BusinessMagazin

Tag: Liviu Voinea

  • Scăderea CAS de la 1 iulie, plătită cu taxa pe stâlp

    Ioana Petrescu, ministrul finanţelor, a asigurat însă că reducerea CAS cu 5% va intra în vigoare la 1 iulie, conform promisiunii Guvernului, iar scăderea consecutivă a veniturilor la buget, estimată la 1,5 mld. lei, ar urma să fie contracarată prin încasările suplimentare din taxa pe construcţii speciale (“taxa pe stâlp”) şi majorarea accizei pe carburanţi, precum şi prin eventuala tăiere a altor cheltuieli, în funcţie de rezultatul negocierilor cu FMI.

    Misiunea FMI soseşte la 2 iunie la Bucureşti pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuţiilor cu autorităţiile vizând posibilitatea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale de la jumătatea anului.

    Deocamdată, execuţia bugetară arată corect, cu un deficit de 0,28% din PIB pe primele 4 luni, faţă de 1,19% în aceeaşi perioadă din 2013, provenit în special din scăderea cheltuielilor. Cât priveşte taxa pe stâlp, secretarul de stat în MFP Dan Manolescu a arătat că Ministerul Finanţelor a înregistrat la 26 mai din declaraţiile companilor care trebuie să plăteasca taxa pe construcţii speciale suma de un miliard de lei, mai mult decât dublu faţă de estimările înscrise în bugetul pe acest an. El a afirmat că Guvernul a convenit cu FMI să treacă în buget o sumă mai mică din taxa pe construcţiile speciale însă estimările de încasări erau mai mari.

    Taxa pe stâlp a fost extrem de criticată de multiple voci din mediul de afaceri. La conferinţa ZF Construction & Infrastructure Summit ‘14, avocatul Gabriel Biriş a declarat că taxa este în realitate un impozit pe investiţii şi a fost aprobată de Guvern fără consultarea mediului de afaceri şi în lipsa unei analize temeinice a impactului financiar, care ar putea fi în realitate de 4-5 ori mai mare decât estimările autorităţilor.

    “Sunt foarte curios câţi bani a strâns Ministerul Finanţelor din acest impozit. Ei au prevăzut că vor strânge 488 milioane lei tot anul. Dintr-un studiu AmCham a rezultat că doar de la primele 38 de companii care au răspuns survey-ului ar avea de colectat 1,1 miliarde lei, ceea ce ne poate duce cu gândul că în realitate în loc de jumătate de miliard de lei vor strânge anul acesta peste jumătate de miliard de euro, bani scoşi din economie”, a spus Biriş.

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Voinea nu spune cine a propus acciza la benzină, dar divulgă că FMI a vrut creşterea cotei unice

    “Cine a venit cu această măsură? Ele nu sunt personalizate. Au fost multe măsuri pe masă (…) nu are rost să intrăm în astfel de detalii. Aceste măsuri se discută cu partea romană şi noi le asumăm. O măsură care a fost pe masă, nu la solicitarea părţii române, şi pe care nu am adoptat-o, a fost creşterea cotei unice. De la 16 la 18%. N-am adoptat-o pentru că ne-am uitat la efectele asupra întregii economii”, a spus Voinea la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică la ProTV.

    El a explicat că bugetul se construieşte pe un nivel al deficitului şi al veniturilor şi apoi trebuie acoperit golul care se naşte ca diferenţă între venituri şi cheltuieli. “Golul respectiv era de peste 5 miliarde de lei (…) Inclusiv creşterea salariului minim a adus un plus la buget, pentru că pe sectorul privat sunt mai multe salarii minime decât în sectorul public”, a continuat Voinea.

    Ministrul a arătat că măsura creşterii accizei cu 7 eurocenţi aduce la buget 2,6 miliarde lei.

    Mai mult pe www.mediafax.ro
     

  • Liviu Voinea şi-a trimis oamenii din Finanţe să verifice cât de mari sunt arieratele ministerelor

    Experţii din Finanţe au fost mandataţi să verifice la ministere şi alte autorităţi centrale corectitudinea raportărilor de datorii înregistrate la 28 februarie, control care va fi extins la structuri din subordinea acestora dacă nu se constată o reducere de minimum 20% a arieratelor faţă de ianuarie.

    Ministrul care răspunde de arierate este ministrul bugetului Liviu Voinea, care a avut recent o dispută cu analistul Florian Câţu pe această temă. Astfel, Câţu a afirmat că guvernele din 2009 încoace, inclusiv guvernele Ponta I si II, „au păcălit“ tot timpul FMI cu respectarea ţintelor de deficit prin majorarea arieratelor, însă Voinea a susţinut că toate ţintele au fost respectate şi a avut loc o reducere a arieratelor în 2012 faţă de anii anteriori.

    Personalul din direcţiile generale de trezorerie, contabilitate publică şi programare bugetară din Ministerul Finanţelor a fost împuternicit să efectueze verificări la nivelul autorităţilor publice, ministerelor şi celorlalte organe ale administraţiei publice centrale care înregistrează arierate la 28 februarie 2013, cu privire la corectitudinea raportărilor arieratelor şi plăţilor restante.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Voinea: Renunţarea la acordul cu FMI ar duce la volatilitate crescută şi la creşterea poverii cu dobânzile

    Ministrul bugetului Liviu Voinea a dat asigurări că acordul cu FMI va fi păstrat în viitor, explicând că lipsa acestuia ar însemna o povară în plus pentru bugetul ţării şi ar conduce la o volatilitate în creştere a cursului de schimb. Prezent la lansarea Raportului anual al Societăţii Academice din România (SAR) ministrul a spus că lipsa acordului cu Fondul ar duce cheltuielile bugetului legate de dobânzile la credite, doar anul acesta, de la 1,57% din PIB la 1,97% din PIB. Declaraţiile lui Voinea au fost un răspuns la una dintre recomandările raportului SAR, care susţine că acordul cu FMI a fost un eşec (în condiţiile în care nu şi-a atins ţintele de disciplinare a cheltuielilor), iar, de aici înainte, „motorul“ modernizării economiei trebuie să devină ţinta de aderare la euro. „Necontinuarea acordului ar avea consecinţe negative asupra volatilităţii şi ar mări riscurile de contagiune, ar apărea derapaje şi dobânzile la creditele pentru finanţarea deficitului ar creşte“, a arătat Voinea. Ce vrea să spună asta? Ne vom permite un deficit mai mic, nu mai mare, a spus ministrul.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Pentru prima dată după 22 de ani, statul şi-a evaluat activele pe care le mai deţine: 200 miliarde de euro

    Liviu Voinea, ministrul pentru buget, a declarat într-un interviu acordat ZF pe tema bugetului pe 2013 că guvernul Ponta a început acum câteva luni o inventariere a activelor pe care le mai deţine statul, atât la nivelul instituţiilor publice, cât şi la nivelul activelor deţinute de companiile de stat.

    Conform acestei inventarieri, activele statului – active fixe corporale – ale instituţiilor publice şi companiilor de stat se ridică la 841 mld. lei, adică aproape 200 mld. euro. În acest moment datoria publică a statului este de 51 mld. euro.

    Până în 2012, timp de două decenii, niciun guvern nu a făcut o actualizare la zi a activelor statului. În multe instituţii sunt active care sunt înregistrate la valori istorice. Voinea a spus că s-a făcut şi o inventariere a activelor financiare ale statului, urmând ca datele să fie anunţate ulterior. În interviul cu ZF ministrul a spus că bugetul pe 2013, ale cărui linii directoare au fost anunţate joi de premierul Ponta, urmează să fie definitivat după discuţiile cu FMI, a cărui echipă este aşteptată să sosească marţi la Bucureşti.

    Deşi pare o linişte între Guvern şi FMI, având în vedere că s-au îndeplinit o parte din condiţii, în special ţinerea sub control a deficitului, vor exista discuţii aprinse în ceea ce priveşte estimarea de PIB pentru 2013. Guvernul Ponta estimează un PIB cu o creştere de 1,8%, în timp ce analiştii văd un plus de 0,5-1%. După ce a ratat prognozele anterioare, FMI va merge probabil pe o poziţie mai conservatoare şi va încerca să dea PIB-ul mai jos, ceea ce ar implica ajustarea veniturilor şi a cheltuielilor. Voinea spune că au avut loc deja teleconferinţe pe tema bugetului cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene. El afirmă că guvernul Ponta a avut în construcţia bugetului o atitudine conservatoare şi prudentă. Iar dacă agricultura va merge bine, ţinta de creştere de 1,8% poate fi atinsă uşor.

    Va fi un buget de dezvoltare, cu accent pe investiţii eficiente, afirmă Voinea, dar deficitul bugetar trebuie să fie ajustat în continuare. Cheltuielile cu salariile bugetare ar urma să crească, totuşi, în condiţiile în care în acest an se va aplica a doua etapă a reîntregirii salariilor bugetarilor, respectiv o creştere de 7,4%. În plus, pensiile vor fi indexate cu 4%, iar salariul minim ar urma să fie majorat de la 700 la 800 de lei dacă va fi de acord şi FMI.

    Reducerea CAS, măsură aflată în programul de guvernare, “este dificilă”, urmând să se facă gradual, în perioada 2014-2016, spune Voinea.

    Inventarierea statului

    Au fost evaluate activele statului (active fixe corporale) la 841 mld. lei:

    • activele institu]iilor publice finan]ate din bugetul de stat: 277 mld. lei;
    • activele institu]iilor publice finan]ate din bugetele locale: 301 mld. lei;
    • activele institu]iior publice finan]ate din bugetele de asigur`ri sociale: 0,7 mld. lei.
    • activele totale ale companiilor de stat: 261,5 mld. lei.

     

    Citiţi mai multe pe www.zfcorporate.ro

     

  • Liviu Voinea, ministrul bugetului, a câştigat în trei ani 730.992 lei ca membru în CA al Eximbank

    Liviu Voinea, numit luna trecută ministru delegat pentru buget, a obţinut în 2011 un venit net de 284.759 de lei (peste 67.000 de euro) de pe urma poziţiei de membru în consiliul de administraţie al băncii de stat Eximbank pe care a deţinut-o din aprilie 2009. El a fost susţinut de PSD pentru acest post în 2009, pe vremea când partidul guverna alături de PDL şi şi-a păstrat funcţia până în decembrie 2012 când a demisionat pentru a se ocupa de noul portofoliu al bugetului. Potrivit declaraţiilor de avere, postul de la Eximbank i-a adus lui Voinea suma de 730.992 de lei în perioada 2009 – 2011, plus câştigul încă nedeclarat pe cele aproape 12 luni din 2012. Posturile de conducere de la CEC şi Eximbank sunt unele dintre cele mai bine plătite din sectorul de stat, fiind atribuite în principal pe criterii de afinitate politică. Ministrul bugetului deţine acţiuni la SIF1, SIF 2 şi SIF 5.

    Alte stiri pe zf.ro

  • BIOGRAFIE: Cine este Liviu Voinea, nominalizat ministru delegat pentru Buget

    Liviu Voinea este secretar de stat în Ministerul Finanţelor, iar acum a fost nominalizat ministru delegat pentru Buget.

    Voinea, care s-a născut în anul 1975, a absolvit în 1997 Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale din ASE, iar în 1998 a obţinut titlul de Master în Administrarea Afacerilor (MBA) la Stockholm University School of Business.

    El are o specializare în “sociologia bunăstării”, la Universitatea Bucureşti şi o diplomă în statistică în ştiinţele sociale la University of Essex, Marea Britanie.

    Voinea a fost numit, în presă, “analistul de serviciu” pe teme economice al PSD şi, ulterior, al USL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce n-au prevazut economistii criza (GALERIE FOTO)

    Viitorul suna bine pentru Romania in urma cu un an. Economistii care avertizau ca vom fi afectati serios de criza internationala puteau fi numarati pe degetele de la o mana. Ceilalti nu au vazut – sau nu au vrut sa vada – semnalele care aratau ca lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Acum, cand afacerile scad, companiile au pierderi, zeci de mii de angajati sunt disponibilizati, bancile nu mai dau credite, iar statul aduna tot mai putini bani, multi se intreaba la ce mai folosesc economistii.

    O explicatie furnizata de analisti pentru aceasta situatie este simpla si surprinzatoare: cei care ar fi vrut sa spuna ca lucrurile se vor inrautati nu au riscat sa para deplasati in valul de optimism care ii cuprinsese pe colegii lor de breasla. “Exista un fenomen foarte interesant, dar putin studiat, acela al comportamentului de grup. Daca un analist prezice la fel ca alti trei sute o crestere si toti se insala, nu il blameaza nimeni. Daca este singur si greseste, toata lumea il arata cu degetul. Niciunul nu risca sa se indeparteze de grup. E mai bine sa dai gres in grup decat sa ai dreptate singur”, spune analistul economic Aurelian Dochia, membru in consiliul de administratie al BRD – Société Générale si fost consultant pentru Banca Mondiala, BERD si OECD.

    Teoria “spiritului de turma” este sustinuta si de economistul-sef al BNR, Valentin Lazea. “Nu e usor sa te singularizezi cu opinii negative impotriva majoritatii, iti trebuie curaj si argumente solide si inatacabile”, afirma el, apreciind ca o alta cauza a faptului ca economistii n-au exprimat opinii despre iminenta crizei este faptul ca majoritatea lucreaza pentru banci si trebuie deci sa respecte politica de comunicare a angajatorului. “Multi au fost nevoiti sa taca, pentru ca jobul nu le-a permis sa vorbeasca”, sustine Lazea. Ca analist in cadrul unei banci nu poti afirma ca nu vor mai fi bani pe piata, ca vor ingheta creditele sau, mai rau, ca banca pentru care lucrezi face tranzactii cu instrumente financiare prea complexe pentru a fi intelese de toti cei implicati si care vor duce la pierderi importante.

    “Economistii sunt asociati diverselor grupuri financiare, lucreaza pentru ele si nu poti sa spui ca banca ta face prapad cu instrumente financiare dubioase. Nimeni nu face cercetare economica pentru sine, este platit de cineva”, spune Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), referindu-se insa mai mult la situatia din tarile mai dezvoltate, avand in vedere ca piata din Romania este prea putin sofisticata din punctul de vedere al instrumentelor financiare. O singura banca romaneasca – de top, potrivit unor surse din piata – a avut expunere pe Lehman Brothers, dar si-a retras banii inainte ca grupul american sa se prabuseasca in septembrie 2008. Banca avea plasate depozite in euro la Lehman Brothers.

    Asa ajungem la o alta cauza ce i-a impiedicat pe economisti sa admita ca se apropie criza: multi si-au imaginat ca daca piata bancara de la noi este foarte putin expusa activelor toxice, atunci vom fi feriti.

    “Este drept ca economiile nou-intrate in UE erau mai putin expuse instrumentelor toxice, pentru ca sistemele lor bancare sunt mai putin sofisticate. Ce n-au inteles insa multi analisti este ca exista legaturi organice cu UE, iar daca acolo nu merge, nu merge nici la noi”, considera Daniel Daianu, profesor de economie, europarlamentar si fost ministru de finante. Iar eroarea venea inca de mai departe: pana la jumatatea anului trecut, afirma Daianu, europenii adormeau cu gandul ca economia de pe continent este robusta, nu ca nu are expunere la instrumentele financiare care au generat pierderi masive in SUA. Daianu a tot avertizat in ultimul an cu privire la inrautatirea situatiei, inclusiv in editorialele publicate in Ziarul Financiar.

    Desigur, criza ne-a luat pe neasteptate deoarece in Romania analistii s-au obisnuit sa vorbeasca despre crestere economica. Acelasi lucru li s-a intamplat insa si economistilor straini, care brusc au inceput sa-si schimbe succesiv previziunile. Daca in decembrie anul trecut analistii bancii americane Citi vedeau o crestere de 2,8% a economiei romanesti in 2009, pana in aprilie anul acesta estimarea lor ajunsese la o scadere de 2,5%. Cum este posibil?

  • Sindicatele si GEA strang semnaturi pentru garantarea randamentului pensiilor private

    "Campania de strangere a semnaturilor va incepe din luna martie. Proiectul va costa 83.400 de euro, dintre care 10% sunt cofinatare si va avea doua parti: monitorizarea activitatii CSSPP si strangerea a 100.000 de semnaturi pentru modificarea legii", explica Liviu Voinea, presedintele GEA.

    Acesta a adaugat ca introducerea unui randament minim egal cu rata inflatiei, pentru Pilonul II, este incurajata de efectele crizei financiare, printre care si numeroasele falimente ale mai multor banci unde fondurile de pensii private detineau depozite, actiuni sau alte titluri de valoare, cu impact asupra sumelor acumulate in conturile individuale de pensii ale angajatilor.

    De asemenea, presedintele GEA a mentionat ca proiectul vizeaza si monitorizarea activitatii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), in conformitate cu bunele practici internationale (responsabilitate, consultare, transparenta), pe baza unor indicatori de performanta, precum si protejarea drepturilor angajatilor.

    "Vor fi redactatate trei rapoarte de monitorizare, in lunie martie, iunie si septembrie si vom urmari daca CSSPP indeplineste prevederile legislatiei de profil, cum ar fi prezentarea proiectului de lege pentru infiintarea fondului de garantare a pensiilor private, in luna februarie", spune Voinea. Pe de alta parte, Asociatia Pensiilor Administrate Privat din Romania (APAPR) spune ca o asemnea propunere este incompatibila si cu filosofia reformei pensiilor, precum si cu Pilonul II romanesc, dar si ca nicaieri in lume nu exista un sistem de pensii private care sa oblige prin lege la garantarea unor randamente peste inflatie.

    In plus, reprezentantii APAPR spun ca garantarea inflatiei este si tehnic imposibila, neexistand pe piata romaneasca instrumente financiare care sa performeze in mod garantat peste inflatie. Nu este prima oara cand se lanseaza propunerea ca fondurile de pensii sa garanteze un randament minim egal cu inflatia. Parlamentul romaniei a Respins anul trecut o propunere legislativa care continea si aceasta initiativa.