BusinessMagazin

Tag: lift

  • Şerban Nicolae minimalizează pericolul reprezentat de corupţie: Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift/ Băsescu, către senatorul PSD: Mă, nu ţi-e ruşine? Eşti copilul lui Iliescu

    „Niciun om care se respectă pe sine nu poate să voteze aceată moţiune de cenzură. Pot să respect dreptul Opoziţiei de a înverca să răstoarne Guvernul,(…),dar nu cu moţiuni scrise în asemenea hal, nu cu compuneri şcolare semianalfabete, cu cifrele scrise total aiurea.”, a declarat liderul senatorilor PSD, Serban Nicolae.
     
    Şerban Nicolae a punctat că recursul compensatoriu a fost iniţiat de Guvernul Cioloş, adăugând că „corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. ”
     
    „O asemenea inepţie nu merită o replică. Niciodată nu aţi venit cu alternative, aţi venit cu formule pompieristice. Recursul compensatorii, care a scos din puşcărie tâlhari, criminali, violatori, a fost iniţiat de Guvernul Ciolaş. Este o mare minciună, o mare fraudă acel Guvern. Întrebaţi-o pe Prună. (…) Ca să ştiţi care este adevărul pentru că eraţi foarte revoltaţi ca nu cumva să scape corupţii. Corupţii nu violează, corupţii nu aşteaptă tinerele la lift. Din păcate, infractorii pe care i-aţi eliberat, ăia violează”, a punctat Şerban Nicolae.
     

  • Liftul tranziţiei

    “După începutul activităţii apar şi provocările într-o piaţă românească în care monopolul era deţinut de companiile de stat: tehnologie învechită la ascensoarele din piaţă în comparaţie cu produsele venite din vest, lipsa acută de dotări specifice activităţii, o atitudine neprietenoasă a instituţiilor şi întreprinderilor faţă de firmele private, lipsa cash-flow-ului – plăţile serviciilor facturate se derulau cu mare întarziere”, descrie directorul general al ELMAS, Marton Geza Roth, momentul 0 din istoria companiei pe care o conduce.

    Aceasta îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei echipamentelor de ridicat şi manipulat şi asigură  toate serviciile în ceea ce priveşte aceste produse, începând de la consulting şi alegerea soluţiei optime pentru utilizator şi până la proiectare, fabricare, transport, montaj şi punere în funcţiune, service, piese de schimb. Printre produsele realizate de companie în fabrica din Braşov se numără ascensoare electrice şi hidraulice, poduri rulante, platforme de materiale, dispozitive de manipulat, dar şi alte produse din domeniul instalaţiilor de ridicat.

    Anul trecut, la 28 de ani pe plan local, ELMAS a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 122 mil. lei (26,5 mil. euro) şi un număr de 370 de angajaţi, fiind unul dintre cei mai mari jucători din piaţa locală din zona de producţie de maşini, utilaje şi echipamente, alături de companii precum Schaeffler România sau Bosch Rexroth.

    Pe fondul creşterii comenzilor interne şi externe, directorul general al companiei previzionează o creştere a cifrei de afaceri pentru anul acesta cu 10% faţă de anul anterior.

    Marton Geza Roth a făcut parte dintre cei 12 electromecanici care deveneau asociaţi în cadrul întreprinderii mici private ELMAS (acronim care are la bază semnificaţia ElectroMecaniciAscensoare), într-o legislaţie confuză în ceea ce priveşte capitalismul în care se avânta România. El este de altfel şi principalul acţionar al companiei, restul titlurilor fiind deţinute de alte persoane fizice.

    În ianuarie 1991, compania şi-a început activitatea prin servisarea primelor patru ascensoare de la blocurile de locuinţe din Braşov. După cum îşi aminteşte directorul general al companiei, trecerea de la angajat într-o întreprindere de stat la asociat într-o întreprindere privată a însemnat pentru cei 12 şi disponibilitatea lor de a trece de la un program de 8 ore pe zi la unul 24 din 24.

    La începutul afacerii, asociaţii firmei, care reprezentau cinci confesiuni religioase şi trei naţionalităţi diferite, au adunat – nu fără dificultate – capitalul social obligatoriu de 100.000 lei: 40% bani vărsaţi în cont şi 60% bunuri în natură (scule de mână, scule electrice etc.). În următoarele luni de funcţionare a afacerii, salariile au fost asigurate din capitalul vărsat. Afacerea s-a dezvoltat, iar investiţiile ulterioare s-au finanţat  prin reinvestirea continuă a profitului. După anul 2003, au început să dezvolte compania şi prin accesarea de credite bancare şi/sau fonduri europene. Acest principiu este păstrat şi astăzi în planurile de dezvoltare ale companiei.

    Alegerea Braşovului a fost o decizie firească pentru asociaţii firmei, care locuiau cu familiile lor în Braşov şi cunoşteau piaţa locală de service de ascensoare, segment pe care compania cu capital 100% românesc şi-a început activitatea.

    Inflaţia galopantă şi deprecierea monedei naţionale au fost alte provocări, ca şi majorările succesive ale salariilor angajaţilor din companiile de stat, comparativ cu salariile din mediul privat în stagnare – clienţii nu acceptau modificări de tarife, iar salariile depindeau de veniturile realizate.

    „S-au încheiat în anul 1991 primele contracte de service de întreţinere ascensoare, apoi de reparaţii şi revizii, dar în scurt timp ne-am dat seama că veniturile realizate nu puteau finanţa dezvoltarea afacerii. Trebuia să ne diversificăm activitatea”, descrie directorul general al companiei un punct de cotitură în dezvoltarea acesteia.

    Astfel, ELMAS a început activităţile de reparaţii şi modernizare ale podurilor rulante. În 1993, au încheiat un prim parteneriat în acest sens cu producătorul german Demag Cranes & Components; trei ani mai târziu au devenit dealeri ai Linde Material Handling pentru vânzarea şi servisarea stivuitoarelor şi au început să livreze şi să monteze primele ascensoare importate din Europa.

    Borna primului milion de euro a fost atinsă în 1999, iar de atunci au urmat creşteri anuale succesive ale cifrei de afaceri până în 2008, când aceasta ajunsese deja la 28 de milioane de euro.

    Criza financiară ce a urmat a fost însă nemiloasă şi pentru companiile din industrie, când veniturile ELMAS s-au redus dramatic, cu până la 50% din cifra de afaceri.

    „A trebuit să adoptăm o nouă strategie de dezvoltare a companiei şi astfel ne-am mărit piaţa prin dezvoltarea exportului şi diversificarea gamei de produse, toate în domeniul instalaţiilor de ridicat şi manipulat. Cu toate greutăţile din piaţă, am continuat investiţiile în retehnologizarea producţiei, crearea de noi facilităţi de service şi vânzări, dezvoltarea de produse noi, laborator propriu de încercări etc., apelând la credite bancare pe termen mediu şi lung”, descrie Marton Geza Roth strategia companiei de a combate criza. Potrivit informaţiilor acordate anterior de reprezentanţii companiei, în cadrul exporturilor se regăsec livrările de poduri rulante, ascensoare şi structuri metalice.
    Astfel, printre măsurile de eficientizare şi dezvoltare a companiei se numără realizarea reţelelor proprii de puncte de lucru în ţară (Bucureşti, Constanţa, Timişoara, Ploieşti, Zalău, Târgu-Mureş, Suceava etc.), dar şi companii de distribuţie a produselor în ţările vecine (ELMAS Daru în Ungaria, ELMAS în Bulgaria şi ELMAS Logistică în Republica Moldova). 

    „O bună parte a produselor noastre au trezit interes pentru export şi continuăm să ne îmbunătaţim portofoliul, să adoptăm tehnologiile noi, să găsim tot mai mulţi parteneri externi şi să creştem exportul. Vom reuşi dacă beneficiile dezvoltării sunt distribuite într-un sistem în care să câştige toată lumea, atât compania, cât şi personalul implicat”, descrie directorul general al companiei priorităţile lor în perioada următoare.
    În prezent, compania are 370 de angajaţi, iar reprezentantul acesteia vizează atingerea numărului de 400 de angajaţi până la sfârşitul anului: „Căutăm ingineri de vânzări, ingineri tehnologi, electromecanici, sudori, lăcătuşi mecanici, operatori CNC, stivuitorişti şi vopsitori industriali şi îi sprijinim pe cei care se decid să-şi schimbe domiciliul şi să se alăture echipei noastre”.

    Lipsa de personal este resimţită şi de domeniul de activitate al ELMAS: „Ne-am adaptat din timp la această situaţie şi avem parteneriate cu universităţi cu profil tehnic, colegii tehnice; suntem unul dintre fondatorii Şcolii Profesionale Kronstadt. Desfăşurăm în cadrul companiei diferite stagii de practică pentru elevi şi studenţi care iau contact cu tehnologiile şi tehnica modernă din domeniul instalaţiilor de ridicat.”
    De altfel, compania s-a confruntat de-a lungul timpului cu multe greutăţi care „ne-au călit şi format pentru o competiţie cu multe dificultăţi din piaţă”, spune Geza Roth.

    În ceea ce priveşte cele mai recente proiecte ale companiei, directorul general al ELMAS menţionează o investiţie de 1,5 milioane de euro în construcţia şi utilarea unei cantine moderne la fabrica de macarale industriale, ascensoare şi structuri metalice, în montarea unui stocator de gaze tehnice, precum şi continuarea retehnologizării facilităţilor de producţie.

    Un alt proiect a fost început în urmă cu doi ani, în urma unei investiţii de 700.000 de euro. „Am pornit o activitate nouă, unică în Europa de Est, reamenajând şi investind într-o facilitate industrială în care refabricăm stivuitoare degradate, care până nu de mult erau considerate deşeuri şi aruncate. Inspirându-ne din noile directive privind economia circulară, refabricăm aceste echipamente. Spre bucuria noastră, proiectul este viabil, iar activitatea începe să devină profitabilă”, explică directorul general.

    Pentru acest an, compania şi-a programat investiţii (parte din acestea deja definitivate), în montarea de panouri fotovoltaice pe propria hală de producţie, cu o suprafaţă de 5.200 de metri pătraţi (exclusiv pentru consumul propriu de energie), în retehnologizarea fabricii de macarale industriale şi structuri metalice, dar şi în realizarea unui sistem de monitorizare a parametrilor de consum electric.

    „Un proiect ambiţios, care se află în faza de obţinere a autorizaţiei de construcţie, finanţat din credite bancare, este parcarea automatizată Hirscher, din centrul istoric al Braşovului. Într-un spaţiu din incinta unei clădiri se vor depozita, folosind  şapte lifturi automate şi boxe de depozitare, 244 de autoturisme şi SUV-uri. Viteza de lucru estimată este de 7 autoturisme parcate într-un minut şi 40 de secunde. Va fi o lucrare de referinţă amplasată în oraşul nostru. Mare parte a componentelor se vor produce în fabrica noastră din Brasov”, descrie Marton Geza Roth următorul proiect al companiei, relevant pentru următorii ani de istorie capitalistă a acesteia. 

  • Nicolicea, către presă: Staţi aici tolăniţi ca la autogară

    Întrebat de ce a fost luată măsură ca liftul de lângă biroul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, să fie folosit numai de către aleşi, pe lângă măsurile de securitate ca invitaţii să nu mai intre în Casa Poporului, fără aprobarea secretariatului general, Eugen Nicolicea a răspuns: “Păi nu vă vizează doar pe dumneavoastră, vizează absolut pe toată lumea. Aveţi grijă pe viitor de reacţii. (…) Aceasta e o atitudine eronată a dumitale. Dumneavoastră aveţi jos la P toate dotările. Aveţi tot ce vă trebuie acolo? Şi dumneavoastră staţi tolăniţi aici ca la autogară.”

    Miercuri, în Parlament, s-au luat măsuri sporite de securitate cu ocazia dezbaterii şi votului asupra moţiunii de cenzură, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senarului, liftul de lângă biroul lui Liviu Dragnea putând fi folosit exclusiv de parlamentari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum va arăta cea mai frumoasă gară din România – GALERIE FOTO

    Gara de Nord se pregăteşte pentru o schimbare radicală în aşteptarea anului în care Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei, scrie opiniatimisoarei.ro. 
     
    Planurile sunt spectaculoase: clădirea staţiei va fi modernizată şi va avea o nouă faţă, peroanele vor fi complet schimbate, scări rulante, lifturi, bandă transportoare pentru bagaje şi o super pasarelă care va asigura accesul de la tren direct către o parcare supraetajată.
     
    Toate se regăsesc în studiul de fezabilitate întocmit de Ministerul Transporturilor pentru un program de modernizare în aproape 50 de staţii de cale ferată cu bani europeni, dar şi într-un alt studiu aflat în derulare pe culoarul 4 pan-european. La care se adaugă încă un proiect al Regionalei CFR Timişoara.
     
    La finele lunii noiembrie, proiectanţii vor preda studiul de fezabilitate pentru culoarul 4 pan-european, iar în 2019 ar putea începe primele lucrări.

  • Imagini NOI cu un atac la lift. Agresorul este Eugen Stan, poliţistul pedofil | VIDEO

    VIDEO AICI

    În imagini se vede cum femeia intră în scara blocului, se îndreaptă spre lift, iar din spate vine un bărbat care îi băgă mâna sub fustă.

    Imediat, bărbatul a fugit, femeia reuşind să intre singură în lift.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Cum va arăta cea mai frumoasă gară din România – GALERIE FOTO

    Gara de Nord se pregăteşte pentru o schimbare radicală în aşteptarea anului în care Timişoara va fi Capitală Culturală a Europei, scrie opiniatimisoarei.ro. 
     
    Planurile sunt spectaculoase: clădirea staţiei va fi modernizată şi va avea o nouă faţă, peroanele vor fi complet schimbate, scări rulante, lifturi, bandă transportoare pentru bagaje şi o super pasarelă care va asigura accesul de la tren direct către o parcare supraetajată.
     
    Toate se regăsesc în studiul de fezabilitate întocmit de Ministerul Transporturilor pentru un program de modernizare în aproape 50 de staţii de cale ferată cu bani europeni, dar şi într-un alt studiu aflat în derulare pe culoarul 4 pan-european. La care se adaugă încă un proiect al Regionalei CFR Timişoara.
     
    La finele lunii noiembrie, proiectanţii vor preda studiul de fezabilitate pentru culoarul 4 pan-european, iar în 2019 ar putea începe primele lucrări.

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau niciodată masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”. 

     

  • Ce mijloc de transport va înlocui, în viitor, maşina

    Lifturile au avut o influenţă importantă asupra peisajului urban de la intrarea în exploatare în urmă cu circa o sută cincizeci de ani, permiţând construirea unor clădiri mai înalte şi ducând la mutarea locuinţelor de lux de la parter la ultimele niveluri, departe de agitaţia străzii.

    Cum în marile oraşe ale lumii se construiesc clădiri din ce în ce mai înalte şi mai apropiate unele de altele, oamenii vor ajunge să se deplaseze cu lifturile în interiorul acestora şi între ele, susţin producătorii de ascensoare.

    Numărul de lifturi în exploatare a crescut foarte mult în ultimii ani şi au început să apară modele inteligente, care pot fi chemate cu ajutorul unei aplicaţii de pe telefon, ca Otis Gen2 Life, lifturi cu panouri solare de la Schindler sau fără cabluri, pe bază de propulsie magnetică, de la ThyssenKrupp, ori ascensoare cu etaj. Nu peste multă vreme lifturile se vor deplasa şi pe orizontală, vor renunţa la butoane şi vor deveni parte din internetul lucrurilor, adunând informaţii despre componente şi utilizatori, cum ar fi timpul petrecut de aceştia din urmă în cabină. În acel moment, chiar şi cei cărora nu prea le place să meargă cu ascensorul vor fi nevoiţi să le accepte, pentru că dacă s-ar construi clădiri cu puţine etaje, oraşele ar fi mult prea întinse şi greu de străbătut.

    Pentru aceştia, designerii de lifturi încearcă să creeze modele care să facă deplasarea cât mai plăcută şi să nu le dea pasagerilor sentimentul de claustrofobie. Totodată, susţin producătorii, creşte cererea de lifturi elegante, fie ele complet albe ori din cele retro, cum se întâlneau la clădirile de început de secol XX.

  • Motivul pentru care angajaţii Apple nu luau niciodată masa cu Steve Jobs: “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el”

    CEO-ul Apple Steve Jobs a devenit cunoscut mai ales pentru exigenţele sale în materie de designul produsului şi dezvoltarea companiei. O mare parte din aceste standarde implicau convingerea angajaţilor să muncească din greu şi să fie pregătiţi în orice moment – valori pe care Jobs le lua foarte în serios, potrivit unui fost angajat citat de Business Insider.

    David Black a lucrat la Apple timp de aproape 12 ani înainte de a părăsi compania pentru a-şi înfiinţa propriul start up. Black a declarat că, deşi nu a interacţionat cu Jobs prea mult, s-a aflat în apropierea lui suficient de mult timp astfel încât să observe cum prezenţa lui influenţa angajaţii. Spre exemplu, când Jobs îşi lua prânzul pe o peluză din apropierea companiei, angajaţii îşi terminau pauza cu 15-20 minute înainte ca Jobs să intre în zonă.

    “Nimeni nu ocupa locurile de lângă el. Doar pentru că trebuia să fii pregătit pentru acel moment.”, a spus Black. Unul dintre primele lucruri pe care le înveţi la Apple este să fii pregătit să răspunzi la întrebarea “La ce lucrezi acum?”. Un exemplu în acest sens este dat de un reprezentant de vânzări care s-a întâmplat să fie în acelaşi lift cu Jobs la plecarea de la birou. Jobs l-a întrebat la ce lucreză în ziua respectivă, iar el a spus că a vândut software toată ziua. “Făcea lucruri de genul acesta pentru a vedea cum răspund oamenii. Cred că este o chestiune care ţine de putere”, a spus Black.

    Un intern care s-a aflat în aceeaşi situaţie, i-a spus lui Jobs că lucrează la QA (quality assurance) pentru un produs. Jobs l-a întrebat apoi „De ce cobori atunci? Ar trebui să urci pentru am lucra”. Internul s-a îngălbenit brusc, moment în care Jobs i-a spus că glumea.

    Un alt intern care s-a întâlnit cu Jobs în lift şi i-a spus despre proiectul la care lucru, Jobs i-a cerut să vadă proiectul chiar în acel moment, în lift. „Acesta este motivul pentru care nu voiau să împartă acelaşi spaţiu cu Steve. Erau nevoiţi să îndeplinească diverse sarcini pe loc”. 

     

  • Banalul lift se transformă

    Banalul lift se transformă într-un spaţiu plin de culoare, la iniţiativa unor hoteluri de lux. La Casa Claridge’s din Miami, scrie Washington Post, liftul s-a transformat într-o copie a bisericii Santo Domingo din capitala Mexicului graţie artistei de origine cubaneză Consuelo Castaneda, care a folosit pentru această transformare fotografii ale interiorului bisericii.

    Hotelul QT Sydney, din oraşul australian Sydney, le prezintă celor care urcă sau coboară cu liftul o instalaţie video realizată de un artist aborigen, Daniel Boyd, care se schimbă în funcţie de numărul persoanelor din lift, la fel cum o face şi muzica de fond, melodiile care rulează variind de la ”Are You Lonely Tonight?“ a lui Elvis pentru o persoană la ”You Can’t Touch This“ a lui M.C. Hammer pentru grupuri.