Tag: Little Fockers

  • Surpriza Craciunului din cinematografe – Little Fockers (VIDEO)

    Premisele sunt stravezii. A cincea aniversare a “micilor
    Fockeri” reuneste intregul clan Focker-Byrnes la Chicago, iar
    aceasta provocare este cam singura scoasa la inaintare de catre
    scenaristi. Mai mult, bunicul Jack (De Niro) ar fi dispus sa
    renunte la statutul de lider (autoales) al intregii familii, daca
    ginerele Greg (Stiller) s-ar dovedi demn de aceasta onoare. In rest
    totul este cam la fel: Jack este la fel de bagaret si paranoic, iar
    Greg la fel de patetic de obsedat sa se ridice la nivelul
    asteptarilor intregii familii. Prin cadru trec si cei mai tineri
    membri ai familiei, Henry si Samantha, dar contributia lor nu
    justifica titlul partii a treia, unul mult mai corect fiind,
    probabil, “The Same Fockers”.


    Cand miza unui intreg film este organizarea unei petreceri, stii
    de la inceput ca nu se va intampla mare lucru, prin urmare te poti
    aseza comod in scaunul de cinematograf si chicoti (in cazurile mai
    fericite), cu atentia la turatie minima, la cateva dintre gagurile
    tot mai fara perdea ale seriei. Nu poti vorbi de un scenariu in
    cazul acestei comedii, ci mai degraba de o succesiune de poante,
    mai mult sau mai putin reusite, chiar daca lipsa de inspiratie
    ajunge sa fie inlocuita la final cu doar putintica inspiratie.

    Au trecut zece ani de la “Un socru de cosmar”, film care reusea,
    cu un buget de 55 de milioane de dolari, sa devina al saptelea cel
    mai de succes film al anului 2000 la nivel mondial, cu incasari de
    330 de milioane. Patru ani mai tarziu, intra in scena Barbra
    Streisand si Dustin Hoffman si, chiar daca criticii nu prea s-au
    grabit sa rada la glumele seniorilor Focker, cifrele au “obligat”
    studiourile sa pregateasca o a treia parte: peste 500 de milioane
    de dolari incasari si un onorant loc 77 in topul celor mai mari
    incasari ale tuturor timpurilor. Cu toata bunavointa publicului si
    o perioada extrem de bine aleasa pentru lansarea unei comedii de
    familie, sunt putine sanse ca “O familie de cosmar” sa-si intreaca
    predecesorii odata trecut weekendul premierei, cand fanii
    nabadaiosului cuplu De Niro-Stiller se vor ingramadi in
    cinematografe.

    A treia parte a trilogiei (pentru moment, caci cu Fockerii nu-i
    de glumit) duce lipsa de un ingredient vital – inspiratia. Filmul
    iti lasa impresia unei masinarii bine unse, dar care se misca
    exclusiv din inertie (sau, altfel spus, unicul motor sunt cateva
    cecuri grase platite in speranta unor cecuri si mai grase), iar
    acest lucru te face sa te intorci in trecut cu cateva decenii si sa
    te gandesti la “Funny Girl”, in care Barbra Streisand pronunta,
    printre cantece ca “Don’t Rain on My Parade”, increzatorul
    auto-salut atat de folosit ulterior “Hello, Gorgeous”, la
    “Rainman”, la “Vanatorul de cerbi” sau “Taxi”, sau, daca tinem
    mortis sa ramanem pe domeniul comediei si sa-i bifam si pe Ben
    Stiller si regizorul Paul Weitz in enumerarea de mai sus, la “Mary
    cea cu vino-ncoa” si “Placinta americana”, doua comedii la fel de
    ireverentioase, dar infinit mai proaspete decat “O familie de
    cosmar”.



  • Sfarsit de an cu adrenalina

    Poate ca “Orasul” nu se va regasi printre cele zece filme
    nominalizate la anul la Oscarul pentru cel mai bun film, dar asta
    nu inseamna ca aceasta productie, unde Ben Affleck este regizor,
    scenarist si actor principal, nu merita toata atentia amatorului de
    thrillere de actiune. S-o spunem extrem de simplu: daca v-a placut
    “Heat”/”Obsesia” al lui Michael Mann, cu siguranta o sa va placa si
    “The Town”.

    Patrundem din nou in lumea spargatorilor de banci, dar parasim
    Los Angelesul pentru Boston. In cateva randuri aparute pe ecranul
    negru ti se prezinta premisele: un cartier de cativa kilometri
    patrati din orasul american este raspunzator pentru un urias
    procent din spargerile de banci locale. Meserie mostenita din tata
    in fiu, jaful este ocupatia de baza a raufacatorilor din
    Charlestown, iar Doug MacRay (Affleck) si banda lui se afla in
    spatele unora dintre cele eficiente spargeri.

    Alaturi de trei tovarasi, dintre care iese in evidenta Jem (tot
    mai popularul Jeremy Renner din oscarizatul “The Hurt Locker”),
    Doug jefuieste o noua banca, dar un concurs de imprejurari ii
    obliga pe spargatori sa o ia ostatica pe directoarea acesteia,
    Claire (Rebecca Hall). Poate ca atractia simtita de Doug pentru
    Claire nu suna foarte credibil la citirea sinopsisului, dar Affleck
    si mai ales excelenta Hall fac ca relatia incipienta dintre cei doi
    protagonisti sa decurga suficient de natural (daca nu si familiar)
    pentru a complica scenariul cu directii cat se poate de
    ofertante.

    Intensitatea lui “The Town” este putin stirbita de faptul ca
    filmul pare o idee prea lung si de impresia ca, din scenariul scris
    de Affleck in colaborare cu Peter Craig si Aaron Stockard (pornind
    de la romanul “Prince of Thieves” al lui Chuck Hogan), s-a dorit
    bifarea cam oricarei emotii posibile, intr-un film cam prea
    dramatic pentru a se inscrie pur si simplu la categoria “heist
    movie”. Cu toata incoerenta sa, acest al doilea proiect regizat de
    Affleck te tine bine insurubat pe scaun cu scene de actiune si
    urmarire gandite la marele fix, confruntari de focuri de arma, dar
    si cu acea atmosfera specifica genului, care-ti sugereaza ca de
    eroi nu se va alege nimic bun.

    Cel mai interesant aspect al lui “The Town”? Griul perfect al
    personajelor sale, care te provoaca pe durata filmului, ca
    spectator, sa iei o decizie importanta: cu cine tii in aceasta
    batalie pe muchie de cutit a spargatorilor impotriva FBI? Nu ti se
    ofera justificari, iar povestea de dragoste dintre Doug si Claire
    nu romantizeaza deloc personajele, lasandu-le departe de cliseul cu
    “baiatul cel rau si fata cea frumoasa”. Franchetea si lipsa de
    menajamente (totul se desfasoara, pana la urma, intr-o lume “care
    pe care”) se intensifica in Charlestown, unde moralitatea si un
    sumbru cod al onoarei asigura cateva dintre cele mai puternice
    secvente.

    Probabil ca membrii Academiei Americane de Film vor avea mari
    probleme cu “Orasul”, principalul motiv fiind faptul ca toate
    rolurile secundare ar merita recompensa unei nominalizari. Jon
    Hamm, actorul transformat intr-un star de serialul “Mad Men”, este
    brici in rolul agentului FBI pentru care prinderea bandei lui
    MacRay devine o adevarata obsesie (ca tot pomeneam de “Heat”, un
    cuvant, in sensul folosit de Michael Mann, foarte des pomenit si in
    filmul lui Affleck).

    Blake Lively, pe care o vom vedea la anul in blockbusterul
    “Green Lantern”, arata ca se poate indeparta la infinit de “Gossip
    Girl” sau de accesibilul gen al filmului cu supereroi, in rolul
    dezlantuitei Krista, in timp ce Jeremy Renner isi lipeste si mai
    bine de frunte eticheta actorului in stare sa dea totul in rolul
    tipului de actiune fara nimic de pierdut. O aparitie meteorica a
    lui Chris Cooper ridica si ea stacheta, dar impresia cea mai
    puternica in ceea ce priveste rolurile foarte scurte o lasa Pete
    Postlethwaite in rolul Florarului, eminenta cenusie a lumii
    interlope din Charlestown si angajator, prin metode extrem de
    neortodoxe, al grupului MacRay.

    Daca ultima zi a anului vine cu dorinta de adrenalina la cinema,
    nimic nu ne opreste sa incercam “Orasul”, chiar daca filmul lui
    Affleck are o concurenta puternica din directia genului de familie,
    atat de popular de sarbatori. La sfarsitul lui decembrie, pana si
    SF-urile sunt de familie, cu lider de pluton asteptatul “TRON:
    Mostenirea”, laudat mai degraba pentru efectele speciale decat
    pentru subiect. La capitolul comedie avem de-a face din 24
    decembrie cu “Little Fockers”/”O familie de cosmar”, a treia
    reintalnire a lui Robert De Niro cu Ben Stiller in sanul familiei
    Focker, in timp ce Jack Black se joaca de-a Gulliver intr-o noua
    ecranizare, de aceasta data in cheie moderna, a “Calatoriilor” lui
    Jonathan Swift.

    Cu o saptamana mai devreme este randul comediei romantice (si de
    familie) “Life As We Know It”, cu Katherine Heigl si Josh Duhamel
    in rolurile principale. Printre atatea dulceturi, “Orasul” este
    categoric palma care o sa va trezeasca si o sa va faca sa incepeti
    2011 cu atentia treaza.