BusinessMagazin

Tag: litigii

  • Doi fraţi, oameni de afaceri, pun sechestru pe 22% din Nuclearelectrica. Executarea sechestrului a fost suspendată

    Creditorii în proces sunt fraţii Micula, cu care statul are o dispută de mai mulţi ani. Totuşi, compania arată că la acest moment executarea sechestrului este suspendată provizoriu prin încheierea de şedinţă pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti până la soluţionarea cererii de suspendare a executării, formulată de reprezentanţii statului.

    “În data de 27.11.2019, Nuclearelectrica a primit de la Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătoreşti ‘Mazilu şi Asociaţii’ procesul verbal de sechestru emis în data de 25.11.2019 în dosarul de executare nr. 22/2014, creditori fiind Micula Ioan şi societăţile Multipack SRL şi Starmill SRL, prin care s-a declarat sechestru definitiv asupra unui număr de 67.071.301 acţiuni deţinute de Statul Român la SNN, cu o valoare nominală de 10 lei/acţiune, acţiuni administrate prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri”, se arată în comunicatul Nuclearelectrica.

    Compania adaugă: “În data de 27,11.2019, Ministerul Finanţelor Publice a notificat SNN prin adresa nr. 323076 cu privire la faptul că, la acest moment, executarea face face obiectul dosarului menţionat este suspendat provizoriu prin încheierea de şedinţă din 26.11.2019 pronunţată de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, în dosarul nr. 27749/302/2019, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării”.

    Situaţia s-a repetat şi în cazul Conpet, care în data de 28 noiembrie a dat un comunicat similar în care se vorbea despre un sechestru definitiv asupra unui număr de 5.083.372 acţiuni ale companiei, adică 58% din capitalul social. Şi în acest caz executarea silită a fost suspendată provizoriu până la soluţionarea cererii de suspendare a executării formulate de MFP.

    La inceputul lunii, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, a anunţat că şi ROMATSA are popriri de 394,9 milioane de euro pe conturi, în urma unui proces câştigat de fraţii Micula împotriva statului român.

    Speţele privesc un şir de procese în care statul român a fost acţionat în instanţe internaţionale de către de cetăţenii suedezi Ioan şi Viorel Micula şi societăţile European Food S.A., Starmill S.R.L., Multipack S.R.L, în temeiul Acordului privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor între Guvernul României şi Regatul Suediei. Procesul a fost deschis în anul 2005 la ICSID, Curtea de Arbitraj de pe lânga Banca Mondială, cea mai înaltă instanţă judecătorească pentru litigiile economice.

    O instanţă americană a decis în luna septembrie că statul român are de plătit 331 de milioane de dolari plus dobânzile suplimentare acumulate din noiembrie 2018 lui Ioan Micula şi companiilor sale, într-o dispută legală care priveşte investiţiile fraţilor Micula, cetăţeni suedezi, în România. US District Court for the District of Columbia a hotărât pe 11 septembrie că deciziile Curţii de Justiţie Europene nu se pot aplica pentru cauze care au debutat înainte de aderarea României la Uniunea Europeană.

    În vară Guvernul a discutat consecinţele asupra României ce curg din hotărârea Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019 privind litigiul fraţilor Ioan şi Viorel Micula şi companiilor acestora cu statul român, respectiv posibilitatea intrării în default. „Ar exista posibilitatea extrem de gravă a activării clauzelor de cross-default pe toate împrumuturile suverane – putând atrage astfel intrarea în default a României. De altfel, riscul de executare silită va putea apărea şi în România, întrucât în dosarul de contestaţie la executare nr. 15755/3/2014 instanţa a dispus repunerea pe rol şi a acordat termen pentru 4 septembrie 2019”, arată documentul pe care ministrul Finanţelor din acle moment Eugen Teodorovici l-a prezentat Executivului.
     

  • Cele mai mari 16 bănci din lume au plătit pentru litigii 306 miliarde dolari, din 2010

    Studiul anual realizat de CCP Research Foundation din Marea Britanie foloseşte la evaluarea acestor costuri datele autorităţilor de reglementare, rapoarte financiare anuale ale instituţiilor financiare şi alte date publice, relatează Financial Times.

    În cel mai recent raport al CCP Research Foundation, care analizează date pentru perioada 2010-2014, costul total al amenzilor, acordurilor de închidere a litigiilor şi al provizioanelor, este evaluat la 205,6 miliarde de lire sterline, fiind în creştere cu aproape o cincime faţă de anul precedent.

    În pofida acestei tendinţe de creştere, mulţi directori de bănci se poartă ca şi cum acestea ar fi costuri cu caracter excepţional generate de probleme legale, a declarat Chris Steares, director de cercetări la fundaţie. El a arătat că într-o serie de acorduri pentru închiderea investigaţiilor legate de manipularea valutelor se arată că abuzurile au continuat până în 2013.

    “Dacă întrebi băncile despre riscurile pentru reputaţia lor, vor spune că situaţia trebuie să se schimbe. Dar în condiţiile în care costurile legate de practicile băncilor continuă de la an la an, apare întrebarea dacă aceste practici se schimbă în bine”, a spus Steares.

    Unii politicieni din Statele Unite şi Marea Britanie au încercat să pună capăt anilor de reglementare excesivă, taxe şi amenzi, considerând că autorităţile de reglementare trebuie să reducă presiunea asupra băncilor.

    Unii directori de instituţii financiare au semnalat la rândul lor că cheltuielile au început să scadă, în special după închiderea investigaţiilor referitoare la neregulile legate de tranzacţiile cu instrumente financiare garantate prin ipoteci. Directorul financiar al Bank of America, Bruce Thompson, a subliniat în raportul trimestrial scăderea costurilor legale.

    Multe investigaţii sunt încă în desfăşurare, iar unele afectează divizii bancare care până acum au scăpat de amenzi mari.

    JPMorgan Chase a anunţat în februarie că la sfârşitul anului trecut banca era implicată în cel puţin 20 de litigii, inclusiv o investigaţie a Departamentului de Justiţie dacă a cumpărat credite auto evaluate în funcţie de etnia împrumutaţilor.

    Cele 16 bănci incluse în studiu sunt Bank of America, Barclays, BNP Paribas, Credit Suisse, Citigroup, Deutsche Bank, Goldman Sachs, HSBC, JPMorgan Chase, Lloyds Banking Group, National Australia Bank, Royal Bank of Scotland, Santander, Standard Chartered, Societe Generale şi UBS.

    Dintre acestea, Bank of America a înregistrat în perioada 2010-2014 cele mai mari costuri pentru litigii, 64,05 miliarde lire sterline, urmată de JPMorgan Chase (32,91 miliarde lire), Lloyds Banking Group (15,62 miliarde lire), Citigroup (14,75 miliarde lire) şi Barclays (12,19 miliarde lire).

    Între celelalte bănci amendate, Deutsche Bank a plătit 9,37 miliarde lire, HSBC 8,9 miliarde lire, BNP Paribas 7,76 miliarde lire, Credit Suisse 5,85 miliarde lire, iar UBS 5,41 miliarde lire.

  • BNR propune un grup de lucru privind soluţionarea alternativă a litigiilor consumatori – profesionişti

    Banca Naţională a României a organizat luni un colocviu privind soluţionarea alternativă a diferendelor dintre cosumatori şi profesionişti, de la care au lipsit însă reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, deşi ar fi fost invitaţi.

    Potrivit viceguvernatorului BNR Bogdan Olteanu, banca centrală propune un grup de lucru format din reprezentanţii industriilor, ai instituţiilor de protecţie a consumatorilor şi a organizaţiilor neguvernamentale de profil pentru a decide forma în care se vor organiza instituţiile de soluţionare alternativă a potenţialelor litigii în relaţia cu consumatorii.

    ANPC a elaborat în toamna anului trecut un proiect de lege de transpunere a directivei europene care prevede că că poate fi entitate de soluţionare alternativă a litigiilor (SAL) orice autoritate publică centrală cu responsabilităţi în domeniul protecţiei consumatorilor. În acest sens, proiectul stabileşte că procedurile de soluţionare alternativă a litigiilor pot fi derulate doar de autorităţile publice centrale.

    Practic, proiectul propune ca instituţia ce va media soluţionarea alternativă să fie subordonată ANPC în cazul domeniilor în care protecţia consumatorilor se află sub controlul instituţiei.

    Totodată, proiectul prevede că profesioniştii ar urma să fie obligaţi să recurgă la utilizarea unei proceduri SAL atunci când apare un litigiu cu un consumator. Entitatea SAL va propune o soluţie care va deveni obligatorie pentru părţi dacă este acceptată de consumator.

    Atât oficialii băncii centrale, cât şi ai bancherilor şi ai sistemului juridic au atras atenţia că orice instituţie ar trebui să beneficieze de încrederea tuturor părţilor implicate, nu doar a consumatorilor, lăsând astfel să se înţeleagă că varianta propusă de ANPC este deficitară sub aspectul relaţiei cu industriile.

  • Volkswagen nu poate finaliza fuziunea cu Porsche în acest an

    Porsche şi Volkswagen au convenit în 2009 să fuzioneze, tranzacţia urmând să se încheie până la sfârşitul acestui an. Companiile au anunţat însă în februarie 2011 că fuziunea va fi întârziată de mai multe litigii cu investitorii şi de anchetele penale împotriva a doi foşti directori executivi ai companiei. Volkswagen a recunoscut joi seară că fuziunea cu Porsche nu poate fi finalizată în acest an, scenariu anticipat de analişti. “După părerea nostră, nu s-au schimbat prea multe. Cel mai bun sfat pentru VW şi Porsche ar fi să extindă actualul acord de fuziune, pentru a adăuga că tranzacţia se va încheia imediat ce riscurile juridice vor fi scăzut”, a arătat analistul Credit Suisse Arndt Ellinghorst.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Presedintele PwC Romania se asteapta la un an cu tranzactii imobiliare “foarte putine si mici”

    “Asistam la sporirea disputelor intre actionari, ceea ce creeaza
    noi oportunitati de afaceri pentru firmele de consultanta pe partea
    de investigatie economica si litigii.”

    Iuga vede posibila o intarire a cooperarii dintre firmele de
    insolventa si bancile detinatoare de portofolii de creante
    neperformante pentru cautarea unor solutii optime de valorificare a
    acestor creante.

    Cititi mai mult pe www.zf.ro.

  • N-aveti nevoie de un avocat?

    Dupa ce ani de zile casele de avocatura s-au batut pentru atragerea studentilor inca de pe bancile facultatilor, dupa ce avocatii experimentati erau vanati de head-hunteri sau plecau sa-si faca propriile firme, in avocatura de business de azi se mai vorbeste despre angajari doar soptit.

    Nu inseamna ca nimeni nu mai angajeaza – principalii jucatori inca mai recruteaza, insa o fac cu doua mari diferente fata de ultimii trei-patru ani: nu se mai concentreaza pe numarul angajatilor, ci pe calitatea lor, si nimeni nu mai plateste agresiv, pentru ca “are balta destul peste”. In barourile din Romania sunt inregistrati peste 23.000 de avocati, aproape o treime din numarul total revenind Baroului Bucuresti. Principalele 100 de firme de profil din Capitala inglobeaza 1.500 de avocati – o medie de 15 per societate, cu mentiunea ca primii zece jucatori au echipe cuprinse intre 100 si 35 de avocati. Marile barouri tara cuprind intre 500 si 650 de avocati (la Iasi sunt momentan 626, in Timis 579, Dolj 560 s.a.) si, daca marile case de avocatura isi vor continua extinderea in teritoriu, foarte curand sansele ca un absolvent de drept sa poata profesa imediat dupa terminarea facultatii vor fi asemanatoare in marile orase cu cele din Bucuresti. Dar ce sanse au tinerii absolventi de Drept?

    “Un lucru e cert, nu mai dam anunturi de angajare”, spune Ovidiu Constantinescu, reprezentantul firmei Bostina & Asociatii. Explicatia, pe de-o parte, tine de criza si de incetinirea afacerilor pe unele arii de practica, iar pe de alta parte de controlul costurilor. Daniel Andrei, omul responsabil de eficienta cheltuielilor la Bostina & Asociatii, este in firma de doi ani si jumatate. I-a trebuit ceva timp sa puna la punct acest sistem. “Stie tot ce inseamna eficienta, unde trebuie folosite mai multe resurse si unde pierdem resurse nejustificat; impactul muncii sale este imediat, pentru ca ne dam seama ca putem face mai multe cu oameni mai putini”, spune Constantinescu.

    Atras de la McDonald’s, unde facea acelasi lucru, adica se ocupa de costuri, Andrei si sistemul pus la punct de el pot spune azi foarte clar care a fost cea mai rentabila zi din an pentru Bostina, in ce zi s-a muncit cel mai mult pentru cei mai putini bani, care sunt clientii cei mai profitabili si cei mai putin profitabili si, desigur, cine sunt avocatii productivi sau echipele cele mai eficiente. Dintre cele patru firme respondente, doar Bostina & Asociatii a recrutat mai putini oameni in primul semestru al lui 2009 – 9 – decat a facut-o in prima jumatate a lui 2008 – 12.

    Controlul costurilor a devenit necesar intr-o piata avocatiala unde cererea si oferta au dezechilibrat serios balanta dintre angajat si angajator. Si au facut-o desigur in favoarea angajatului, asa cum s-a intamplat in fiecare segment economic cand economia “duduia”. Pana anul trecut, toata “lumea buna” din avocatura angaja in nestire, impinsa de la spate de cresterea pietei de consultanta, de inmultirea fuziunilor si a achizitiilor sau de tranzactiile imobiliare. Acum insa, accentul a trecut brusc de la numarul angajatilor la calitate, ceea ce inseamna ca mai putini absolventi de drept pot profesa imediat dupa ce-si finalizeaza studiile, si asta conduce la reducerea pretentiilor candidatilor la interviurile de angajare. “Acum se cauta oameni exceptionali, in care merita sa investesti pe termen lung”, spune Constantinescu, care crede ca, pentru moment cel putin, cursa salariilor s-a incheiat.

    Tot el spune insa ca aceia care vor reusi sa-si gaseasca locul intr-una dintre marile case de avocatura vor creste foarte bine, vor avea mai mult timp sa se dezvolte, pentru ca piata nu-i va forta sa creasca artificial, vor putea acumula mai multe, dar probabil in primii ani o vor face pe bani mai putini decat generatiile premergatoare lor. “In ultimii trei-patru ani, principalele intrebari din partea candidatilor in timpul interviurilor vizau nu oportunitatile de dezvoltare in cadrul firmei, ci masina, telefonul mobil, zilele de concediu, primele si bonusurile”, comenteaza Gabriel Zbarcea, managing partner al Tuca Zbarcea & Asociatii.

    La stat isi termina studiile in jur de 300 de tineri avocati in fiecare an. O mare parte dintre ei intra in atentia caselor importante de avocatura inca din anii terminali, prin sistemele de burse pe care aproape toate firmele de top le folosesc pentru a-si asigura serviciile celor mai buni studenti. Vestea buna pentru studenti este ca bursele continua si anul acesta. Vestea mai putin buna este ca asteptarile partenerilor societatilor de avocatura au crescut. Si au crescut si pe fondul unei “oferte” mai bogate de oameni cu experienta disponibili in piata. Or, acesti avocati erau greu de gasit inainte de criza. Asta spune Gabriel Zbarcea cand se refera la profilul celor 13 oameni recrutati in primul semestru al anului in structurile firmei pe care o conduce: 10 tineri absolventi si trei avocati cu experienta.

    Cititi mai departe ce spune Gabriel Zbarcea despre principalele dificultati cu care se confrunta avocatii experimentati.

  • DLA Piper Romania intra pe litigii

    Noul departament, coordonat de Radu Balas, vine in intampinarea schimbarilor din piata de avocatura, unde dosarele se muta de pe practici ca real estate, M&A sau finantari, pe domenii ca cel de reorganizari, restructurari sau litigii, unde cererea pentru serviciile de consultanta este in crestere.

    Cooptarea lui Radu Balas creste la 17 numarul avocatilor din biroul local al DLA Piper. Balas vine de pe pozitia de Senior Associate in cadrul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, si va avea acceasi titulatura si in DLA Piper Romania. Expertiza sa include toate ariile de litigii comerciale, in special litigii de proprietate intelectuala, achizitii publice, drept societar si dispute contractuale.
    Radu Balas si Marian Dinu, actualmente Country Managing Partner al DLA Piper Romania, au lucrat impreuna in biroul local al Linklaters.
     

  • Tuca Zbarcea & Asociatii intra pe piata de insolventa cu propria firma

    “Ne-am propus inca de anul trecut crearea unei entitati distincte care sa gestioneze actualele si viitoarele proiecte de reorganizari, lichidari si insolventa, cu scopul de a creste vizibilitatea practicienilor nostri pe aceasta piata”, a declarat Gabriel Zbarcea, Managing Partner al Tuca Zbarcea & Asociatii.

    Miscarea este un raspuns firesc la cresterea inregistrata de aceste servicii in ultimele sase luni, atat in ce priveste deschiderea procedurilor de insolventa impotriva diversilor debitori, dar si pentru atacarea sentintelor pronuntate de instantele romane.

    Societatea civila cu raspundere limitata (SPRL) cuprinde, in prima faza, o echipa de sapte practicieni in insolventa, coordonata de Robert Rosu, partener in cadrul departamentului de Litigii si Arbitraje al Tuca Zbarcea & Asociatii.

    Potrivit acestuia, evolutia crescatoare a cazurilor de insolventa pe rolul judecatorului sindic se va mentine si in perioada urmatoare, pe fondul lipsei acute de lichiditati, al intarzierilor la incasarea facturilor, al reducerii volumului de activitate a companiei sau chiar al blocajului financiar in care se afla principalii parteneri de afaceri.