Doar 34 de ani are cel mai mare filantrop al politicii
romanesti. “Sunt sigur ca nu sunt cel care a contribuit cel mai
mult, pentru ca unii dintre cei care au donat au dorit sa ramana
anonimi. Eu nu mi-am pus aceasta problema pentru ca nu am nimic de
ascuns.” Lorant Para este secretar general adjunct in Ministerul
Mediului si a contribuit la “diminuarea efectelor crizei economice”
cu aproape un miliard de lei vechi. De fapt, la momentul
infiintarii, in vara anului trecut, scopul fondului era tocmai
acesta. Dupa cum precizeaza oficialii din Ministerul de Finante,
sumele donate de persoanele fizice pentru contracararea crizei
constituie insa venituri ale bugetului de stat si nu sunt alocate
unei cheltuieli bugetare anume.
Era luna iunie cand Emil Boc le cerea secretarilor de stat si
consilierilor care reprezinta statul in companii cu capital
minoritar de stat si in institutii financiare precum CEC si
Eximbank sa isi doneze indemnizatia de participare la sedinta. Boc
solicita totodata ministrilor sa ii schimbe din functie pe acei
demnitari care refuza.
“Premierul nu avea cum sa ne schimbe din functie daca nu donam
banii, dar oricum, eu m-am conformat”, spune Lorant Para. Intrebat
daca ar fi contribuit la Fondul Solidaritatea in lipsa sfatului
ferm al prim-ministrului, Para evita un raspuns si repeta “m-am
conformat”, insa completeaza ca probabil s-ar fi indreptat spre
ajutorarea celor afectati de inundatii, deci o cauza cu un obiectiv
mai concret. Cat timp destinatia banilor stransi in contul Fondului
este greu de identificat, iar sumele cheltuite nu s-au indreptat
spre un tel palpabil, e greu de crezut ca demnitarii ar mai fi
donat de bunavoie asemenea sume. Totusi, oficialul de la Mediu
“crede si spera” ca banii vor fi folositi in sensul initial si nu
isi vor gasi un alt drum.
“Un miliard de lei vechi, deci 25.000 de euro, nu e o suma mare,
iar asemenea sume oricum se doneaza partidelor politice”, declara
sociologul Alfred Bulai. El spune ca actul donarii e “o gluma”,
pentru ca premierul poate oricand sa-i demita pe cei care nu ii
respecta ordinele, iar sumele donate se recupereaza din alte parti.
“Daca Boc vrea sa schimbe toti secretarii de stat pana la ora 12,
ei pleaca acasa”, explica Bulai. Cat despre modul cum vor fi
folositi banii, sociologul vorbeste despre o situatie similara cu
orice ban dat statului. Asa se face ca, spune Bulai, banii intra
intr-o zona vaga unde nu mai au nicio urma de supraveghere. Sumele
mari destinate solidaritatii ar putea veni de la oamenii de
afaceri, insa cat timp in alte tari banii sunt justificati pana la
ultimul cent, iar in Romania nu se intampla asta, doar politicienii
mai doneaza pentru asemenea cauze.
Dovada: corporatiile prefera sa nu se imprieteneasca cu statul,
ci ajuta ONG-uri, iar asta se vede si in contributia la fond. Cele
mai mari donatii, dupa cea a UDMR-istului, au fost cele ale lui
Bogdan Dragoi (83.000 de lei), Constantin Stafie (63.000 de lei),
Gheorghe Ionescu si Traian Basescu (32.000 de lei). “De fapt, e o
terapie de imagine care vrea sa sugereze o solidaritate a clasei
politice fata de cetatenii afectati de taierile de salarii si
concedieri”, concluzioneaza Alfred Bulai.