BusinessMagazin

Tag: lira turceasca

  • Lira turcească continuă să se prăbusească în ciuda creşterii agresive a dobânzii dictate de banca centrală. Moneda şi-a pierdut 3% din valoare într-o singură zi

    Lira turcească a scăzut vineri cu 3% atingând un nou record negativ, după ce schimbarea politicii băncii centrale nu a îndeplinit aşteptările pieţei, scrie Reuters.

    Banca centrală a Turciei a majorat rata cheie cu 650 de puncte de bază până la 15% joi, noul guvernator Hafize Gaye Erkan explicând că lupta împotriva inflaţiei va continua.

    Decizia a marcat o schimbare de direcţie după ani de relaxare monetară, în care preşedintele Erdogan a avut poziţie economică neortodoxă în ciuda inflaţiei crescânde.

    Estimarea unui sondaj Reuters a fost ca dobânda să crească la 21%, iar analiştii au interpretat că noul guvernator ar fi avut spaţiu limitat de manevră.

  • Lira turcească riscă încă o prăbuşire: „Motivaţia politică de a menţine stabilitatea lirei pentru electorat nu va mai exista”

    Participanţii din piaţă se pregătesc pentru o slăbire semnificativă a lirei, indiferent de rezultatul la urne, pe fondul preocupărilor legate de sustenabilitatea eforturilor guvernului de a păstra controlul asupra monedei, scrie Bloomberg.

    „S-ar putea să vedem o scădere semnificativă a lirei turceşti”, a scris Ulrich Leuchtman, strateg la Commerzbank. „Sprijinul artificial al ratelor de schimb oficiale va deveni din ce în ce mai instabil şi probabil va fi imposibil de menţinut pentru mult timp” şi „motivaţia politică de a menţine stabilitatea lirei pentru electorat nu va mai exista”, a spus acesta.

    O luptă electorală strânsă ameninţă sfârşitul preşedinţiei lui Recep Tayyip Erdogan, cel care a condus Turcia timp de 2 decenii, şi al politicilor sale economice neconvenţionale. Rivalul său, Kemal Kilicdaroglu, a promis întoarcerea la ortodoxia economică.

    În ciuda presiunii asupra lirei turceşti, este puţin probabil că a nouă scădere a monedei să aibă impact asupra celorlalte pieţe emergente, având în vedere că această criză valutară a fost cauzată de proasta gestiune economică, este de părere Commerzbank.

    „Greşelile politicii monetare turceşti sunt atât de evidente şi este clar că acestea nu au fost repetate de alte ţări, prin urmare îmi este greu să îmi imaginez cum eşecul unei politici monetare va avea afect asupra altor monede atât timp cât băncile centrale respective acţionează diferit.”, conchide Leuchtman.

     

  • Lira turcească atinge un minim istoric după ce Erdogan a demis oficiali ai băncii centrale. Moneda turcească a pierdut 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018

    Lira turcească a atins un minim record după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ordonat o nouă rundă de concedieri la banca centrală a ţării, relatează Financial Times.

    Într-un decret publicat noaptea târziu, la câteva ore după ce s-a întâlnit cu Sahap Kavcioglu, guvernatorul băncii, Erdogan a înlăturat doi viceguvernatori.

    Unul dintre ei, Ugur Namik Kucuk, a fost singurul membru al comitetului de politică monetară al băncii, format din şapte membri, care s-a opus reducerii ratei dobânzii care a şocat investitorii internaţionali luna trecută, potrivit a două surse familiarizate cu această chestiune.

    Kucuk s-a opus, de asemenea, politicii controversate de vânzare a rezervelor de valută ale băncii, într-o încercare sortită eşecului de a susţine lira. Politica a început la începutul anului 2019 şi a continuat până la sfârşitul anului trecut.

    Despre cel de-al doilea viceguvernator demis, Semih Tumen, se spunea că ar putea să-i succeadă lui Kavcioglu.

    Erdogan, care a condus Turcia timp de aproape două decenii, a obţinut un control fără precedent asupra băncii centrale în ultimii ani. Preşedintele, un adversar al ratelor ridicate ale dobânzilor, a intrat în conflict cu mai mulţi guvernatori în timp ce a încercat să acorde prioritate creşterii economic cu orice preţ – inclusiv al inflaţiei în creştere. El l-a demis pe şefi ai băncii centrale de trei ori de la jumătatea anului 2019, precum şi o serie de alţi oficiali.

    Abdullah Yavas, un membru de lungă durată al comitetului de politică monetară, care s-a confruntat cu critici în presa turcă pentru că locuia în SUA, a fost, de asemenea, demis de Erdogan miercuri seara.

    În tranzacţiile de peste noapte, lira, deja sub presiune din cauza dolarului american puternic şi a îngrijorărilor investitorilor cu privire la politica economică şi externă a Turciei, a scăzut cu 1%, la 9,19 lire pentru un dolar. Moneda a suferit câţiva ani de cădere, pierzând 59% din valoare faţă de dolar de la începutul anului 2018.

    Mulţi investitori străini şi-au retras deja banii din Turcia ca răspuns la ceea ce ei consideră a fi o politică neconvenţională şi imprevizibilă. Investitorii străini deţineau doar 6 miliarde de dolari în obligaţiuni guvernamentale la sfârşitul celui de-al doilea trimestru din 2021, potrivit datelor băncii centrale, comparativ cu 61,5 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013.

  • Şi aşa au cântat la liră (turcească)

    Previzibil, primele afectate de decizia Fed au început să fie monedele economiilor emergente, întotdeauna vulnerabile la intrări şi ieşiri masive de capitaluri speculative, iar unda a început cu economiile deja devenite vulnerabile din cauza unor dezechilibre macro, în special legate de deficitele de cont curent, şi din cauza instabilităţii politice, ca Ucraina, Argentina şi Turcia.

    După revoltele violente din vara trecută contra regimului premierului Recep Tayyip Erdogan, Turcia continuă să se confrunte cu un şir de scandaluri de corupţie la nivel înalt, cu tot cu acuzaţii la adresa justiţiei care ar fi controlată de acelaşi premier Erdogan, astfel încât protestele violente au reînceput. Anul trecut, lira a pierdut 30% din valoare faţă de dolar, iar de la jumătatea lui decembrie până acum a mai pierdut încă 10%.

    Autoritarismul premierului s-a manifestat, mai nou, şi în cazul băncii centrale, a cărei decizie de a majora dobânzile a fost criticată puternic de Erdogan, pe motiv că destabilizează economia. Pentru orice eventualitate, Erdogan a anunţat însă că lucrează la un “plan B sau C” pentru economie şi susţinerea lirei, care va fi anunţat în curând. În acelaşi timp, banca centrală a majorat puternic estimarea de inflaţie pentru 2014, de la 5,3% la 6,6%.

    Analiştii financiari enumeră pe lista viitoarelor posibile victime ale ieşirilor masive de capital speculativ ţări ca India, Indonezia, Africa de Sud şi Thailanda.