PIB.

    In trimestrul al doilea, economia a crescut cu 0,3% fata de
    primele trei luni, in termeni ajustati sezonier, insa fata de
    aceeasi perioada a lui 2009, PIB ramane pe minus cu 0,6%. BCR
    apreciaza ca rezultatul pozitiv din trimestrul al doilea se
    datoreaza evolutiei bune a exporturilor si faptului ca pentru prima
    data de la inceputul crizei, adica de la sfarsitul lui 2008,
    vanzarile cu amanuntul au fost pozitive in luna iunie.

    NU MAI MODIFICATI TAXELE

    Lucian Anghel a subliniat ca toate prognozele din analiza BCR se
    bazeaza pe un scenariu in care taxele si impozitele nu vor fi
    modificate pe parcursul anului viitor, nici in sensul cresterii
    lor, nici in sensul unei relaxari a fiscalitatii care ar afecta si
    mai mult nivelul colectarii, si asa redus in prezent (Romania are o
    pondere a veniturilor fiscale de 28% din PIB, ceea ce o situeaza pe
    penultimul loc in UE). Daca s-ar majora din nou taxe sau impozite
    in urmatoarele luni, aceasta va duce la “o reducere dramatica” a
    sanselor de redresare a economiei, pe de o parte din cauza
    inhibarii consumului intern, pe de alta parte din cauza perceptiei
    de imprevizibilitate fiscala pentru investitorii straini.

    Pana acum, dupa prima jumatate a anului, investitiile straine
    directe “au ramas dezamagitoare”, de numai 1,8 miliarde de euro,
    mai mici cu 36,5% fata de primele sase luni din 2009, iar majorarea
    brusca a TVA “ar putea crea presiuni suplimentare asupra
    investitiilor straine” in a doua parte a anului, tocmai pentru ca a
    fost vorba de o modificare brusca de legislatie fiscala.

    “Romania trebuie sa-si mentina atractivitatea pentru
    investitorii straini, iar aceasta depinde in primul rand de
    predictibilitatea fiscala”, spune Lucian Anghel. Atata vreme cat
    80% din exporturi depind de investitii straine, iar Guvernul are
    inca un spatiu extrem de limitat din punctul de vedere al
    cheltuielilor pentru investitii, investitiile straine raman
    cruciale pentru iesirea din recesiune si pentru o crestere
    sanatoasa, apreciaza economistul-sef al BCR.

  • Analiza: Leul va continua sa se intareasca pe fondul semnalelor pozitive


    Din dobanda nu poti sa modifici sentimentul puternic care a
    aparut pe piata. Sentimentul a fost mult prea negativ la finele
    anului si acum devine mult prea optimist”, considera
    economistul-sef al BCR, Lucian Anghel.

    El atrage atentia ca aprecierea leului din ultima perioada ajuta
    la procesul dezinflationist, insa o apreciere excesiva ca urmare a
    unor stiri pozitive despre economia romaneasca dupa o lunga
    perioada de timp ar afecta competitivitatea exporturilor,
    principalul motor de relansare al economiei in acest an.

    Cititi mai multe pe
    www.mediafax.ro