Tag: longevitate

  • Cât rezistă un CEO în România

    Mariana Gheorghe (OMV Petrom), Sorin Mîndruţescu (Oracle), Steven van Groningen (Raiffeisen Bank), Alexandru Vlad (Selgros) sau Gheorghe Dobra (Alro) sunt doar o parte dintre managerii de top care conduc mari companii din România de mai mult de un deceniu. Există vreo legătură între longevitatea unui CEO şi rezultatele financiare ale companiei pe care o conduce?

    „Depinde de contextul în care se află compania respectivă. Dacă este într-o situaţie de turnaround sau de start-up, rezultatele – fie bune, fie rele – se vor vedea foarte repede”, explică Oana Ciornei, managing partner pe România în cadrul firmei de executive search Amrop şi Global Amrop University Lead. Şi pe piaţa locală au fost, spune ea, imediat după criză, câteva mandate scurte, de restructurare, în care un CEO a venit, a implementat un plan de restructurare rapid, după care a lăsat locul unui alt profil de CEO, unul de creştere şi de construcţie.

    În cazul în care organizaţia se află într-o situaţie de succes şi de creştere rapidă însă, un CEO care să pună bazele unei performanţe bune şi pe termen mediu sau lung are nevoie de un mandat lung, în care să fie motivat să implementeze proiecte cu durată mai lungă, mai ales dacă este vorba de consolidarea unei pepiniere de talente sau de dezvoltarea unei strategii de durată.

    „Deşi toată lumea recunoaşte că un CEO devine cel mai performant în al cincilea an de mandat, puţini stau suficient de mult în funcţie pentru a se conecta atât în interiorul organizaţiei cât şi pentru a conecta organizaţia cu mediul extern, a influenţa lucruri mai complexe, cum ar fi cadrul de reglementare sau modul de funcţionare a industriei respective”, adaugă Oana Ciornei de la Amrop.   

    Un CEO care rămâne peste 10 ani pe aceeaşi poziţie nu reprezintă o anomalie, iar astfel de exemple au existat şi încă există – mai rar, ce-i drept – şi la nivel internaţional. Un exemplu în acest sens este Jack Welch, unul dintre cei mai cunoscuţi CEO ai tuturor timpurilor, cel care a condus GE între 1981 şi 2001, deci timp de 20 de ani.

    „În astfel de cazuri, vorbim fie de oameni excepţionali, cu rezultate notabile şi care se pot reinventa ţinând pasul cu timpul şi cerinţele din piaţă, fie (şi) de faptul că ei sunt cei care au propus o anumită strategie sau viziune şi atât timp cât produc rezultate, nu există niciun motiv să fie schimbaţi, mai ales dacă respectiva viziune necesită un timp mai lung de realizare (pe principiul «De ce să schimbi ceva ce funcţionează?»)”, afirmă Sorin Faur, fondator al companiei de consultanţă în domeniul resurselor umane Academia de HR. El subliniază totuşi că astfel de decizii nu sunt sentimentale, iar un CEO este menţinut în funcţie atât timp cât produce rezultate, atinge obiectivele propuse şi se aliniază cu interesele acţionarilor, stakeholderilor sau investitorilor care deţin compania. Prin urmare, o schimbare de CEO reflectă adesea o schimbare de strategie sau de abordare în direcţia companiei.

    Deşi există la nivel internaţional o tendinţă de scurtare a mandatelor de CEO, spun specialiştii, sunt cazuri în care există excepţii, iar contractele se tot prelungesc, pentru că performanţa managerului coincide cu aşteptările acţionarului.

    „Faptul că un executiv stă de mult timp la conducerea unei companii este un semn că îşi face treaba bine. Durata mandatului depinde şi de relaţia CEO-ului cu acţionarul, pentru că un acţionar va susţine mereu un CEO performer”, spune Andrei Caramitru, partener la firma de consultanţă în management Boston Consulting Group. Totuşi, adăugă el, mai sunt companii multinaţionale care au o politică de rotaţie a managerilor de top, deşi o astfel de mutare poate fi văzută ca o promovare sau, din contră, ca o pedeapsă (dacă managerul e mutat într-un rol cu o responsabilitate mai redusă decât cea din jobul precedent).

  • Primul stat din lume unde speranţa de viaţă va depăşi 90 de ani. Care sunt cele cinci ţări care au descoperit ”fântâna tinereţii”

    Reporterii BBC au mers să-i întâlnească pe rezidenţii ţărilor cu cea mai mare speranţă de viaţă potrivit indexului 2017 World Happiness Report, pentru a descoperi secretele acestor “izvoare” ale longevităţii.

    Japonia

    Aici, media de vârstă este de 83 de ani, Japonia având una dintre cele mai mari speranţe de viaţă.

    Okinawa, adesea numit “tărâmul imortalităţii”, este un centru global al cercetărilor în ceea ce priveşte longevitatea, pentru că aceste insule japoneze din sud au mai mult de 400 de centenari printre locuitori.

    Creditul este acordat dietei care include tofu, din plin, cartofi dulci şi peşte. Activităţile sociale şi o comunitate foarte unită sunt factori care contribuie, de asemenea, la un nivel de stres foarte coborât şi un puternic sentiment de apartenenţă.

    Daniele Gatti, CEO al Velvet Media şi rezident în această ţară, spune că ” În Japonia calitatea vieţii e excelentă, însă este important să le înţelegi limba pentru a le descoperi mentalitatea” – care este complet diferită de cultura occidentală. 

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Insula unde oamenii trăiesc până la 100 de ani. Care e secretul longevităţii

    Se vorbeşte despre o ”Zonă Albastră”, dar cei din Insula grecească Icaria nu vor să audă de aşa ceva: muncesc mult, fac plimbpri lungi, mănâncă mult peşte
     
    Se spune că aici ar fi căzut Icar, cel care, alături de Dedal, cu nişte aripi făcute de ei, ar fi vrut să ajungă acasă la zei. Aceştia, furioşi, au topit ceara care ţinea penele la un loc. Aşa a apărut Icaria, Insula din Egee, cu 10.000 de locuitori. Care, conform studiilor, au de trei ori mai mult şansa de a trăi peste 90 de ani decât oricare altă populaţie din Europa. Cancerul, depresiile, bolile cardiovasculare, demenţa nu sunt binevenite.

    Una dintre explicaţii ar putea fi stilul de viaţă: oamenii merg mult pe jos, fac baie în mare cel puţin o dată pe zi, mănâncă numai ce cultivă ori cresc pe lângă casa omului şi fac sex (da!) până aproape de ultima zi de viaţă. Ceasul nu există,  siesta este ceva obligatoriu. Iubesc reuniunile, petrec ore infinite alături de familie şi de cei dragi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Insula unde oamenii trăiesc până la 100 de ani. Care e secretul longevităţii

    Se vorbeşte despre o ”Zonă Albastră”, dar cei din Insula grecească Icaria nu vor să audă de aşa ceva: muncesc mult, fac plimbpri lungi, mănâncă mult peşte
     
    Se spune că aici ar fi căzut Icar, cel care, alături de Dedal, cu nişte aripi făcute de ei, ar fi vrut să ajungă acasă la zei. Aceştia, furioşi, au topit ceara care ţinea penele la un loc. Aşa a apărut Icaria, Insula din Egee, cu 10.000 de locuitori. Care, conform studiilor, au de trei ori mai mult şansa de a trăi peste 90 de ani decât oricare altă populaţie din Europa. Cancerul, depresiile, bolile cardiovasculare, demenţa nu sunt binevenite.

    Una dintre explicaţii ar putea fi stilul de viaţă: oamenii merg mult pe jos, fac baie în mare cel puţin o dată pe zi, mănâncă numai ce cultivă ori cresc pe lângă casa omului şi fac sex (da!) până aproape de ultima zi de viaţă. Ceasul nu există,  siesta este ceva obligatoriu. Iubesc reuniunile, petrec ore infinite alături de familie şi de cei dragi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Oamenii de ştiinţă au descoperit secretul longevităţii într-un sat din Italia. Aceşti indivizi trăiesc peste 100 de ani, deşi nu fac sport, fumează şi nu sunt nici foarte slabi

    Satul Acciaroli din sud-vestul Italiei nu este un loc obişnuit. Este locul unde trăieşte cel mai mare număr de oameni ajunşi la vârsta de 100 de ani sau care au trecut peste această limită.

    Mai mult de o persoană din 10, din totalul de 700 de locuitori ai satului, are peste 100 de ani. Acest lucru a făcut subiectul unui studiu prin care cercetătorii au vrut să afle secretul longevităţii locuitorilor. După ce au petrecut şase luni în zonă, cercetătorii au elucidat marea dilemă.

    Vezi aici secretul longevităţii acestor oameni. Aceşti indivizi nu fac sport, fumează şi nu sunt nici foarte slabi

  • Oamenii din acest sat trăiesc CEL MAI MULT DIN LUME. Care sunt secretele unei vieţi de peste un secol

    Satul Acciaroli din sud-vestul Italiei nu este un loc obişnuit. Este un loc în care aproape toţi oamenii ajung să trăiască mai mult de 100 de ani. Longevitatea a devenit un adevărat fenomen pe aceste meleaguri, iar oamenii de ştiinţă au reuşit cu greu să găsească explicaţiile acestei situaţii.

    Oamenii îşi duc aici viaţa liniştit, sunt mai sănătoşi decât alţi locuitori ai planetei şi sunt feriţi de maladiile secolului XXI care îngrijorează întreaga omenire. Satul pare desprins dintr-o lume pe care relele nu o pot atinge şi în care locuitorii îşi duc existenţa de veacuri în acelaşi fel. „Am descoperit că ei nu dezvoltă acelaşi tip de boli cronice pe care le vedem în restul lumii, cum ar fi bolile de inimă, obezitatea sau Alzheimerul”, a explicat unul dintre cercetători.

    Există, totuşi, câţiva factori identificaţi de oamenii de ştiinţă ca având o contribuţie la longevitatea oamenilor din Acciaroli. Află aici cum reuşesc oamenii să trăiască şi mai mult de un secol

  • Insula unde oamenii trăiesc până la 100 de ani. Care e secretul longevităţii

    Se vorbeşte despre o ”Zonă Albastră”, dar cei din Insula grecească Icaria nu vor să audă de aşa ceva: muncesc mult, fac plimbpri lungi, mănâncă mult peşte
     
    Se spune că aici ar fi căzut Icar, cel care, alături de Dedal, cu nişte aripi făcute de ei, ar fi vrut să ajungă acasă la zei. Aceştia, furioşi, au topit ceara care ţinea penele la un loc. Aşa a apărut Icaria, Insula din Egee, cu 10.000 de locuitori. Care, conform studiilor, au de trei ori mai mult şansa de a trăi peste 90 de ani decât oricare altă populaţie din Europa. Cancerul, depresiile, bolile cardiovasculare, demenţa nu sunt binevenite.

    Una dintre explicaţii ar putea fi stilul de viaţă: oamenii merg mult pe jos, fac baie în mare cel puţin o dată pe zi, mănâncă numai ce cultivă ori cresc pe lângă casa omului şi fac sex (da!) până aproape de ultima zi de viaţă. Ceasul nu există,  siesta este ceva obligatoriu. Iubesc reuniunile, petrec ore infinite alături de familie şi de cei dragi.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Dacă citeşti zilnic, trăieşti mai mult! S-a dovedit ştiinţific

    Un studiu numit “Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea”, realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc.

    Potrivit The Guardian, studiul, publicat în revista “Ştiinţe Sociale & Medicină”, a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani. În medie, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.

    Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.

    Cercetătorii au descoperit de-a lungul celor 12 ani (durata studiului), cei care citeau cel mai mult aveau şanse de deces cu 23% mai scăzute, iar cei care citeau moderat cu 17% mai scăzute.

    Per total, de-a lungul studiului, 33% dintre cei care nu citeau au decedat, comparativ cu 27% dintre cititori, potrivit cercetătorilor Avni Bavishi, Martin Slade şi Becca Levy de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul universităţii Yale.

    “Când cititorii sunt comparaţi cu non-cititorii la rata de mortalitate de 80%, non-cititorii au trăit 85 de luni (7,08 ani), în timp ce cititorii au trăit 108 luni (9,00 ani). Prin urmare, cititul a oferit un avantaj de supravieţuire de 23 de luni”, au notat cercetătorii în studiu.

    Bavishi a declarat că un consum prelungit de literatură are un randament mai mare, dar “chiar şi 30 de minute pe zi sunt benefice în termeni de supravieţuire”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dacă citeşti zilnic, trăieşti mai mult! S-a dovedit ştiinţific

    Un studiu numit “Un capitol pe zi: Asocierea cititului de cărţi cu longevitatea”, realizat pe un eşantion de peste 3.500 de persoane, dezvăluie că oamenii care citesc cărţi, cel puţin 30 de minute în fiecare zi, trăiesc mai mult decât cei care nu citesc deloc.

    Potrivit The Guardian, studiul, publicat în revista “Ştiinţe Sociale & Medicină”, a analizat modelele de citire a 3.635 de persoane, cu vârsta de cel puţin 50 de ani. În medie, cititorii de cărţi trăiesc cu aproape doi ani mai mult decât persoanele care nu citesc.

    Respondenţii au fost împărţiţi în 3 categorii: cei care citesc 3,5 ore sau mai mult pe săptămână, cei care citesc până în 3,5 ore pe săptămână şi cei care nu citesc deloc, fiind luaţi în considerare factori precum sex, rasă şi educaţie.

    Cercetătorii au descoperit de-a lungul celor 12 ani (durata studiului), cei care citeau cel mai mult aveau şanse de deces cu 23% mai scăzute, iar cei care citeau moderat cu 17% mai scăzute.

    Per total, de-a lungul studiului, 33% dintre cei care nu citeau au decedat, comparativ cu 27% dintre cititori, potrivit cercetătorilor Avni Bavishi, Martin Slade şi Becca Levy de la Şcoala de Sănătate Publică din cadrul universităţii Yale.

    “Când cititorii sunt comparaţi cu non-cititorii la rata de mortalitate de 80%, non-cititorii au trăit 85 de luni (7,08 ani), în timp ce cititorii au trăit 108 luni (9,00 ani). Prin urmare, cititul a oferit un avantaj de supravieţuire de 23 de luni”, au notat cercetătorii în studiu.

    Bavishi a declarat că un consum prelungit de literatură are un randament mai mare, dar “chiar şi 30 de minute pe zi sunt benefice în termeni de supravieţuire”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală al companiei celui mai bogat om din Europa

    Acum 73 de ani, pe când avea doar 17 ani, suedezul Ingvar Kamprad punea bazele celei mai cunoscute companii producătoare de mobilă din lume, Ikea. „I” vine de la Ingvar, „K” de la Kamprad, „E” de la denumirea fermei deţinută de familia sa, Elmtaryd, iar „A” vine de la numele orăşelului din Suedia unde a crescut Kamprad, Agunaryd, scrie Fortune.

    În luna martie a acestui an, fondatorul gigantului suedez a împlinit 90 de ani, fiind  cunoscut mai degrabă pentru „zgârcenia” sa, decât pentru longevitate.

    Cum arată impresionantul sistem de optimizare fiscală din spatele Imperiului Ikea