BusinessMagazin

Tag: liga

  • JAF în stil comando la un club de fotbal de primă ligă: ”Au neutralizat personalul de pază, au furat bani din seif şi documente importante”

    ”Au neutralizat personalul de pază, au distrus seifele şi au furat documente şi bani. S-au folosit de aparatură pentru a dezactiva sistemele de alarmă, apoi au forţat uşile şi ferestrele”, se arată într-un comunicat emis de clubul din Argentina, citat de prosport.ro

    Oficialii lui Atletico Tucuman au dat asigurări că paguba financiară nu a fost una de natură să pericliteze activitatea clubului, precizând că sumele importante sunt ţinute în conturile din bancă. Totuşi, este a doua oară în mai puţin de un an când clubul este victima unei astfel de operaţiuni. În noiembrie 2018, hoţii au pătruns în sediu şi au sustras documente importante.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Italia este în colaps după ce populiştii au aruncat în aer coaliţia de guvernare

    Haosul politic s-a întors în Roma unde vicepremierul Matteo Salvini cere alegeri anticipate după ce a reclamat coaliţia ca fiind disfuncţională, potrivit CNBC.

    Coaliţia lucrează într-un mod tensionat încă din iunie 2018 când s-a instalat la putere. Au fost confruntări publice clare între conservatorii de la Mişcarea Celor 5 Stele (M5S) şi partidul populist anti-imigraţie La Liga.

    Cea mai recentă confruntare dintre cele două părţi politice a avut loc săptămâna aceasta după ce parlamentul italian a respins o moţiune formulată de M5S pentru a respinge un proiect feroviar – susţinând astfel poziţia La Liga.

    „Haide să mutăm cuvântul înapoi la alegături”, a spus vicepremierul Matteo Salvini, liderul La Liga, în faţa presei din Italia.

    Salvini susţine că votul parlamentului legat de proiectul feroviar arată că actualul guvern nu are majoritatea necesară pentru a trece legi. Cu toate acestea, criticii lui Salvini susţin că acesta cere alegeri anticipate pentru că vrea să capitalizeze pe popularitatea câştigată recent.

    La Liga se situează în sondajele politice din Italia în faţa celorlalte partide, cu 38% din respondenţi care susţin partidul. Populiştii au ajuns la putere ca partid junior în coaliţie, însă retorica dură a lui Salvini a sporit popularitatea formaţiunii într-o ţară unde număril de imigranţi s-a conturat drept una dintre nemulţumirile principale ale societăţii. Între timp, M5S a scăzut în partide şi se află pe locul 3 cu 17% dintre alegători.   

     

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • Un secol de istorie pentru Bursa de la Bucureşti

    Închisă aproape cinci decenii de socialişti pe fondul procesului de naţionalizare a economiei, bursa de la Bucureşti renaşte din propria cenuşă în 1995 în contextul alinierii României la practicile capitalismului, care presupuneau şi o piaţă de capital funcţională.
    Încercată de mai multe crize în jumătate de secol cât a fost activă, bursa de la Bucureşti are în prezent şansa de a promova de la o piaţă de frontieră la una emergentă, în ceea ce ar putea fi biletul dus către pieţele dezvoltate ale vestului.
    De la emitenţi precum Banca Naţională a României, care era una dintre cele mai căutate acţiuni la începutul secolului XX ca urmare a dividendelor ridicate, sau Letea, unul dintre cei mai vechi şi mai mari producători de hârtie de atunci, bursa de la Bucureşti a evoluat până în prezent la companii din sectoare de activitate care nici măcar nu existau acum o sută de ani, precum telecomunicaţii, IT, intermediare financiară.
    Însă chiar şi cu noile tendinţe, bursa de la Bucureşti încă se luptă să recâştige rolul de finanţator al companiilor în condiţiile în care în 1926 s-a tranzacţionat la Bucureşti circa 11% din Produsul Intern Brut (PIB) al României de atunci faţă de 1,6% în 2017, potrivit calculelor ZF pe baza datelor BNR, ASF şi ale BVB.

    50 de ani în beznă
    Activitatea Bursei de Efecte, Acţiuni şi Schimb este întreruptă în 1948 odată cu instaurarea regimului comunist în România şi cu începerea naţionalizării economiei, proces care avea să transforme din temelii societatea românească şi a cărui cerneală în paginile de istorie este proaspăt uscată.
    La acel moment, la bursa de la Bucureşti erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni). Coincidenţă sau nu, în prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, practic numere asemănătoare celor de acum o jumătate de secol, potrivit datelor BVB.
    România a schimbat macazul în 1989 odată cu Revoluţia, eveniment care avea să delimiteze generaţii întregi şi care cu siguranţă va rezista testului timpului. Economia sare într-o nouă etapă, de la una închisă la una de tipul deschis, capitalist. Iar bursa îi urmează exemplul câţiva ani mai târziu.
    Capitalismul se scrie cu cerneală verde, dolarii fiind motorul care la începutul anilor ’90 a pus în funcţiune motorul pieţei de capital în România. Iar cum banii nu au ochi sau urechi să audă, au nevoie de specialişti care să îi dirijeze spre plasamente. Până şi inginerii au răspuns chemării pieţei de capital de atunci şi au devenit din stâlpi ai orânduirii socialiste, stâlpi ai capitalismului românesc.

    Renaşterea
    Anii de început ai bursei post-decembriste au fost cuprinşi de un „romantism revoluţionar”, cu sute de mii de români prinşi în vârtejul transformării în profit chiar şi a celei mai reduse sume investite, a cupoanelor rezultate de pe urma privatizărilor în masă de la începutul anilor ’90, dar şi a premierelor la Bucureşti, suprapuse chiar cu o criză.
    „Capitalul de entuziasm a fost molipsitor şi a atras rapid câteva mii dintre cei mai buni absolvenţi ai facultăţilor economice, juridice şi tehnice ale vremii către firmele de brokeraj, consultanţă şi servicii IT conexe, cu promisiunea unor cariere fulgerătoare şi a unor câştiguri pe măsura adrenalinei care pulsa în vene mai rapid decât cotaţiile primelor blue chips pe ecranele computerelor Pentium, cu hardul mai mic decât al celui mai ieftin smartphone de azi”, spune Dragoş Neacşu, unul dintre cei mai vechi specialişti ai pieţei de capital din România, în prezent director general al Erste Asset Managmenet, administrator a circa 7 miliarde de lei.
    În noiembrie 1995 bursa de la Bucureşti înregistrează prima şedinţă de tranzacţionare de după pauza de aproape o jumătate de secol. În acea zi au fost tranzacţionate 905 acţiuni emise de şase companii listate. În prezent la bursa de la Bucureşti se tranzacţionează în medie circa 30 de milioane de acţiuni emise de aproape 90 de companii.
    „Noutatea anilor 1995-1996 a fost dată de diluţia a circa 30% din capitalul românesc al vremii, existent în circa 6.000 de companii din numeroase sectoare de activitate şi cu o largă răspândire geografică, către peste 13 milioane de cuponari/acţionari minoritari. Care au primit aceste hârtii de valoare gratuit, pentru simplul motiv ca împliniseră 18 ani şi erau cetaţeni români. Dar care nu aveau nici cele mai elementare cunoştinţe despre piaţa de capital, mecanismele acesteia şi modul în care ar trebui să se comporte cu noua avuţie financiară”, spune Dragoş Neacşu.
    Practic, în urma procesului de privatizare, românii au devenit acţionari la cele mai mari companii din România şi până şi în prezent sunt mulţi care nu ştiu acest lucru în condiţiile în care la Depozitarul Central sunt parcate deţinerile a circa 9,4 milioane de români.
    În 1997 bursa de la Bucureşti lansează indicele BET, principalul indice al evoluţiei pieţei de capital din România. De la 1.000 de puncte atunci, indicele BET afişează la începutul lunii octombrie din 2018 un nivel de circa 8.500 de puncte, fiind încercat de mai multe crize, una cu puţin timp de la lansare.
    La un an din momentul lansării, BET avea să atingă minimul istoric pe fondul crizei rublei din Rusia. Pe 24 septembrie 1998, indicele ajungea la cel mai scăzut nivel, de 281 de puncte. În contrapartidă, la aproape 10 ani de la momentul lansării, BET a atins maximul istoric: pe 24 iulie 2007, de 10.813 puncte. Ulterior, evenimentele de pe scena financiară internaţională din anul 2008 au condus la scăderi abrupte pe toate pieţele de capital ale lumii, iar nivelul minim după această perioadă a fost atins în România pe 25 februarie 2009, când indicele BET avea un nivel de 1.887 puncte.

    Perspective de promovare
    În septembrie 2016, agenţia de evaluare financiară FTSE Russell introduce piaţa de capital din România pe lista de promovare de la piaţa de frontieră la una emergentă, cea mai bună veste primită de piaţa bursieră post-decembristă în contextul în care o posibilă promovare aduce fluxuri ale investitorilor străini, capital care ulterior se regăseşte în preţurile acţiunilor şi în economia românească. În septembrie 2018 FTSE Russell anunţă că menţine România pe lista de monitorizare şi îmbunătăţeşte două criterii, printre care şi cel de lichiditate, cea mai dureroasă rană a bursei româneşti. Analiştii consideră că în 2020 bursa de la Bucureşti va trece într-o nouă ligă, ceea ce va aduce şi marfă nouă, dar şi un aflux de capital al investitorilor.

    1948
    În 1948, anul în care bursa de la Bucureşti
    a fost închisă de comunişti, erau înscrise acţiuni emise de 93 de societăţi şi 77 de titluri cu venit fix (obligaţiuni).

    2018
    În prezent pe piaţa principală sunt listate circa 90 de acţiuni şi 76 de emisiuni de obligaţiuni, asemănător statisticilor de acum o jumătate de secol. 

    # Bursa de la Bucureşti are 169 miliarde de lei capitalizare (38 mld. euro) şi 87 de emitenţi listaţi. Spre comparaţie, bursa de la Varşovia adună 870 emitenţi cu 290 mld. euro capitalizare.

    # Indicele BET-TR de la Bucureşti, care urmăreşte şi dividendele livrate de prima ligă bursieră, a adus în 2017 un randament de 19%, printre cele mai ridicate la nivel european. Deutsche Boerse din Germania a livrat 16%, iar Euronext din Bruxelles circa 4,9%.

    # 2 miliarde de lei (430 mil. euro) este cea mai mare listare la Bucureşti, cea a Electrica din 2014. 944 milioane de lei (205 mil. euro) reprezintă cea mai mare listare anteprenorială, cea a Digi în mai 2017.

    # 4,5 mld. euro este capitalizarea Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie de la Bucureşti. Spre comparaţie, cea mai valoroasă companie de la Varşovia, PKO Bank, are
    13 mld. euro capitalizare.

  • Cum arată bursa de la Bucureşti la zece ani după criză?

    Indicele principal BET s-a apreciat cu 82% în ultimii zece ani, evoluţie care nu reflectă pe deplin randamentul livrat investitorilor întrucât nu ţine cont şi de dividendele plătite de emitenţii din prima ligă bursieră. Iar în ultimii ani bursa de la Bucureşti a fost catalogată ca fiind piaţa de capital cu cel mai ridicat randament al dividendelor din lume, potrivit băncii germane de investiţii Berenberg. Spre comparaţie, indicele Dow Jones al bursei din SUA, cea mai mare economie la nivel mondial, a urcat în zece ani de 2,4 ori.
    În septembrie 2008, din indicele principal BET făceau parte, pe lângă cele cinci acţiuni menţionate mai sus, şi cele ale Biofarm, BRK Financial Group, Antibiotice Iaşi şi Rompetrol Rafinare, care între timp au fost eliminate din prima ligă bursieră de operatorul pieţei de capital din România, cel mai probabil din cauza lichidităţii scăzute. În septembrie 2018, indicele principal BET numără 15 acţiuni, două – Sphera Group (administratorul KFC, Pizza Hut, Taco Bell) şi vinăriile Purcari – fiind introduse chiar în această lună.
    În toamna anului 2008, capitalizarea companiilor din prima ligă bursieră era de 36 mld. lei, pentru ca în prezent aceasta să fie de circa 77 mld. lei, inclusiv cele două companii proaspăt intrate.
    În ultimii zece ani la bursa de la Bucureşti a venit „marfă nouă”, adică emitenţi care au deschis noi sectoare de activitate, precum MedLife, Digi Communications, Sphera Group, companii care sunt urmărite şi de investitori instituţionali, precum fonduri mutuale şi fonduri de pensii. Marfa este diversificată, însă bursa încă nu şi-a câştigat rolul de finanţator al economiei.

  • O bombă artizanală a explodat la o filială a partidului Liga Nordului, aflat la guvernare în Italia

    Mai multe dispozitive explozive au fost montate în sediul Ligii Nordului din Villorba (Treviso, nord-estul Italiei). Una dintre bombele artizanale a explodat joi dimineaţă, iar a doua a fost dezamorsată de echipele pirotehnice.

    Nicio persoană nu a fost rănită, iar daunele materiale sunt minore.

    Liga Nordului (extremă-dreapta) se află la guvernare în Italia alături de formaţiunea antisistem Mişcarea Cinci Stele (M5S).

  • Ce face La Liga fără Cristiano Ronaldo şi Neymar, două dintre principalele atracţii ale fotbalului spaniol? Cum plănuieşte şeful ligii să păstreze audienţa

    Liga spaniolă de fotbal, ale cărei cluburi au deţinut supremaţia în toate competiţiile europene majore, apasă pedala de acceleraţia în ceea ce priveşte promovarea peste hotare, potrivit Bloomberg.

    La Liga a încercat să se promoveze peste hotare prin deschiderea unor birouri de marketing în Orientul Îndepărtat şi prin angajarea unui fost executiv Netflix drept şeful comunicaţiilor.

    După ce a pierdut două dintre cele mai mari vedete în sezoane consecutive – prima dată Neymar care a plecat în Franţa şi acum Cristiano Ronaldo care a plecat în Italia – Preşedintele Javier Tebas consideră că trebuie să atragă audienţă de peste hotare, exact în modul în care o fac ligi precum NFL şi NBA în Londra. Statele Unite ar putea oferi o parte din noul public ţintă.

    „Ne-ar plăcea să o facem o dată sau de două ori pe sezon”, a declarat Tebas. „Sunt convinsă că peste câteva sezoane vom juca şi în afara Spaniei. Nu este uşor pentru că avem fani în Spania, dar sper că o vom putea face peste un an sau doi”.

    În ciuda supremaţiei cluburilor spaniole – care au câştigat Champions Leage şi Europa League de nouă ori în ultimii cinci ani – liga de fobal a ţării rămâne în urma ligii Premier League din Marea Britanie când vine vorba de generarea profiturilor.

    Veniturile din drepturi de difuzare s-au ridicat la 1,5 miliarde de euro în ultimul raport anual realizat de Deloitte, adică mai puţin de jumătate din veniturile ligii engleze.

    Însă veniturile spaniolilor sunt în creştere. Când Tebas a preluat conducerea ligii în 2013, drepturile de difuzare erau negociate individual de către cluburi. Acum înţelegerile cu televiziunile sunt centralizate de La Liga. În ultimii cinci ani, veniturile La Liga le-au depăşit pe cele generate de nemţii din Bundesliga.

    În ultima rundă de licitaţie, Telefonica a câştigat în faţa rivalilor de la Mediapro în luna iunie, obţinând mare parte din drepturile de difuzare pentru meciurile La Liga, pentru care a plătit 2,9 miliarde de euro pentru următoarele trei sezoane.

    Acum, Tebas încearcă să construiască o creştere puternică în ceea ce priveşte creştere veniturilor din vânzarea drepturilor de difuzare la nivel global, pe care Tebas spune că le-a înmulţit deja de patru ori, la 800 de milioane de euro în comparaţie cu 2013.

    În următoarea etapă a planului de transformare, La Liga încearcă să devină un brand mai mare de entertainment cu o bază loială de fani care ar urmări mai degrabă fotbal în locul unui show pe Netflix.

    „Ar fi iresponsabil dacă nu ne-am pregăti pentru momentul în care un jucător vedetă părăseşte liga”, spune el. „Noi suntem concentraţi pe entertainment. Competitorii noştri nu sunt doar celelalte ligi, ci şi celelalte sporturi precum cursele de motociclete, şi programe precum Netflix. Cel mai mare rival al nostru este telecomanda, pentru că oamenii pot schimba canalul”.

     

  • Ce LOVITURĂ pentru Pro TV: După 9 ani a pierdut programul care-i aducea o AUDIENŢĂ uriaşă! Nimeni NU se aştepta ca el să ajungă la un post atât de mic!

    Postul de televiziune ProTV a pierdut dreptul de a mai difuza meciuri din Liga Europa, după 9 ani de emisie. Totuşi, ProTV va putea transmite anumite meciuri din Liga Campionilor, inclusiv finala care va avea loc pe Wanda Metropolitano, noul stadion al celor de la Atletico Madrid. Finala Ligii Europa va avea loc la Baku, pe Stadionul Olimpic.

    Echipele care vor reprezenta România în cupele europene în sezonul viitor sunt CFR Cluj, FCSB, CS U Craiova şi FC Viitorul. Campioana va merge în turul II preliminar al Ligii Campionilor, vicecampioana în turul secund al Ligii Europa, câştigătoarea Cupei în turul III al UEL, iar elevii lui Hagi vor intra în competiţie încă din primul tur. Doar FCSB va fi cap de serie la tragerea la sorţi, datorită coeficientului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce LOVITURĂ pentru Pro TV: După 9 ani a pierdut programul care-i aducea o AUDIENŢĂ uriaşă! Nimeni NU se aştepta ca el să ajungă la un post atât de mic!

    Postul de televiziune ProTV a pierdut dreptul de a mai difuza meciuri din Liga Europa, după 9 ani de emisie. Totuşi, ProTV va putea transmite anumite meciuri din Liga Campionilor, inclusiv finala care va avea loc pe Wanda Metropolitano, noul stadion al celor de la Atletico Madrid. Finala Ligii Europa va avea loc la Baku, pe Stadionul Olimpic.

    Echipele care vor reprezenta România în cupele europene în sezonul viitor sunt CFR Cluj, FCSB, CS U Craiova şi FC Viitorul. Campioana va merge în turul II preliminar al Ligii Campionilor, vicecampioana în turul secund al Ligii Europa, câştigătoarea Cupei în turul III al UEL, iar elevii lui Hagi vor intra în competiţie încă din primul tur. Doar FCSB va fi cap de serie la tragerea la sorţi, datorită coeficientului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info