BusinessMagazin

Tag: lovitura de stat

  • Donald Trump trece la atac: Preşedintele american spune că ancheta care ar putea duce la demiterea sa este o „lovitură de stat”

    Liderul de la Casa Albă, Donald Trump, şi-a intensificat retorica împotriva opoziţiei democratice, catalogând ancheta care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui drept o “lovitură de stat”.

    “Pe măsură ce aflu tot mai multe, ajung la concluzia că ceea ce se petrece nu este o procedură de demitere, este o LOVITURĂ DE STAT (sic!) cu intenţia de a lua poporului puterea, votul său, libertăţile sale, al Doilea Amendament, religia, armata, zidul de la frontieră şi drepturile divine de cetăţean al Statelor Unite ale Americii!”, a afirmat preşedintele Trump, într-un mesaj postat pe Twitter.

    Camera Reprezentanţilor din SUA a lansat o investigaţie parlamentară care ar putea conduce la iniţierea procedurii demiterii preşedintelui Donald Trump, suspectat că ar fi cerut Ucrainei anchetarea fostului vicepreşedinte Joseph Biden, favorit pentru a deveni candidatul Partidului Democrat la funcţia de preşedinte al SUA, şi a fiului acestuia, Hunter Biden. În cadrul investigaţiei, Camera Reprezentanţilor i-a trimis citaţii secretarului de Stat Mike Pompeo prin care îi solicită să ofere toate documentele referitoare la contactele preşedintelui Donald Trump cu Ucraina.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | Şi dacă nu a fost lovitură de stat, şi am făcut într-adevăr o revoluţie, am ştiut, noi, românii, ce revoluţie am făcut?

    Ne alăturăm şi noi efortului de a face lumină asupra evenimentelor din decembrie 1989, fără pretenţia de a fi exhaustivi, lăsând Cezarului ce e al Cezarului.

    Începând de astăzi, Gândul şi MEDIAFAX lansează campania-eveniment “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute”.

    V-aţi putea întreba ce s-ar mai putea spune, scrie, după 30 de ani, când peste memoria martorilor acelor evenimente s-a pus patina timpului, destinul i-a luat de lângă noi sau adevărul s-a sfărâmat în tabere, una mai categorică decât cealaltă, în a-şi susţine propria versiune.

    Da, mai sunt multe de spus, de scris, de arătat. Campania “După 30 de ani. În căutarea Revoluţiei pierdute” vine cu imagini inedite, mărturii nevăzute şi neauzite de 30 de ani. Dar, pe lângă toate acestea şi dincolo de ele, pentru că suntem datori faţă de noile generaţii, vom explica de ce într-un decembrie 1989, noi, românii, am spus “Destul!”

    Sunt încă tineri care nu ştiu cine au fost Nicolae şi Elena Ceauşescu şi PCR, autorii unui regim în care viaţa de zi cu zi li s-ar părea acum science-fiction. Nu ştiu că nu exista democraţie, că nu existau nici cele mai elementare drepturi, că se mânca pe cartelă, că se stătea la cozi imense pentru produse de bază, că se trăia în frig şi la lumânare, că erau două ore de program la tv, că nu puteai circula liber, că satele erau distruse şi ţăranii mutaţi cu forţa la bloc, că puteai să mori în beciurile Securităţii, în puşcării sau la Canal dacă îndrăzneai să critici regimul. Iar exemplele pot continua.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ULTIMA ORA. Tara in care a avut loc o lovitură de stat. Ce au patit mai multi militari

    Respectivul grup de militari a apărut la primele ore ale dimineţii la radio-televiziunea naţională din capitala Libreville şi a lansat un apel la revoltă către populaţie, anunţând totodată crearea unui „Consiliul naţional al restaurării″ democraţiei. Apelul a fost citit de un militar care s-a prezentat drept locotenentul Ondo Obiang Kelly, locţiitor al comandantului Gărzii Republicane, informează AFP, citat de Agerpres.

    Câteva ore mai târziu, calmul a „revenit″ şi autorităţile au preluat situaţia „sub control″⁣, potrivit ministrului comunicaţiilor şi purtător de cuvânt al guvernului, Guy-Bertrand Mapangou. Acesta a spus că au fost cinci membri ai unui comandou care preluaseră controlul radio-televiziunii, dintre care patru au fost arestaţi şi al cincilea a fugit.

    Forţele de securitate au fost desfăşurate în capitală şi vor rămâne acolo şi în zilele următoare pentru a menţine ordinea, a mai afirmat oficialul gabonez.

    Frontierele au rămas deschise, în schimb internetul era tăiat la Libreville, după cum a constatat corespondentul AFP, care a auzit şi focuri de armă în zona radio-televiziunii şi a observat mişcări de blindate pe principalele bulevarde din Libreville.

    Acelaşi corespondent afirmă că zeci de tineri au incendiat o maşină şi cauciucuri într-un cartier din apropierea radio-televiziunii, aparent dând curs apelului la revoltă lansat de pucişti, iar forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene pentru a dispersa manifestanţi.

  • Autorităţile din Turcia au arestat 61 de militari, suspectaţi de legături cu Fethullah Gulen

    Dintre militarii reţinuţi, 18 iau parte la misiuni curente. Autorităţile au arestat 13 militari de rang înalt, 12 căpitani au forţelor terestre şi 24 de locotenenţi din marină.

    Autorităţile din Turcia au organizat numeroase controale şi arestări împotriva presupuşilor membri ai reţelei lui Gulen. Peste 250 de persoane au murit în lovitura de stat eşuată din iulie 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Filosoful Mihai Şora: După ce au gazat şi bătut femei, copii şi bătrâni jandarmii violenţi au depus plângere la Parchet prin care reclamă faptul că protestul din 10 august a fost o lovitură de stat

    Mihai ŞORA: „Lovitura de stat pe gânduri. (sau cum am bătut măr trei pruni).

    Bună dimineaţa, copii!
    Pe când şedeam eu, gânditor şi bătăuş, pe un scăunel, mi-am zis: cea mai mare victorie a unui hoţ este să te convingă să furi laolaltă cu el; a unui neom – să devii aprig la omenie; a unui smintit – să-ţi pierzi echilibrul, supleţea, discernământul.

    Cea mai mare victorie a unui om fără Dumnezeu este să te facă să huleşti odată cu el.

    P.S. A unui om fără umor – să te învârtoşezi când ar trebui să râzi cu gura până la urechi.

  • Paraschiv, “omul în alb” de la mitingul din 10 august, după audiere: Nu am avut informaţii despre o presupusă tentativă de lovitură de stat

    “Nu am fost pus sub acuzare, am calitatea de martor, am declarat efectiv ce s-a întâmplat în acea seară şi atâta tot”, a declarat Cătălin Paraschiv, la ieşirea de la Parchetul Militar.

    Întrebat dacă avea informaţii despre o pretinsă tentativă de lovitură de stat din seara de 10 august, Paraschiv a răspuns: “Eu sunt comandantul Brigăzii Speciale de Intervenţie. Cred că nu vă adresaţi cui trebuie. Eu nu am avut informaţii de această natură. Nu pot să dau mai multe explicaţii, dar sunt militar. Asteptăm să vedem care e părerea procurorilor. Îmi asum toate faptele jandarmilor mei, nu se pune problema, dar ale BSIJ (Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei – n.r.), atâta tot. Brigada Specială a acţionat conform legii, în literii şi în spiritul legii”.

    Este a doua audiere a lui Cătălin Paraschiv în acest dosar, după cea din 23 august de la Parchetul General.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OPINIE | Scurtă istorie a loviturilor de stat şi care va fi următorea sintagmă pentru lumea politică

    Folosirea termenului s-a accentuat în ultima perioadă, dovadă a: unu, sărăciei de idei şi de cuvinte în discursul public şi doi, a circulaţiei sintagmelor în ierarhiile de partid. Ca să mă lămuresc şi să vă lămuresc, iată o scurtă istorie a „loviturilor de stat” din mintea politicienilor, de-a lungul istoriei postrevoluţionare româneşti.

    Arhiva electronică a MEDIAFAX începe la 1 ianuarie 1994, iar în perioada 1994 – 2000 termenul lovitură de stat a apărut de 105 ori. Cele mai multe dintre respectivele ştiri privesc dilema primului deceniu de după decembrie 1989: a fost revoluţie sau lovitură de stat.

    În aprilie 1994 , al doilea Congres al Partidului Socialist al Muncii (PSM) oferea şi răspunsul: “Revoluţia a fost o lovitură de stat a elitelor militare şi politice, transformată într-o contrarevoluţie antisocialistă şi antinaţională (…)” (delegat de Harghita). “Tot timpul ne acuză că am făcut închisori şi am închis oameni acolo. Tovarăşi, dar nu le-am făcut noi, noi doar le-am preluat (…). Stiţi care e diferenţa dintre noi şi ei? Că, după Revoluţie, noi nu am sabotat industria şi nu am tras cu armele în popor. Dar ei, cînd am luat puterea, s-au dus în munţi şi au tras cu armele în noi” (delegat de Dolj) “Toţi sîntem comunişti şi nu numai în PSM, dar şi în alte partide, întîlnim elite create de PCR. Acum vreo doi ani am spus, referindu-mă la subiectul asta: trăiască secţia de cadre a PCR care a dat României cinci candidaţi anticomunişti la Preşedinţia României” (un participant).

    Sigur că apăreau şi zorii politicianismului dâmboviţean: în octombrie 1995 consilierul prezidenţial Dan Iosif declara că “ameninţarea cu moartea” proferată de liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, la adresa preşedintelui Iliescu este echivalentă cu o “lovitură de stat”.

    Timpul a făcut ca vorbele şi faptele să capete noi înţelesuri, aşa că în deceniul care a urmat, 2000 – 2010 „lovitură de stat” apare în 417 ştiri. Fostul preşedinte Traian Băsescu a folosit destul de des sintagma, în contextul repetatelor încercări de demitere a sa, de către PSD şi aşa-zişii mogului.

    PSD a împrumutat ”lovitura de stat” în octombrie 2009, prin vocea lui Adrian Năstase, care aprecia că Traian Băsescu “a demarat o lovitură de stat de catifea, prin demontarea coaliţiei”, prin ordonanţa de urgenţă privind referendumul: “Este clar pentru toată lumea acum că Traian Băsescu a demarat o lovitură de stat de catifea prin demontarea coaliţiei, prin Ordonanţa de Urgenţă referitoare la referendum, prin referendum”.

    După 2010 numărul „loviturilor de stat” a crescut cu 30%, şi ţineţi cont că deceniul nu s-a sfârşit: în perioada ianuarie 2010 – august 2018 fluxul agenţiei a reţinut 531 de rezultate, din cele mai diverse.

    Iată doar câteva dintre titlurile zilei de marţi, 3 iulie 2012: „21:37 Agenţiile Reuters şi France-Presse comentează evoluţiile politice de la Bucureşti”; „18:59 Antonescu: Nu s-a încălcat Constituţia, PDL face declaraţii aberante despre lovituri de stat”; „18:41 Fundaţia Creştin-Democrată “denunţă tentativa de lovitură de stat a guvernării USL”; „17:35 Ungureanu: Ce se întâmplă azi e lovitură de stat, cetăţenii să vină la mitingul din Piaţa Revoluţiei”; „15:38 Macovei: “Oameni, treziţi-vă! Suntem în plină lovitură de stat”; „14:11 Blaga: PDL va participa la şedinţa privind Avocatul Poporului şi îşi va susţine punctul de vedere”; „12:29 Andreea Paul: Planul USL oscilează între impostură, prostie şi lovitură de stat”.

    Şi astea doar într-o singură zi!

    Loviturile de stat au trecut apoi de la Traian Băsescu la Victor Ponta, şi, ulterior, la Liviu Dragnea şi alţi membri din conducerea actuală a partidului.

    În acest context să rememorăm şi câteva lovituri reale de stat, de la preluarea puterii de către un ins pe nume Napoleon Bonaparte în 18 brumar 1799 sau venirea la conducerea Germaniei a unui alt ins pe nume Adolf Hitler, după incendierea Reichstagului în februarie 1933 până la instaurarea comunismului în Cuba de către Fidel Castro.

    Faceţi paralelele cuvenite, vă rog!

    Nu de alta, dar prevăd o ascensiune fulminantă a sintagmei „tentativă de asasinat”!

  • Dragnea, despre protestele din 10 august: „Eu am văzut o tentative de lovitură de stat eşuată”

    „Eu am văzut o tentative de lovitură de stat eşuată. Asta se vorbea pe reţelele de socializare. Domnule, nu o să mai fie legile justiţiei, dăm noi jos guvernul şi luăm puterea. Ceea ce a făcut Iohannis cu acea postare pe Facebook iresponsabilă din partea unui şef de stat, să descurajezi jandarmii, care au acţionat conform legii, şi tu să inciţi în continuare la violenţă, exact în minutele în care acea fată mai avea puţin şi era linşată de acele brute. Aceia erau oameni, aceia erau paşnici. Tot ce a început Orban, Gorghiu, şi alţi pe la TV, nu au zis nimic că au dat foc, dădeau cu bucăţi din caldarâm. Erau organizaţi, să nu mai stea în primul rând. Să stea în spate cu 4, 5 rânduri, să îi incite şi pe cei din faţă. Deci era organizare paramilitară foarte bine pusă la punct. Eu asta am văzut. O încercare de lovitură de stat”, a spus Liviu Dragnea, la Antena 3.

     
    Preşedintele PSD a daclarat că în noaptea protestelor violente a vorbit cu Viorica Dăncilă şi Călin Popescu Tăriceanu.
     
    „Am vorbit la telefon cu doamna premier. Nu şi cu minsitrului de Interne. Doamna ministru era plecată, constitutional cred, şi sigur că am discutat despre ce se întâmplă, urmărea pe tabletă, Antena 3 am înţeles. Cu doamna ministru nu am vorbit, pentru că avea nişte atribuţii şi nu am vrut să interfereze. Nici n-am sunat, nici nu a sunat. (…) Cred că am vorbit la telefon cu domnul Tăriceanu în seara aceea. Cred că era, cred că venise acolo (la mare – n.r.). Am mai vorbit cu câţiva colegi”, a afirmat preşedintele PSD.
     
    Liviu Dragnea este de părere că Jandarmeria nu a acţionat disproporţionat.
     
    „Nu pot fi de acord cu violenţele, cu excepţia lui Iohannis care a spus că jandarmii trebuie să îi lase pe oaameni să protesteze. Jandarmii erau loviţi şi Iohannis le zicea, lăsaţi-vă loviţi, să intre în Guvern. Lui şi PNL –ului, lor le place violenţa. Ştiu exact că dacă acest guvern merge până în 2020, ei ştiu că vor avea un scor de prăbuşire şi la locale, prezidenţiale şi parlamentare. Ei pot intra în coşul de gunoi al istoriei. (…)Nu am de unde să ştiu cum au gândit cei din dispozitivul Jandarmeriei, dar probabil tocmai din aceste motive. Erau aceste focare de violenţă care se tot regrupau, tot dădeau foc. Cred că din cauza asta. Dar sunt absolut convins că Jandarmeria acţionat legal şi nu am văzut nicio disproporţie”, a mai spus liderul PSD.
     

  • Peste 100 de persoane, condamnate la detenţie pe viaţă în Turcia pentru complotul din 2016

    Tribunalul din oraşul Izmir a decis condamnarea a 104 dintre cei 280 de inculpaţi la închisoare pe viaţă.

    Alte 21 de persoane au fost condamnate la câte 20 de ani de închisoare pentru ofense la adresa preşedintelui Recep Tayyip Erdogan, în timp ce 31 de persoane au primit câte zece ani şi şase luni de detenţie pentru “apartenenţă la o organizaţie teroristă”.

  • Peste 20 de jurnalişti au fost condamnaţi la închisoare în Turcia, cei mai mulţi pentru terorism

    Jurnaliştii au primit sentinţe de până la 7 ani şi jumătate de închisoare, cei mai mulţi pentru apartenenţă la o organizaţie considerată drept teroristă de autorităţile turce.

    O mare parte din jurnaliştii condamnaţi au lucrat pentru cotidianul Zaman, cea mai importantă instituţie media cu legături cu Gulen. Controlul asupra cotidianului a fost preluat în martie 2016 de autorităţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro