BusinessMagazin

Tag: long covid

  • Una din patru persoane suferă de „long Covid” fără să realizeze acest lucru

    Analiza dosarelor medicale a peste 295.000 de pacienţi din 14 spitale şi 20 de centre medicale din Massachusetts a arătat că 22,8% dintre pacienţi dezvoltă „long Covid”, majoritatea fără să fie conştientă.

    Problemele respiratorii persistente reprezintă primul semn major de îngrijorare. Oboseala cronică accentuată afectează semnificativ viaţa de zi cu zi a pacienţilor. Fenomenul numit „ceaţă cerebrală” se manifestă prin incapacitatea de a răspunde prompt la situaţii cotidiene. Recuperarea este semnificativ mai lentă în comparaţie cu o gripă obişnuită.

    Medicii recomandă programarea unei consultaţii atunci când simptomele persistă mai mult de 4 săptămâni după infectare. O atenţie specială trebuie acordată cazurilor în care, după 2 luni de la testul negativ, starea de sănătate nu revine la normal.

    De asemenea, noile variante de coronavirus au modificat profilul bolii.

    Perioada de incubaţie s-a redus la 3-4 zile în prezent. Febra, răceala şi durerile de cap domină tabloul clinic actual. Pierderea gustului şi mirosului a devenit mai rară, însă problemele digestive, în special diareea, apar mai frecvent.

    Diagnosticarea long Covid necesită o serie completă de investigaţii medicale. Examenul pneumologic cu spirometrie evaluează funcţia pulmonară. Tomografia computerizată toracică oferă o imagine detaliată a plămânilor. Examenul cardiologic cu EKG şi ecocardiograma monitorizează starea inimii. O evaluare psihologică completează tabloul clinic.

    Tratamentul actual al long Covid urmează mai multe direcţii. Programele de exerciţii specifice de reabilitare fizică ajută la recuperarea capacităţii fizice. Dietele personalizate contribuie la refacerea masei musculare sau la normalizarea greutăţii.

    Vaccinarea rămâne o metodă importantă de prevenţie.

  • În trei ani, 65 de milioane de oameni din întreaga lume afectaţi de long Covid

    Datele reies dintr-un editorial publicat în prestigioasa revistă ştiinţifică „Lancet”, care, în ajunul Zilei Internaţionale de Conştientizare a long Covid, cere Uniunii Europene să elaboreze o agendă de cercetare pe această temă.

    Peste 750 de milioane de persoane sunt afectate de Covid şi long Covid, adică “o afecţiune multisistemică postinfecţie debilitantă care afectează capacitatea de a desfăşura activităţi zilnice timp de mai multe luni sau ani”, ce “apare în 10-20% din cazuri la persoane de toate vârstele”.

    Se estimează “că 1 din 10 persoane care fac long Covid încetează să mai lucreze, ceea ce duce la pierderi economice substanţiale”, iar consecinţa “este o afectare globală generalizată a sănătăţii, bunăstării şi mijloacelor de trai ale oamenilor”.

    Adesea “respinsă ca o afecţiune psihosomatică, trebuie luată în serios”.

    În schimb, “mulţi pacienţi se luptă pentru a obţine un diagnostic definitiv” şi “la scară globală, long Covid nu a primit atenţia pe care o merită”.

    În multe ţări cu venituri mici şi medii, cum ar fi India, China şi Africa de Sud, există o lipsă de date.

    În august 2022, SUA au stabilit Planul naţional de acţiune pentru cercetare privind long Covid, care a dus la alocarea a 1,15 miliarde de dolari pentru proiectul Researching Covid to Enhance Recovery (Cercetarea Covid pentru a spori recuperarea).

    UE nu a definit încă o agendă de cercetare, iar reţeaua de asociaţii de pacienţi Long Covid Europe solicită 500 de milioane de euro de la UE în acest scop.

    Potrivit unui alt studiu publicat în JAMA Health Forum, cei care au luat virusul pot avea un risc crescut de probleme cardiace şi pulmonare şi chiar un risc dublu de deces. Cele mai dese neplăceri în long Covid sunt oboseala, durerile de cap, lipsa concentrării, dar apar şi date despre probleme intestinale care durează în timp.