BusinessMagazin

Tag: localitate

  • Primul oraş din România care intra în carantină după noua lege. Hotărârea a fost votată în comitetul local

    UPDATE ORA 10.40  Hotărârea a fost votată în comitetul local.

    Făget este primul oraş din România care intra în carantină după noua lege. Până acum, aici au fost depistate 47 de cazuri, dintre care 8 sunt cadre medicale de la spitalul din Făget. 

    Situaţia a fost dezbătută aseară, în comitetul local, iar propunerea a fost trimisă la Bucureşti. 

    INS şi-a dat acceptul, iar în acest moment hotărârea de carantinare se votează în comitetul local. Apoi, hotărârea se trimite la CNSU, care va da aviz tot astăzi.

    CITEŞTE AICI: Se întoarce carantina. Restricţii în două localităţi din România, dar ar putea urma alte 12

  • Premierul Ludovic Orban: Deplasarea în afara localităţii va fi permisă pentru anumite categorii de motive

    Premierul Ludovic Orban a declarat, luni seara, că deplasarea în afara localităţii va fi permisă după 15 mai pentru anumite motive, cum ar fi în interes de serviciu, la rude sau pentru munci agricole. El a spus că şi comerţul va fi deschis, cu excepţia barurilor şi restaurantelor.

    Premierul Ludovic Orban a declarat că deschiderea activităţilor din comerţ după 15 mai va stimula consumul şi reluarea producţiei.

    „Vom deschide comerţul cu excepţia mall-urilor. E important că se deschide comerţul. Va fi un stimulent pentru reluarea producţiei. Şi hotelurile vor fi deschise. Restricţii vor fi la restaurate, cafenele, baruri. Din evaluarea noastră, restaurantele sunt considerate printre cele mai mari riscuri epidemilogice. Deschiderea frizeriilor, a cabinetelor stomatologice, şi acestea sunt activităţi care vor permite revenirea la normalitate, din punct de vedere economic”, a spus Orban.

    El a precizat că deşi psihologic oamenii ar avea nevoie să socializeze în restaurante sau cafenele, acest lucru nu este posibil. Şeful Guvernului a spus însă că nu exclude varianta deschiderii cafenelelor şi restaurantelor în spaţii deschise.

    „Nu excludem ca cele în spaţii deschise, în anumite condiţii, să le deschidem la 1 iunie, la 15 iunie. Începe sezonul de vară cam în jurul datei de 15 iunie sau 1 iulie. Deci nu exludem varianta asta. E adevărat, riscul epidemiologic în spaţii deschise pentru restaurante, cafenele, este mai mic, dar trebuie să luăm măsurile specifice pentru a reduce riscul de răspândire a virusului”, a spus Orban.

    Potrivit acestuia, deplasările în afara localităţii vor fi permise numai pentru anumite motive.

    „Deplasarea în afara localităţii va fi permisă pentru anumite categorii de motive, pe care le considerăm întemeiate: deplasări de serviciu, la rude, la activităţile agricole. Dacă dăm drumul la alpinism, înseamnă că se pot duce la munte, adică va exista o anumită relaxare şi în ceea ce priveşte deplasarea în afara localităţilor”, a mai declarat premierul.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Prezenţă la urne de peste 130% în satul în care s-a născut Patriarhul Daniel

    O prezenţă la urne de peste 130% a fost înregistrată, duminică, până la ora 15.30, în localitatea Dobreşti, judeţul Timiş, în care s-a născut Patriarhul Daniel, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit datelor făcute publice de Biroul Electoral Central, la ora 15.30, la secţia de votare din fosta şcoală Dobreşti, comuna Bara, a fost înregistrată cea mai mare prezenţă la alegerile parlamentare din judeţul Timiş.

    Astfel, prezenţa la urne a fost de 130%. În total, au votat 43 de persoane, dintre care 28 pe lista suplimentată.

    În satul Dobreşti s-a născut şi Patriarhul Daniel, la data de 22 iulie 1951.

    De asemenea, şi la secţia de votare de la Casa Naţională din localitatea Blajova, judeţul Timiş, prezenţa la urne era, la ora 15.30, de 85%, iar la cea de la Căminul Cultural Poeni, de 71%.

    Prezenţa la vot în judeţul Timiş era de 21,21% la ora 15.30.

    Locuitorii din judeţul Timiş pot vota în 595 de secţii, dintre care 207 se află în Timişoara. În total, pentru judeţul Timiş au fost tipărite 1.365.000 de buletine de vot, iar numărul alegătorilor se ridică la 628.000.

    Citeşte aici toate informaţiile despre alegerile parlamentare 2016

     

     

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Oraşul unde se trăieşte cel mai bine in România

    Înainte de aderarea la Uniunea Europeană, oficialii de la Bruxelles au constatat că peste jumătate din populaţia României trăieşte în mediul rural, iar acest lucru nu era acceptabil. Astfel, problema s-a rezolvat româneşte. Peste 50 de comune au primit statutul de oraş, dar fără beneficiile unei urbe, însă cu taxele aferente. Localnicii au rămas prinşi între taxe „de oraş“ şi agricultura de subzistenţă.

    Odată cu această transformare, li s-a promis modernizarea localităţii: asfalt în loc de praf şi canalizare în loc de toaleta din spatele curţii. Asta s-a întâmplat în urmă cu aproape zece ani. „În anul 2014, populaţia deservită de sistemul public de alimentare cu apă a fost de 12.454.909 persoane, reprezentând 62,4% din populaţia României“, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică. România a promis în Consiliul Uniunii Europene că până în 2018 toţi românii vor fi conectaţi la reţeaua de apă şi canalizare. Însă de atunci şi până acum, numărul celor conectaţi a crescut doar cu circa 1 milion şi jumătate.

    Potrivit ultimului recensământ realizat în 2012, în România numărul total al oraşelor şi al municipiilor a ajuns la 319, dacă nu luăm în calcul şi Capitala. Astfel, din 2002 şi până în prezent 55 de comune au devenit oraşe.

    Conform Legii nr. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea „Planului de amenajare a teritoriului naţional“, „de regulă“ o localitate poate primi rangul III şi poate fi numită astfel oraş dacă aceasta are o populaţie stabilă cuprinsă între circa 5.000 de locuitori şi 30.000 de locuitori şi dacă are o rază de servire de 10 până la 20 de kilometri.

    În prezent, conform calculelor noastre, în România există 34 de oraşe în care trăiesc mai puţin de 5.000 de locuitori, cu 16 mai multe decât în 2002, şi 57 de oraşe cu sub 6.000 de locuitori, faţă de 41 în 2002. Cel mai mic oraş în funcţie de numărul de locuitori este Băile Tuşnad, cu peste 1.600 de locuitori.

    La 1 ianuarie 2015, în cele 2.861 de comune locuiau 9,707 milioane de persoane. Mărimea medie a unei comune din punctul de vedere al numărului de persoane cu domiciliul în localitatea respectivă a fost de 3.393 persoane. Faţă de această medie, valorile individuale variază între 24.941 locuitori în comuna Floreşti (judeţul Cluj) şi 131 locuitori în comuna Bătrâna (judeţul Hunedoara).

    După 1989 oraşele proaspăt capitaliste s-au dezvoltat în toate direcţiile, în mod haotic, fără a fi implementat un plan de dezvoltare bine stabilit. Astfel, unele orase, precum Braşov, Oradea sau Cluj, aproape că şi-au triplat suprafaţa intravilană, dar infrastructura nu a ţinut pasul. Nici străzile, nici reţeaua de alimentare cu apă nu au crescut în general în aceeaşi măsură, potrivit datelor INS (1993-2013).

    În Bucureşti suprafaţa intravilană (1993-2013) a crescut 56%, iar suprafaţa verde a scăzut cu 6,8%. Timişoara a înregistrat creşteri la suprafaţa intravilană, lungimea străzilor, suprafaţa spaţiilor verzi, dar şi lungimea reţelei de alimentare cu apă. În Iaşi situaţia este puţin atipică, în sensul în care suprafaţa intravilană a crescut cu 94%, dar şi spaţiile verzi s-au mărit cu 50%. În schimb, lungimea străzilor a rămas aproape neschimbată (creştere de 0,8%), iar lungimea reţelei de alimentare cu apă a scăzut cu 5,2%. În general, în majoritatea oraşelor din România suprafaţa intravilană a crescut, însă nu în aceeaşi măsură s-au dezvoltat reţelele de drumuri sau canalizare.

    Conform site-ului numbeo.com, care măsoară în toată lumea indicatori precum rata infracţionalităţii, poluare, calitatea serviciilor sanitare, preţuri imobiliare sau puterea de cumpărare, Cluj-Napoca pare a fi oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii din România. Este situat pe locul 53 în lume, înaintea unor metropole precum Ankara (61), Budapesta (67), Milano (69) sau Bucureşti (74).

    Cinci regiuni din România rămân printre cele mai sărace din UE, excepţie făcând Ilfov-Bucureşti, Vest şi Centru, însă Sud-Est este foarte aproape de a ieşi din categoria în care PIB pe cap de locuitor, calculat la paritatea puterii de cumpărare, este sub 50% din media UE, potrivit Eurostat.

    Cea mai săracă regiune este Nord-Est, la numai 34% din media europeană, urmată de Sud-Vest Oltenia, cu 41%, Sud-Muntenia, cu 43%, şi Nord-Vest, cu 48%.

  • Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Pe micuţa insulă franţuează, La Reunion, din oceanul Indian, între Madagascar şi Mauritius, se află o altă insulă, una şi mai izolată, scrie BBC.

    Cirque de Mafate, o vale de 100 de metri pătraţi, a fost izolată de restul insulei în urmă cu milioane de ani când un vulcan s-a prăbuşit. Acum accesul este posibil doar pe jos sau cu elicopterul.

    Primii locuitori ai insulei au fost africanii care au scăpat din scalvie, apoi au venit fermierii francezi în căutarea unui pământ bogat. În prezent trăiesc 800 de oameni în Mafate şi aproape toţi rezidenţii locului sunt descendenţi direcţi ai coloniştilor originali. Nu există apă curentă sau electricitate, iar dacă este nevoie de doctor sau poliţist, acesta sunt aduşi cu elicopterul.

    În 2010, Matafe a fost inclusă în „patrimoniul mondial” de către Unesco. Mişcare care a adus un flux important de turişti. Cei care vin în vizită pot admira piesajele superbe sau observa păsări şi plante care nu există niciunde altundeva în lume.

    Foto: Christopher F Schuetze/Christian Goupi/Alamy/Jean-François Ducasse/Alamy/habiter-la-reunion.re

  • Atacul care a devastat o localitate întreagă: “Din păcate, mulţi locuitori care încercau să scape s-au înecat”

    Un atac de proporţii într-o localitate a ucis numeroase persoane.

    Mulţi dintre cei care încercau să fugă din calea atacului s-au înecat. Din păcate, mulţi locuitori care încercau să scape s-au înecat când au sărit în râu, care are un nivel ridicat din cauza ploilor”, a declarat pentru AFP un locuitor care a supravieţuit atacului.

    VEZI AICI UNDE A AVUT LOC ATACUL DEVASTATOR

  • Locul din România în care nu se fură nimic. Casele şi curţile sunt descuiate, oricine poate intra oricând

    Intr-un catun de pe Clisura Dunarii nu s-a inregistrat niciodata vreun furt. Pare de necrezut, dar oamenii au atata incredere unii in ceilalati incat lasa banii, la propriu, sa fluture pe garduri. Se intampla asta pentru ca masina de paine vine rar in sat, iar localnicii ii lasa soferului banii in plase, agatate de gard. Omul e cinstit si chiar da rest acolo unde este cazul.

    Printr-un claxon lung: asa se da alarma cand masina de paine ajunge in sat. Cum oamenii sunt gospodari, mai toti merg in timpul zilei la munca.

    Asa ca prea putini ies la poarta cand aud claxonul. Soferul insa stie ce are de facut! Aproape pe fiecare stalp sta agatata cate o plasa, iar inauntru… un portofel cu bani…

    Masina de paine ajunge in sat doar de trei ori pe saptamana: martea, joia si sambata. Obiceiul locului insa este dovada clara ca cinstea este mai presus de orice.

    Acolo, unde soferul nu gaseste niciun bilet stie totusi cate paini sa lase in plasa.

    Comisar sef Eduard Nitu, Seful Politiei Rurale Orsova: “Din fericire, va pot confirma ca in aceasta localitate, in ultimii 3 ani, nu am avut nicio situatie de trimitre in judecata pentru comiterea vreunei infractiuni.”

    Oamenii din micuta asezare spera totusi ca vestea stilului lor de viata sa nu le dea idei raufacatorilor.

    Sursa: stirileprotv.ro


    Satul din Romania in care nu se fura. Oamenii isi lasa banii sa fluture pe gard, la propriu pe www.incont.ro