Bianca Andreescu (Canada; 15 WTA) a dat o adevărată lovitură după ce s-a impus la ultimul Mare Şlem al anului, US Open.
După victoria destul de uşoară în faţa, poate, celei mai mari sportive din istoria tenisului feminin, Serena Williams (SUA; 8 WTA), ea şi-a asigurat un cec în valoare de peste 3.8 milioane de dolari. Astfel, la capitolul câştiguri pe 2019, Bianca Andreescu ajunge la un total de 6 milioane de dolari. Ca o comparaţie, Simona Halep a câştigat 5 milioane de dolari în 2019.
Gigantul American Walmart dă în judecată compania Tesla după ce acoperişul magazinului a luat foc la mai multe locaţii ale retailerului Walmart, pe acestea fiind montate panouri solare Tesla, potrivit MarketWatch.
Walmart dă în judecată Tesla pentru că ar fi încărcat contractul şi acuză compania de „neglijenţă crasă” învinuind-o pentru incendiile care ar fi pornit pe acoperişul mai multor magazine ale retailerului din California, Maryland şi Ohio.
„Subliniem ce este evident deja dar panourile solare proiectate, instalate, inspectate şi întreţinute corect nu iau foc dintr-odată, iar incidenţa mai mult incendii care implică panouri solare Tesla este negreşit un semn de neglijenţă din partea Tesla”, se arată în acuzaţiile aduse în tribunal de Walmart.
Tesla a cumpărat SolarCity Corp în iunie 2016 pentru 2,6 miliarde dolari. În acel moment, SolarCity era cel mai mare instalator de panouri solare pe mediul rezidenţial din SUA, iar CEO-ul Tesla Elon Musk era atunci şi preşedinte şi cel mai mare acţionar în ambele companii.
SolarCity a fost fondată şi condusă de doi veri de-ai lui Elon Musk, care au părăsit ulterior afacerea. Unii acţionari ai Tesla reclamat în instanţă achiziţia, iar acel caz va fi judecat în martie 2020.
Avocaţii Walmart nu au ezitat să atace şi tranzacţia de achiziţie în sine în cadrul procesului.
„Pe baza informaţiilor şi a convingerilor, când Tesla a cumpărat SolarCity pentru a salva compania eşuată (a cărei executivi erau doi veri primari ai lui Elon Musk), Tesla a eşuat să corecteze practicile haotice de instalare ale SolarCity sau măcar să adopte protocoale adecvate de gestiune, care ar fi fost extrem de importante în lumina descoperirii practicilor impropii de instalare”, se arată în acuzaţii.
Un vehicul de investiţii controlat de miliardarul ceh Daniel Kretinsky, proprietarul Europa FM, s-a oferit să cumpere retailerul german Metro Group într-o tranzacţie de 5,8 miliarde euro, potrivit Financial Times.
În cadrul tranzacţiei, EP Global Commerce, vehiculul controlat de Kretinsky şi de omul slovac de afaceri Patrik Tkac, ar plăti 16 euro per acţiune.
Managementul Metro a transmis că oferta „subevaluează substanţial” retailerul german. Consiliul de supraveghere al companiei va face o declaraţie oficială completă odată ce documentul cu oferta nesolicitată este valabil.
Cu toate acestea, Haniel Finance Deutschland, un vehicul care deţine 15% din Metro, este deja de acord cu oferta.
Dacă părţile s-ar înţelege, ar reprezenta încă un pas al miliardarului ceh înspre Vestul Europei, după ce Kretinsky, preşedintele clubului de fotbal Sparta Praga, a cumpărat anul trecut o participaţie în cotidianul francez Le Monde prin vehiculul Czech Media Invest.
Kretinsky este cunoscut în special pentru tranzacţiile cu active din energie în Germania, Italia şi Marea Britanie, prin intermediul EPH, un grup fondat de el în 2009.
Oferta vine după ce EP Global Commerce şi-a construit treptat o participaţie în Metro începând cu august 2018, de 10,9% în prezent. Într-o declaraţie, EP Global Commerce a anunţat că şi-a securizat peste 31% din acţiunile Metro prin opţiuni şi angajamente irevocabile.
„Metro trebuie să îşi redobândească capacitatea de a se adapta la mediul schimbător din piaţă. Pentru asta este nevoie de o serie de iniţiative în organizaţie, business şi procese”, a transmis EP Global Commerce.
Acţiunile grupului german Metro au crescut cu 45% în ultimul an şi au închis şedinţa de vineri la 15,55 euro per acţiune, ceea ce înseamnă că oferta nu este una de nerefuzat.
Metro a generat venituri globale de 36,5 miliarde euro în anul fiscal 2018, o scădere cu 1,6% faţă de anul anterior, în timp ce profitul înainte de taxe a scăzut cu 10,9% la 568 milioane euro.
Economia Italiei s-a contractat din nou în acest trimestru, potrivit Biroului de Statistică din Italia, ceea ce complică misiunea populiştilor din guvernul italian, de a pune în practică o aşa-numită revoluţie fiscală, potrivit Bloomberg.
Acesta ar fi al treilea trimestru într-un singur an în care economia Italiei se contractă, ceea ce arată starea precară a celei de-a treia cea mai mare economie din zona euro.
Economia italienilor a crescut uşor în primul trimestru, după o scurtă recesiune tehnică – încât a fost singura economie din zona euro care a raportat scăderi consecutive în 2018.
Istat (institutul italian de statistică) transmite că există o probabilitate „relativ ridicată” ca PIB-ul să scadă în acest trimestru.
Economiştii intervievaţi de Bloomberg au dat în medie o prognoză de creştere de 0,1% pentru economia Italiei în acest trimestru, în timp ce Istat şi-a menţinut predicţia pentru restul anului, de creştere cu 0,3%.
Dacă economia se contractă din nou, guvernul italian primeşte o nouă lovitură într-un moment în care este implicat în negocieri tensionate cu Uniunea Europeană cu privire la deficitul prea ridicat.
Mai mult, există tensiuni şi în interiorul coaliţiei de guvernare, încât cele două formaţiuni La Liga şi M5S nu reuşesc să se pună de acord cu privire la politicile fiscale şi nu numai.
Grecia i-a cerut Germaniei să plătească „reparaţii şi compensaţii” de circa 377 miliarde euro pentru daunele şi pagubele produse în al Doilea Război Mondial, potrivit unei scrisori trimise de oficialii greci către guvernul din Berlin, citată de Express.
Sub ocupaţia Germaniei lui Hitler, circa 300.000 de greci au fost ucişi între aprilie 1941 şi septembrie 1944. Regimul nazist a comis masacre în mai multe părţi ale ţării, în special în Lyngiades, Distomo, Kalavryta, Kandanos şi Viannos.
Atena a trimis marţi nota de plată către Berlin pe motivul distrugerii unor patrimonii naţionale, distrugerii de fabrici precum şi înapoierea unui împrumut luat de la banca statului de atunci.
Grecia a mai cerut înapoierea comorilor arheologice, iar lista lungă de cereri include şi un împrumut pe care Grecia a fost obligată să îl acorde băncii germane Reichsbank în timpul războiului.
Astfel, Atena a cerut daune de 171,4 miliarde euro pentru daunele produse infrastucturii, încă 33,8 miliarde euro pentru resursele pierdute – inclusiv petrol şi resurse din agricultură – între 1940 şi 1944.
Pentru prima dată după război, Grecia a menţionat şi daune individuale. Comisia menţionează două variante posibile: fie o compensaţie pentru rudele celor 120.000 de oameni care au murit pe front sau în lagăre de concentrare, ceea ce s-ar ridica la 15,1 miliarde euro, fie o compensaţie pentru toţi civilii care au murit în timpul ocupaţiei naziste, ceea ce ar însemna 107,2 miliarde euro.
Ministerul Afacerilor Externe din Germania a declarat pentru publicaţia Bild că „nota verbală transmisă de Grecia este analizată în prezent”.
Volodymyr Zelenskiy, noul preşedinte din Ucraina care a preluat luni conducerea ţării, a anunţat imediat dizolvarea parlamentului şi alegeri anticipate, în încercarea de a câştiga majoritate într-un legislative dominat de oameni care sunt loiali predecesorului său, potrivit Reuters.
Zelenskiy, un actor de comedie fără experienţă politică, a câştigat în mod surprinzător alegerile prezidenţiale luna trecută dar nu are oameni în parlament, ceea ce îl forţează să ia această decizie acum, cât popularitatea lui este la nivel înalt.
El a spus că principalul lui scop este să se oprească focurile de armă în estul Ucrainei, unde un conflict vechi de 5 ani cu o gruparea separatistă susţinută de ruşi a dus la moartea a 13.000 de oameni. El a mai adăugat că un dialog cu Rusia ar putea fi realizat doar după ce prizonierii de război vor fi trimişi înapoi în Ucraina.
Deutsche Bank şi Commerzbank au anunţat că discuţiile cu privire la o eventuală fuziune au eşuat pe fondul unor riscuri şi costuri prea ridicate, care au ucis încă din faşă şansa nemţilor la „un campion european”, aşa cum anunţase ministerul de Finanţe, potrivit Reuters.
După aproape şase săptămâni de discuţii, cele mai mari două bănci din Germania au anunţat că negocierile la nivel înalt cu privire la o fuziune s-au încheiat.
„Am concluzionat că această tranzacţie nu ar fi adus destule beneficii pentru a acoperi riscurile şi costurile”, a spus Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank, fiind aprobat de omologul său de la Commerzbank, Martin Zielke.
Pespectivele fuziunii s-au lovit de nemulţumirea exprimată extrem de vocal a sindicatelor, deoarece ar fi dus la 30.000 de concedieri. Mai mult decât atât, tranzacţia a stârnit valuri de îngrijorare şi printre unii investitori.
Oficialii guvernamentali din Germania, în frunte cu ministrul Finanţelor Olaf Scholz, au susţinut vehement crearea unui campion naţional şi european în industria bancară. Fuziunea dintre cele două a părut ce amai la îndemână soluţie în contexul în care ambele bănci au avut probleme în a rămâne profitabile încă din perioada de după criza financiară.
După ce Deutsche Bank a anunţat că vrea o fuziune cu Commerzbank, şi ING, UniCredit, Santander, SocGen, BNP Paribas sau UBS sunt potenţiali cumpărători.
Gigantul olandez ING a contactat deja Commerzbank şi guvernul german, iar italienii de la UniCredit iau în calcul o potenţială ofertă.
Ministerul german de Finanţe, care gestionează o participaţie de 15% în Commerzbank, a încurajat negocierile cu Deutsche Bank.
Cu toate acestea, încă există critici faţă de această variantă în cadrul guvernului, dar mai ales în rândul liderilor de sindicat care atrag atenţia asupra reducerilor de personal care ar veni din această fuziune.
Astfel, una dintre alternative ar putea fi grupul olandez ING. Ralph Hamers, CEO-ul celei mai mari bănci olandeze, l-a contactat pe Martin Zielke, corespondentul său din banca germană, încercând să demareze negocierile. Hamers a promis chiar că o astfel de fuziune ar genera mai puţine reduceri de personal decât una între cei doi creditori germani. Potrivit publicaţiei Manager Magazin, Hamers ar fi dispus să mute sediul central al ING din Amsterdam în Frankfurt. Zielke a refuzat discuţiile formale, dar nu a rupt total legătura.
ING este deja una dintre cele mai mari bănci comerciale din Germania, cu peste 8 milioane de clienţi.
Italienii de la UniCredit au luat în considerare începerea negocierilor şi vor încerca să abordeze Commerzbank în cazul în care discuţiile cu Deutsche eşuează. Planul italienilor ar fi acela de a cumpăra o participaţie semnificativă în Commerzbank, pentru a realiza o fuziune între banca germană şi divizia germană a grupului italian, HypoVereinsbank, potrivit Financial Times.
Combinarea HypoVereinsbank cu Commerzbank le-ar oferi italienilor o poartă de intrare către creditarea aşa-numitelor Mittelstand-uri, adică IMM-urile Germaniei – coloana vertebrală a economiei nemţilor.
La fel ca şi UniCredit, şi francezii de la BNP Paribas au mai încercat să negocieze cu nemţii în 2017. Dacă reuşesc să preia Commerzbank, ar crea o entitate franco-germană care ar depăşi cu mult Deutsche Bank atât în termeni de venituri, cât şi de câştiguri. Un purtător de cuvânt al BNP a declarat pentru Bloomberg că francezii nu au momentan planuri de achiziţie.
Potrivit surselor publicaţiei americane, şi spaniolii de la Banco Santander se pregătesc să depună o ofertă dacă preţul va fi unul corect. Ei consideră Commerzbank atrăgătoare pentru că ar face expansiunea grupului mai uşoară în Germania şi apoi în restul Europei.
Nici francezii de la SocGen nu rămân indiferenţi la oportunitatea de extindere în piaţa germană şi se numără printre grupurile care vor depune o ofertă în cazul în care negocierile cu Deutsche Bank eşuează. Mai devreme în luna aprilie preşedintele SocGen, Lorenzo Bini Smaghi, a spus că banca îşi propune „să fie un personaj principal“ în consolidarea transfrontalieră a sistemului bancar european.
Nu în ultimul rând, şi elveţienii de la UBS ar putea fi o variantă de cumpărător încât Axel Weber, CEO-ul companiei a transmis că sectorul european de banking are nevoie de consolidare, însă nu a menţionat nimic în mod oficial legat de Commerzbank.
Acţiunile Facebook au crescut cu peste 8% înainte de deschiderea şedinţei de tranzacţionare, pe fondul unor rezultate peste aşteptări pe primul trimestru din acest an, în ciuda investigaţiilor şi scandalurilor în care a fost implicată platforma, potrivit Bloomberg.
Vânzările pe primul trimestru au crescut cu 26% iar numărul de utilizatori lunari a depăşit estimările anterioare de creştere.
Compania a anunţat că a pus deoparte 3 miliarde de dolari pe parcursul trimestrului pentru a pune capăt unei investigaţii desfăşurate de Comisia Federală de Comerţ (FTC).
FTC-ul investighează în prezent Facebook cu privire la potenţiale încălcări ale legislaţiei cu privire la privacy pe care compania le-a comis în 2011. Facebook a anunţat că poate primi o lovitură chiar şi de 5 miliarde de dolari în urma înţelegerii, ceea ce a determinat compania să îşi păstreze de acum 3 miliarde de dolari pentru această problemă.
Veniturile peste aşteptări demonstrează că utilizatorii şi advertiserii nu s-au speriat de scandalurile în care a fost implicată compania.
Businessul Facebook se bazează în cea mai mare parte pe cei 2,7 miliarde de utilizatori care accesează platforma lunar şi pe abilitatea de a-i lăsa pe advertiseri să targeteze utilizatorii prin diverse instrumente.
„Advertiserii continuă să rămână pe Facebook, în ciuda valului de provocări. Lor le pasă cel mai mult de baza enormă de utilizatori şi de capacităţile de targeting pe care le oferă”, spune Debra Aho Williamson, analist în cadrul EMarketer.
Astfel, miercuri seară acţiunile Facebook au sărit la 202,2 dolari per acţiune pentru a închide şedinţa pe o scădere de 0,6%, la preţul de 182,5 dolari pe Nasdaq. Joi, înainte de deschiderea şedinţei, preţul acţiunilor a ajuns la 197,5 dolari în creştere cu 8,17% de la începutul şedinţei.