BusinessMagazin

Tag: LIVIA STANCIU

  • Procurorul general al României: S-a început urmărirea penală in rem privind problemele de la votul din diaspora

    Niţu a precizat că dosarul este instrumentat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi că, referitor la problemele de la votul din diaspora, au fost primite mai multe sesizări de români din diaspora.

    Potrivit procurorului general, respectivele sesizări vizează miniştri şi alţi reprezentanţi ai autorităţilor implicate în organizarea alegerilor din diaspora.

    Livia Stanciu: Strict pe lege, se putea da o ordonanţă de urgenţă

    Tot joi, preşedintele instanţei supreme, Livia Stanciu, a declarat, legat de problemele din diaspora de la scrutinul prezidenţial, că “strict pe lege” se putea da o ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru înfiinţarea unor noi secţii de votare în turul al doilea.“Strict pe lege, sigur că se putea da o ordonanţă de urgenţă”, a spus Stanciu, înaintea şedinţei plenului Consiluului Superior al Magistraturii.

    Livia Stanciu a mai spus, din postura de “cetăţean”, că se impun verificări privind problemele apărute la votul din străinătate. “Ca cetăţean, mi se pare firesc ca pe orice problematică ce are impact, sigur trebuie să se efectueze verificări, cercetări, pentru a se transmite un răspuns care să satisfacă interesul pe care poporul l-a manifestat faţă de acest subiect”, a spus ea.

    La ambele tururi ale alegerilor prezidenţiale, românii din străinătate au ieşit la vot în număr record. În mai multe capitale europene, cozile au fost uriaşe, iar mii de oameni nu au mai putut vota.

    Problemele de votul din diaspora au dus la demisia ministrului de Externe, Titus Corlăţean. Înlocuitorul lui, Teodor Meleşcanu, a făcut apel, înaintea turului 2, ca românii din diaspora să vină la vot devreme, el menţionând că dacă declaraţiile pe propria răspundere sunt completate din timp şi dacă cei şapte membri ai secţiei sunt prezenţi, numărul celor care vor vota se va dubla.

    După scrutin, Meleşcanu şi-a cerut scuze românilor din diaspora care nu au putut vota şi a declarat că trebuie identificate soluţii legislative pentru a asigura condiţiile ca românii să-şi exercite dreptul de vot oriunde s-ar afla în străinătate.

    La două zile după turul 2, şi Meleşcanu a demisionat, el precizând că face acest lucru pentru că nu toţi românii din diaspora au putut vota şi că a luat această decizie ca “om de onoare”, “într-o ţară în care nimeni nu prea-şi asumă responsabilităţile”.

    Teodor Meleşcanu a declarat că singurul lucru pe care nu a reuşit să îl realizeze a fost suplimentarea numărului secţiilor de votare, întrucât, deşi a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) acest lucru, Biroul “nu a putut oferi clarificările necesare privind existenţa unei soluţii legale, în acest sens”.

    Potrivit lui, exista, în cazul modificării numărului secţiilor de votare între cele două tururi de scrutin, riscul contestării alegerilor.

    Meleşcanu a mai spus că soluţia prelungirii programului de vot nu a putut fi pusă în aplicare, întrucât contravine prevederilor legale în vigoare, iar Biroul Electoral pentru Străinătate a atras atenţia asupra acestui lucru, într-o adresă, prin care se preciza că închiderea tuturor secţiilor se va face la ora 21.00.

  • Şefa ICCJ spune că nu este adepta sancţionării divulgărilor, în forma propusă de Şerban Nicolae

    “Din ce spuneaţi dumneavoastră, reprezentanţii presei, în cursul dimineţii, cred că modificarea operată sau propunerea legislativă făcută de către domnul Şerban Nicolae vizează alineatul 3 al infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei, unde se vorbea de fapt despre divulgarea unor astfel de date de către un martor, expert, interpret, iar sfera obiectului activ a fost lărgită în sensul că propunerea viza ‘orice persoană’, orice persoană înţelegând inclusiv presa. (…) Sub acest aspect nu aş fi adepta ideii modificării textului acesta, în sensul propus de domnul Nicolae”, a explicat, joi, judecătorul Livia Stanciu.

    Preşedintele instanţei supreme a adăugat că deja articolul 277 alineatul 2 aduce o serie de probleme legate de publicarea hotărârilor judecătoreşti.

    “Vedeţi foarte bine că sunt foarte multe hotărâri intermediare, de etapă, în soluţionarea unor cauze penale care este bine să fie cunoscute de colegii magistraţi, judecători, procurori din ţară, inclusiv de reprezentanţii presei. Noi acum nu le mai putem da. Eu, cel puţin ca preşedinte, nu le mai pot supune publicităţii, respectiv să le pun pe jurisprudenţa aceasta a Înaltei Curţi, motivat tocmai de existenţa acestei infracţiuni că aş deveni subiect activ al infracţiunii de compromitere a intereselor justiţiei”, a subliniat judecătorul Livia Stanciu.

    Propunerea legislativă a senatorului Şerban Nicolae modifică Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul reformulării dispoziţiilor articolelor 276 şi 277, prin care se incriminează presiunile asupra justiţiei şi respectiv compromiterea intereselor justiţiei.

    Potrivit propunerii legislative, articolul 276 din Codul penal se modifică, astfel că declaraţia publică cu caracter nereal, făcută cu intenţie, la adresa unui judecător, al unui complet de judecată sau unui organ de urmărire penală, făcută cu scop de intimidare a acestora, de oricare dintre părţi, direct sau prin reprezentanţi autorizaţi, în legătură cu instrumentarea unei proceduri judiciare aflată în curs de desfăşurare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amendă.

    În plus, articolul 277 se modifică, astfel că divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se obţină sau să se administreze o probă, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

    De asemenea, dezvăluirea fără drept de mijloace de probă sau înscrisuri oficiale într-o cauză penală, înainte de a dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoştinţă de acestea, în virtutea unei calităţi stabilite de lege sau a atribuţiilor de serviciu, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la doi ani sau cu amendă.

    Dezvăluirea de informaţii care potrivit legii nu au caracter public, dintr-o cauză aflată în curs de cercetare, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la 3 ani.

    Dacă fapta este săvârşită de un judecător sau de un reprezentant al organului de urmărire penală pedeapsa este de închisoare de la 2 la 5 ani.

    Nu constituie infracţiune, potrivit propunerii legislative, fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi ilegale comise de instanţă sau de organul de urmărire penale, în cursul cercetării unei cauze.

    Senatorul PSD Şerban Nicolae a susţinut că, prin propunerea sa legislativă ziariştii nu riscă sancţiuni dacă publică dezvăluiri, ci doar cei care au transmis respectivele informaţii către presă.

    În octombrie, ministrul Justiţiei a declarat că iniţiativa senatorului PSD Şerban Nicolae de modificare a Codului Penal trebuie discutată în Camera Deputaţilor, pentru a se decide dacă va fi adoptată, susţinând că nu crede că intenţia parlamentarului a fost de a pedepsi jurnaliştii, ci de a găsi “o formulă de prevenire a scurgerilor de informaţii de la instanţe”.

    Camera Deputaţilor este forul decizional.

    Guvernul a respins, miercuri, proiectul de sancţionare a divulgării informaţiilor din dosare penale în cercetare.