Tag: Liviu Tudor

  • Mai sunt clădirile de birouri o opţiune pentru companii sau noul normal este muncitul de acasă?

    De aproape 365 de zile milioane de oameni şi-au mutat biroul în spaţiul de acasă. Ceea ce la începutul pandemiei părea o varianAtă bună de a economisi timp şi a creşte productivitatea muncii a generat treptat, diluarea graniţei dintre viaţa profesională şi viaţa în afara serviciului, cu efecte nedorite asupra angajaţilor.

    În ultimele luni, scanând piaţa imobiliară corporativă locală dar şi globală, putem remarca conturarea a două tendinţe dominante. Pe de-o parte, există companii care văd în lucrul de acasă „noul normal”. Pe de altă parte, observăm un număr crescut de companii care au în vedere o strategie mai agilă. Iar această „agilitate” înseamnă, în termeni reali, să ofere angajaţilor mai multe opţiuni, respectiv: lucrul de acasă, un birou central şi un birou regional (în cadrul spaţiilor de tip coworking) în proximitatea casei. Prin urmare, aşa-numita „moarte a biroului” vehiculată prin diverse canale media este departe de a deveni realitate. În acest context spaţiile de tip coworking pot fi „motorul” care să promoveze munca la distanţă şi flexibilitate, asigurând interacţiunea atât de necesară pentru starea de bine a salariaţilor şi nu numai.

    Pentru a înţelege mai bine fenomenul, e nevoie să aruncăm o privire către harta evoluţiei coworkingului. Coworking 1.0 a apărut în 2008 sub forma unor spaţii / hub-uri mici pentru freelanceri şi start-up-uri care aveau nevoie să facă parte dintr-o comunitate şi să aibă un birou accesibil, fără costuri mari, în vremurile grele ale recesiunii. De atunci, potrivit unui studiu publicat de JLL SUA, coworkingul a avut o rată de creştere medie anuală de 22%. Locatarii şi-au dat seama de avantajele exploatării acestor amenajări flexibile de spaţiu pentru a-şi gestiona mai bine forţa de muncă şi a-şi optimiza strategiile imobiliare.

    A urmat Coworking 2.0 care a oferit o mare varietate de spaţii de lucru, locaţii frumoase, facilităţi de ultimă generaţie, infrastructură solidă şi o comunitate vibrantă. A devenit astfel spaţiul de lucru preferat pentru multe companii mici şi mijlocii, fiind adoptat chiar şi de unele organizaţii mari cărora domeniul de activitate le-a permis acest lucru.

    Spaţiul de tip coworking a revoluţionat rapid întreaga industrie a birourilor până când s-a confruntat cu o ameninţare existenţială la începutul pandemiei COVID-19. Criza, încă în desfăşurare, este o provocare pentru întreaga industrie imobiliară, inclusiv pentru coworking.

    Adaptabilitatea face diferenţa între cei care aşteaptă, pasiv, trecerea crizei şi cei care adoptă o transformare agilă. Astfel a apărut Coworking 3.0 care oferă locatarilor opţiuni mai flexibile şi mult mai multe servicii virtuale pentru a satisface nevoile comunităţii de afaceri. De asemenea, Coworking 3.0 oferă o integrare mai profundă a vieţii profesionale.

    Dacă în spaţiile Coworking 2.0 era suficient să li se spună locatarilor: „Iată noul dvs. spaţiu, aveţi la dispoziţie cafea gustoasă, săli de întâlnire etc.”, în spaţiile Coworking 3.0 ar trebui să adopte o poziţie mai activă bazată pe principii de genul: „Aşa ne aşteptăm să interacţionăm unul cu celălalt, acesta este tipul de cultură a muncii pe care o încurajăm…”

    Iar interacţiunea de calitate este ceva ce Zoom, Teams, Slack nu pot înlocui deoarece sentimentul de apartenenţă este o nevoie umană şi unul dintre cele mai puternice lucruri pe care oamenii le obţin de la un birou tradiţional.

    Directorul coworkingului Factory Berlin, Hannah Ashford spune: „Locaţiile pe care le deţinem sunt centrul comunităţii noastre, un loc pentru a experimenta evenimente, programe şi a crea conexiuni care alimentează inspiraţia şi inovaţia.”

    Unii s-au cam săturat de munca de acasă şi au nevoie de „un refugiu”, de spaţii de lucru accesibile, flexibile care să sprijine şi cultura organizaţiilor.

    Jamie Hodari, CEO al Industrious S.U.A., afirma la începutul anului 2020: „În viitorul apropiat biroul va trebui să fie amplasat în locurile unde oamenii vor să fie.”

    Pare că a avut dreptate, întrucât coworkingul are şanse mari de a deveni un instrument important în strategia imobiliară corporativă.

    Liviu Tudor este Preşedinte Genesis Property

  • Liviu Tudor, Genesis Property: Oamenii se vor întoarce la birou dacă vom creşte rezistenţa clădirilor la pandemie. Cum pregătim birourile viitorului?

    Anul 2020 va rămâne în istorie, fără doar şi poate, drept anul pandemiei care a dat peste cap economia globală. Apariţia coronavirusului a impus redesenarea lanţurilor logistice la nivel mondial, a ţinut miliarde de oameni în case şi a blocat aproape complet sectoare precum HoReCa, transporturile sau turismul. A transformat lucrul de acasă dintr-un beneficiu cu care angajatorii obişnuiau să atragă talente, într-un mod de lucru obligatoriu la scară largă. România nu a făcut excepţie de la aceste transformări.

    După izbucnirea pandemiei de Covid-19, mulţi angajaţi şi-au mutat biroul în sufragerie şi continuă să lucreze în mare parte de acasă şi azi. Pentru unii, s-a dovedit soluţia ideală, pentru alţii, un chin în urma căruia sănătatea lor emoţională a fost pusă la încercare. Şi indiferent de care parte s-ar afla, mulţi dintre ei vor întâmpina cel mai probabil provocări în colaborarea cu colegii şi, în final, în menţinerea creativităţii şi productivităţii, dacă vor lucra de acasă pe termen lung.

    Există şi părţi bune, evidente tocmai datorită acestei situaţii excepţionale în faţa căreia s-a mobilizat mai tot mediul de business. Una dintre ele este în domeniul digitalizării, unde mulţi specialişti vorbesc despre o accelerare extraordinară a implementării platformelor online pentru tele-muncă. Practic, în cele câteva luni de pandemie, a fost înregistrat un progres al integrării în mediul online care ar fi avut nevoie de câţiva ani de vremuri „normale”.

    Altă parte bună este că vom vedea şi o transformare accelerată a birourilor, mai rapidă decât s-ar fi întâmplat în lipsa unui pericol epidemiologic. Clădirile de birouri încep să se adapteze la nouă normalitate, iar asta înseamnă schimbări atât la nivel arhitectural şi de organizare a spaţiului, cât şi măsuri prin care să devină sigure din punct de vedere al răspândirii virusurilor şi bacteriilor. Vorbim, practic, de o imunizare a birourilor la Covid-19. Şi nu numai.

    Dincolo de măsurile pe care fiecare dintre noi le luăm la nivel personal şi de măsurile deja aplicate în multe birouri, de la verificarea temperaturii angajaţilor la sosirea în clădire, accesul pe căi diferite în incintă, distanţarea în spaţiile comune şi dezinfectarea periodică a suprafeţelor, e nevoie şi de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii angajaţilor care să fie aplicate continuu şi proceduri care să fie aplicate punctual, în scenarii specifice de risc.

    Dar câte clădiri de birouri au astăzi o cameră specială de carantină, complet echipată şi gata de utilizare în orice moment? Sau un depozit dedicat şi uşor accesibil pentru materiale de protecţie? Câte au început să ia măsuri pentru filtrarea performantă a aerului, ozonizarea apei şi vopsirea pereţilor cu vopsea antimicrobiană pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor? Birourile trebuie pregătite nu doar pentru a atenua efectele răspândirii coronavirusului, ci mai ales pentru a limita epidemii viitoare. Trebuie să devină imune la riscuri care pun sănătatea oamenilor în pericol. Şi cu cât se întâmplă mai repede, cu atât angajaţii se vor întoarce mai repede la birou, fără îngrijorarea că sănătatea lor şi a celor dragi ar putea fi în pericol.

    Cu toate astea în minte, am făcut parte dintr-o echipă de 20 de experţi în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcţii, inginerie şi facility management care, cu o investiţie de peste 1 milion de euro în cercetare, dezvoltare testare şi implementare, a conceput un standard global open-source pentru sănătatea clădirilor de birouri şi, implicit, a oamenilor care lucrează acolo. Bazat pe conceptul Healthy by Design şi inspirat de tehnologiile şi procedurile aplicate în spitale şi clinici, adaptate pentru utilizare în clădirile de birouri, The IMMUNE Building Standard™ este un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România şi din lume şi pe baza cărora unei clădiri i se certifică rezistenţa la riscuri pandemice, confirmă că birourile din clădire prezintă siguranţă ridicată pentru angajaţi în plin context epidemiologic şi defineşte un pilon de referinţă pentru cum vor arăta clădirile de birou ale viitorului şi cât de rezistente vor fi în cazul unei noi epidemii.

    Acest standard a atras atât atenţia presei internaţionale, fiind prezentat în media de prestigiu precum CNBC, SKY News, Bloomberg, The Guardian, Reuters sau Financial Times, cât şi interesul exprimat pentru colaborare din partea mai multor entităţi profesionale din domeniul dezvoltării imobiliare, tehnologiei şi facility managementului din SUA, Europa, UAE şi Asia. Câtă vreme pandemia continuă şi există riscuri pentru sănătatea angajaţilor, şi standardul open-source este supus continuu îmbunătăţirilor, invitaţia de colaborare fiind deschisă experţilor precum arhitecţi, medici, ingineri, dezvoltatori şi specialişti din imobiliare sau chiriaşi care ocupă spaţiile de birouri.

    Mai devreme sau mai târziu aceasta pandemie va trece şi, cu toţii, vom reveni la birou. Câteva întrebări vor persista, însă. Cum va arăta următoarea pandemie? Cât de gravă va fi? Vom fi mai pregătiţi? Cu siguranţă că nimeni nu are azi răspunsuri precise. Însă unii dintre noi putem începe deja să luăm măsuri aşa încât, cel puţin la ultima întrebare, răspunsul să fie DA, vom fi pregătiţi!

    Liviu Tudor este proprietarul companiei Genesis Property, cel mai mare jucător român de pe piaţa de birouri.

  • Garsoniere noi pentru studenti, de la 80 euro/luna

    “Bucurestiul atrage an de an cel mai mare numar de studenti din
    intreaga tara si multi dintre acesti tineri decid sa ramana in
    capitala, pentru inceputul carierei. Spatiile de cazare dedicate
    lor sunt insa insuficiente si, de cele mai multe ori, nu ofera
    conditii adecvate”, declarat Rob Stewart, presedinte al Genesis
    Development.

    Pana in prezent, in complexul West Gate Studios a fost
    finalizata cladirea de locuinte A1 avand 375 de garsoniere si
    apartamente cu 2 camere, complet utilate si mobilate. Alte doua
    cladiri, totalizand 600 de garsoniere, sunt in faza de constructie
    si vor fi livrate pana la mijlocul anului viitor. Toate locuintele
    din cadrul complexului studentesc sunt destinate exclusiv
    inchirierii.

    In functie de suprafata locuintei (garsoniera tip 1 – suprafata
    25 mp plus balcon, garsoniera tip 2 – suprafata 35 mp plus balcon
    sau apartament cu 2 camere – suprafata 70 mp plus balcon), precum
    si de avansul platit la inchiriere, preturile pornesc de la 80 de
    euro/persoana/luna, TVA inclus, fara intretinerea lunara si pretul
    utilitatilor care sunt contorizate individual.

    Toate locuintele au baie individuala, sunt complet mobilate si
    utilate, iar dotarile standard includ si aer conditionat, televizor
    si cablu, internet, bucatarie utilata, plita electrica, frigider si
    cuptor cu microunde, acoperind astfel toate necesitatile si oferind
    maximum de confort.

    Complexul urmeaza sa mai includa si o zona de sport, West Gate
    Club, cu piscina acoperita, jacuzzi, spa, fitness, squash, biliard,
    pista automata de popice, terenuri de basket si de tenis si
    patinoar pe timp de iarna. De asemenea, West Gate Studios include
    si o zona comerciala cu supermarket, restaurant, cafe-bar,
    curatatorie, spalatorie, agentie de voiaj si centru medical.

    Genesis Development este unul dintre cei mai mari dezvoltatori
    imobiliari locali, detinand parcurile de afaceri Novo Park
    (suprafata inchiriabila de 65.000 mp) , din zona de nord a
    Capitalei, si West Gate Business Center (suprafata inchiriabila de
    60.000 mp).