Tag: licee

  • Tânărul care, la doar 25 de ani, este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale

    La doar 25 de ani, Cornel Amariei este cunoscut în toată lumea pentru invenţiile sale: de la roboţi-salvatori, până la ochelarii .lumen, meniţi să îi avertizeze pe nevăzători prin vibraţii de obstacolele ce le ies în cale. În prezent, este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    Cornel Amariei s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Se autodescrie drept un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. A construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori.

    A construit ulterior diverşi roboţi, iar în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional. A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele.

    Ulterior, a creat .lumen. „Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.” Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”.

    Cornel Amariei a apărut în ediţia 2019 a catalogului 100 Tineri Manageri de Top.

  • Ecaterina Andronescu răspunde criticilor privind numărul de locuri din licee: ”Au fost locuri mult mai multe decât s-au ocupat”

    ”Proiectul de hotărâre a fost aprobat în condiţiile în care ministerul a propus cifrele de şcolarizare (…) S-a vorbit în presă despre faptul că scade numărul de locuri în învăţământul liceal. Anul trecut şi anteriorii doi ani au fost locuri mult mai multe decât s-au ocupat. Nu s-au ocupat anul trecut 30.594 de locuri, în anul precedent aproape 30.000 şi anul precedent aproape 35.000.

    Nu ne-am apropiat cu cifrele de şcolarizare de cohorta de copii care intră în liceu anul acesta. Ca atare, numărul de locuri pe care hotărârea de guvern acum îl stabileşte practic este echivalent cu numărul de locuri în licee cu cel de anul trecut. Ceea ce am făcut, ţinând seama de numărul de locuri ocupate anul trecut în şcolile profesionale, circa 31.000, am încercat să creştem numărul de locuri şi să încercăm să le ocupăm pe toate cele 60.000 de locuri care sunt prevăzute în hotărârea de guvern. Acest lucru le-am făcut ca urmare a solicitărilor ce au venit la minister din partea angajatorilor”, a explicat ministrul Educaţiei, miercuri, la Guvern.

    Cât priveşte cifra de şcolarizare pentru învăţământul superior, aceasta este aproximativ exhivalentă cu cea de anul trecut, creşterile fiind nesemnificative, pentru că e vorba de doar câteva sute de locuri în plus şi la licenţă şi la masterat, a explicat Andronescu.

    Ea a dat asigurări că nu va fi o problemă de spaţiu pentru alcătuirea claselor cu 25 de elevi, pentru că din sistem lipsesc, faţă de acum 15 ani, un milion şi jumătate de elevi din sistem. Ea a spus că totul se reduce la o mai bună gestionare a spaţiilor de învăţământ.

    ”Polarizarea şcolilor a generat pe deoparte depopularea unor şcoli şi suporaaglomerarea şcolilor considerate şcoli cu performanţă. Această supraaglomerare este legată de solicitările pe care părinţii le fac pentru şcolile cu performanţă. (…) Ceea ce încercăm noi să facem este să nu slăbim performanţa şcolilor bune, prin creşterea numărului de elevi în clasă.

    Eu ştiu ce înseamnă să lucrezi cu 25 de studenţi sau cu 35 de studenţi. Nu este aceeaşi treabă. Noi avem o lege în Parlament, preşedintele a trimis-o la reexaminare, dar în acea lege se vorbeşte de în medie 25 de elevi în clasă, ceea ce mi se pare un lucru potrivit. Să nu ajungem să avem în clasă 35-36 de elevi cum se întâmplă acum. Vorbesc de cei care intră acum în clasele pregătitoare. Nu putem reglementa clasele de acum. Nu se pune problema de spaţii, pentru că din sistem, faţă de acum 15 ani lipsesc un milion şi jumătate de elevi. Gestionând mai bine şi spaţiile de învăţământ consider că putem reglementa situaţia”, a mai spus Andronescu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Dezastru. În România, ţară văzută cu un potenţial extraordinar în agrobusiness, mai funcţionează doar 50 de licee agricole, de 4 ori mai puţin ca acum 20 de ani

    În acelaşi timp, fermele şi fabricile locale de alimente amână dezvoltarea în lipsă de angajaţi precum tractorişti, mecanici sau preparatori în fabrici de carne sau lapte.
     
    „Economia locală este puternic afectată de lipsa spe­cia­liştilor. Primăriile duc lipsă de agenţi agricoli sau me­dici veterinari. Sunt categorii de calificare unde pe­nu­ria de specialişti se manifestă dramatic: şef fermă, trac­torist, teh­nician însămânţător, mecanici. Profitabi­litatea exploa­ta­ţiilor agricole şi a altor afaceri din mediul rural este li­mitată de slaba pregătire a angajaţilor sau lipsa acestora cu implicaţii directe în bugetele locale, dar şi în dinamica de dezvoltare a zonei“, consideră Mihaela Nabăr, natio­nal director în cadrul World Vision România.
     
  • Cine vrea o carieră în domeniul energetic: Hidroelectrica va acorda 50 de burse elevilor şi studenţilor care sunt înscrişi la facultăţile şi liceele de profil. Câţi bani oferă

    „Hidroelectrica acordă pentru anul şcolar/universitar 2018-2019, unui număr de 50 de burse celor care aleg să urmeze o carieră în domeniul energetic, concomitent cu şansa de a lucra în companie, după finalizarea studiilor. Programul se adresează studenţilor înscrişi la facultăţi cu profil energetic, hidroenergetic, electrotehnic şi electromecanic, precum şi de contrucţii hidrotehnice, economic, juridic şi IT. De asemenea, pot beneficia de bursele Hidroelectrica şi elevii înscrişi in instituţiile de învăţămâant preuniversitar profesional şi tehnic cu profil energetic şi electromecanic”, anunţă compania energetică.

    Compania va acorda 30 de burse pentru studenţi şi 20 pentru elevii de liceu, care pentru a intra în program trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
    – să fie studenţi înscrişi la cursurile la zi la una din specialităţile menţionate şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în anul al III-lea de studiu;
    – să fie elevi ai unui liceu/colegiu tehnologic, înscrişi la cursurile de zi la una din specialităţile amintite şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în clasa a XI-a;
    – pot face dovada promovării tuturor examenelor din anii de studiu;
    – media de absolvire este de minim 8,00 şi media la purtare, pentru elevi, este 10;
    – nu primesc o altă bursă din partea unei societăţi, organizaţii sau instituţii de stat, alta decât instituţia de învăţământ superior la care a fost admis sau de la Ministerul Educaţiei, cu excepţia burselor cu caracter social.

    „Creşterea vârstei medii a angajatilor şi lipsa unor noi specialişti în domeniu devine o problemă stringentă pentru toate societăţile din sistemul energetic, fapt semnalat tot mai frecvent în ultimii ani. Nu putem asista pasivi la deteriorarea bazei de selecţie a personalului, dacă dorim că în viitor să avem salariaţi bine pregătiţi şi specialişti cu expertiză. Noi ne-am propus să ne implicăm. Decizia pe care o ia Hidroelectrica este aceea de a susţine tinerii, astfel încât aceştia să fie încurajaţi să aleagă o carieră în domeniul energetic. Pe cei mai buni dintre aceştia ni-i dorim în rândul angajaţilor noştri”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Traficanţi care vindeau cannabis, ecstasy şi amfetamină în licee, reţinuţi de DIICOT

    „În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2017, inculpaţii – membri ai unei reţele infracţionale au comercializat droguri sub formă de cannabis, comprimate ecstasy şi amfetamină, pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov. S-a reţinut că, inculpaţii distribuiau drogurile unor consumatori, în majoritate minori, elevi ai unor instituţii de învăţământ (licee)”, anunţă, într-un comunicat de presă Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Programul Opening Opportunitie, printre cele 5 iniţiative europene premiate în competiţia European Digital Skills Awards

    Câştigătorii competiţiei Digital Skills Awards au fost selectaţi de Comisia Europeană şi de către secretariatul Coaliţiei Digital Skills and Jobs, iar premiul primit de Opening Opportunities a fost înmânat de Mariya Gabriel, Comisarul European pentru economie şi societate digitală.

    “Suntem onoraţi să primim acest premiu din partea Comisiei Europene. Am fost privilegiaţi cu oportunitatea să conectăm profesionişti în IT care îşi dedică timpul şi pasiunea pentru tehnologie cu liceeni grozavi care trăiesc la intensitate maximă momentul în care reuşesc să vadă un produs de tehnologie creat chiar de ei. Suntem norocoşi să putem facilita această relaţie de peste 4 ani şi să avem alături bibliotecari şi profesori dedicaţi în a facilita această relaţie.” – Elena Coman, Director de Programe, Asociaţia Techsoup.

    Opening Opportunities a debutat în 2013 şi, de patru ani, pregăteşte de elevi de liceu pentru inovaţie şi le hrăneşte pasiunea pentru tehnologie, ajutându-i să experimenteze crearea de produse de tehnologie. În cele patru ediţii de până acum, a adus tehnologia în vieţile a peste 7.000 de liceeni care au participat la mai mult de 100 de evenimente locale, facilitate de biblioteci şi licee locale. Peste 1.700 liceeni cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din peste 50 de licee din România au lucrat alături de peste 150 de mentori voluntari, angajaţi ai Microsoft România, şi au dezvoltat peste 50 de proiecte tehnice, fie că au fost website-uri, aplicaţii de mobil şi desktop, jocuri de calculator sau proiecte de robotică.

    Acest program este bazat pe credinţa că pregătirea tinerilor pentru un prezent şi viitor din ce în ce mai digitalizat trebuie să se concentreze pe facilitarea drumului elevilor de la consumator de tehnologie la creator de tehnologie, pe punerea lor într-un context de muncă în echipă, în care îşi construiesc produsele bazate pe nevoi şi cu feedback de la utilizatori.

  • Doar în România: banii pentru elevii premianţi au ajuns în salariile primarilor

    Şi, asta pentru că executivul le-a permis consiliilor locale să aloce, în funcţie de buget, ce sume vor şcolilor şi liceelor. Aşa se face că doar o mică parte din elevi ajung să primească astfel de burse.

    La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, 80 la sută dintre elevi au avut anul şcolar 2016-2017, medii generale mai mari de notă 8,50. Nu toţi primesc însă burse de merit.

    Mai multe pe stirileprotv.ro

  • Doar în România: banii pentru elevii premianţi au ajuns în salariile primarilor

    Şi, asta pentru că executivul le-a permis consiliilor locale să aloce, în funcţie de buget, ce sume vor şcolilor şi liceelor. Aşa se face că doar o mică parte din elevi ajung să primească astfel de burse.

    La Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Ploieşti, 80 la sută dintre elevi au avut anul şcolar 2016-2017, medii generale mai mari de notă 8,50. Nu toţi primesc însă burse de merit.

    Mai multe pe stirileprotv.ro