“Energia este o afacere care peste tot in Europa este facuta de
state. Asa este si la noi, si in Franta si in Germania. Poate ca
statul nu este actionarul majoritar, dar este detinatorul
pachetului semnificativ. Dar pentru a face proiecte noi, pentru a
aduce bani, ai nevoie de o piata concurentiala pentru ca este greu
sa crezi ca daca pui un ban undeva si faci o investitie mare intr-o
unitate de productie, ceilalti te vor urma”, spune D’Agnese.
Atunci cand marile grupuri straine au intrat in Romania,
cumparand filiale de distributie si furnizare a energiei, guvernul
roman lucra pe un scenariu complet diferit fata de cel actual. La
momentul respectiv, dupa ce Electrica si cele opt filiale ale sale
urmau sa fie vandute, venea randul unor capacitati de productie,
acesta fiind practic magnetul care i-a adus aici nu numai pe Enel,
dar si pe E.ON (Germania) sau CEZ (Cehia). Intre timp insa, statul
roman s-a razgandit si a inceput sa cocheteze cu ideea de gigant
energetic.
Apoi guvernarea s-a schimbat si ea, iar noua idee a fost de doi
campioni nationali. Apoi au venit criza, imprumuturile de miliarde
de la FMI, iar privatizarile cerute de ani de-a randul de
investitorii straini, si ei de stat si integrati pe tot lantul
energetic, au fost puse din nou pe masa. Subiectul este insa unul
extrem de delicat, in contextul in care energia este mai mult ca
niciodata un subiect strict national pe fondul scumpirii resurselor
si al luptei pentru independenta energetica, iar D’Agnese este
constient de acest lucru.
“Discutia la acest moment este la un nivel ideologic, dar daca
nu te apuci sa faci ceva, nu se intampla nimic. Nu spunem
privatizati totul, concurenta pe piata de generare poate fi
obtinuta prin scoaterea la vanzare doar a unor unitati. Macar
experimental se pot face anumite lucruri, lucruri mici, dar sunt
cativa pasi”, crede noul sef al Enel.
Unul dintre acesti pasi marunti ar fi formarea unor centrale
virtuale. Conceptul pare unul de filme stiintifico-fantastice, in
contextul in care in Romania inca mai sunt stalpi de lemn incarcati
de fire electrice, dar in realitate ideea este destul de simpla si
este o propunere pe care Enel deja a prezentat-o Ministerului
Economiei.
“Practic, printr-o astfel de centrala virtuala se scoate la
licitatie o anumita capacitate de productie dintr-o unitate. Pentru
aceasta capacitate se organizeaza o licitatie, iar castigatorul se
va putea utiliza de aceasta pe un anumit interval de timp, intreaga
unitate fiind insa in continuare in proprietatea statului. Daca nu
vrei sa renunti la tot deodata, poti sa aplici o astfel de solutie
care le da sansa altor jucatori din piata sa aiba productie de
energie, dar controlul unitatii ramane al tau”, explica seful
Enel.
Privatizarile prin bursa reprezinta o alta solutie, dar mai
potrivita pentru a aduce bani in companii si pentru a le stabili o
valoare de piata, decat pentru a atrage investitori de profil,
pentru ca grupuri ca Enel nu vor fi interesate niciodata de
participatii de 10% din unitati precum Hidroelectrica.
Intre timp insa, seful Enel spune ca italienii se vor baza pe
propriile proiecte de producere a ener-giei. Enel este unul dintre
cei doi investitori straini care au mai ramas, dintre cei sase
interesati ini-tial, in proiectul de 4 mld. euro al reactoarelor 3
si 4 de la Cernavoda. Totodata, italienii mai sunt im-plicati
intr-un proiect pentru o termocentrala pe huila la Braila, alaturi
de germanii de la E.ON, dar au si un proiect pe cont propriu intr-o
termocentrala la Galati.
“Vom merge intr-un ritm mai rapid al in-vestitiilor, astfel ca
bugetul nostru pentru urmatorii cinci ani, inclusiv 2011, se va
ridica la 800 mil. euro. Banii se vor duce in cea mai mare parte in
reteaua de distributie a energiei electrice”, a mai precizat
country managerul si presedintele Enel Romania. Anul trecut grupul
a investit 280 de milio-ane de euro, jumatate din aceasta suma
fiind alocata pentru fosta Electrica Muntenia Sud, pentru anul
acesta urmand sa fie alocata o suma similar
