BusinessMagazin

Tag: librarii

  • Un lanţ de librării din Suceava cu afaceri de 3,5 milioane de euro a intrat în insolvenţă

    Firma Sedcomlibris din Suceava, controlată de Dan Alexandrescu, care deţine lanţul de librării Alexandria cu 30 de unităţi în ţară, a intrat în insolvenţă la cererea acţionarilor. ZF nu l-a putut contacta pe Alexandrescu până la închiderea ediţiei. 

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 17.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Între scriitori şi cititori

    În vara lui 2004 am publicat o serie de şase articole despre viitorul cărţilor în epoca internetului. Totul pornea de la ideea unui student pe nume Michael Hart de a digitiza şi a distribui prin reţelele de calculatoare marile cărţi ale omenirii. Era în 1971, ceea ce urma să devină “internet” era doar o reţea cu 15 noduri, accesul public la computerele vremii era de neimaginat, dar ideea lui Hart a traversat epoca şi a devenit Proiectul Gutenberg, prima mare aventură a cărţii digitale. Luna trecută Michael Hart a murit, iar eu mi-am amintit de acele articole. Ultimul dintre ele se numea “Cartea digitală: încă departe”.

    Cred că am fost prea pesimist. În 2004 cele câteva aparate de vizualizare a cărţilor digitale (ebook readers) erau considerate de avangardă, dar n-au avut succes şi au fost abandonate şi uitate. Erau scumpe, erau grele şi incomode, iar marea problemă era afişajul şi faptul că oferta de conţinut era foarte limitată. Nici publicul nu părea să fie pregătit pentru o nouă viziune asupra cărţilor. Era greu de anticipat că în doar trei ani tehnologiile vor evolua suficient pentru a face uitate toate inconvenientele. Amazon a lansat Kindle în 2007 şi cărţile digitale au intrat în mainstream. În câţiva ani Amazon a ajuns să vândă mai multe cărţi în format digital decât pe hârtie, iar în joc au încercat să intre alte mari companii, în frunte cu Apple (deşi cu câţiva ani înainte Steve Jobs nu dădea şanse lui Kindle, pe motivul că lumea nu mai citeşte cărţi). Însă Amazon a avut mereu o poziţie privilegiată în acest domeniu, fiind unul dintre cei mai mari retaileri de cărţi din lume, ceea ce i-a permis un joc în care aparatul a devenit tot mai ieftin (acum modelul de intrare este 79 de dolari), pentru că veniturile veneau din vânzarea de conţinut.

    S-ar putea crede că de fapt nu s-a schimbat mare lucru. Sigur că e excelent că ne putem duce în vacanţă cu o întreagă bibliotecă în buzunar, dar aceasta este doar o chestiune de comoditate. Schimbările sunt însă mult mai profunde şi nu se rezumă la capătul dinspre consumator al lanţului economic, ci încep să influenţeze toate aspectele care în ansamblu definesc industria cărţii. Faptul că Amazon a intrat în zona care se cheamă publishing a fost privit la început cu amuzament de edituri. Imediat după ce a scos primul Kindle, Amazon a lansat şi o platformă de autoeditare prin care oricine avea posibilitatea să-şi editeze în format digital propria carte şi s-o ofere spre vânzare prin Kindle Store la orice preţ mai mic de 200 de dolari. Nu ştiu de vreun bestseller apărut în aceste condiţii şi nici cât a colectat Amazon din cota de 65% pe care şi-o reţinea din vânzările acestor cărţi, dar este cert că peste 10.000 de titluri au apărut pe piaţă în acest fel şi curând a devenit evident că mega-librăria lui Jeff Bezos nu avea de gând să se oprească aici.
    În 2009 a fost lansat un program mult mai ambiţios numit AmazonEncore, care nu mai era o platformă de autopublicare, ci o tentativă de a republica în diverse formate cărţi care au apărut deja dar care au trecut neobservate în ciuda valorii literare sau a potenţialului comercial. Desigur, toate editurile din lume sunt într-un fel sau altul implicate într-un astfel de demers, însă Amazon are un aliat pe care ceilalţi nu-l au: publicul. Fluviul de recenzii sau simple păreri publicate de cititori pe situl web al imensei librării se constituie într-un aparat de investigare în zona cărţilor obscure pe care nicio casă de editură tradiţională nu şi-l poate permite. Primul succes al noului program a fost romanul “Legacy”, scris de o autoare în vârstă de doar 16 ani (Cayla Kluver) şi publicat pe speze proprii împreună cu mama ei. Amazon a republicat cartea atât în ediţie digitală, cât şi în print şi audiobook. La fel s-a întâmplat şi cu alţi autori precum Zetta Elliott sau Daniel Annechino.

    În această toamnă Amazon va publica 122 de cărţi din mai multe domenii, atât în ediţii electronice, cât şi tipărite, iar lucrurile devin serioase. Recent l-a angajat pe Laurence Kirshbaum (fost preşedinte la Time Warner Book Group) şi a deschis un birou în New York, intrând astfel în competiţie directă cu marile edituri americane. În plus, practicile de atragere a unor autori deja consacraţi au devenit mai agresive, cazul scriitoarei Kiana Davenport fiind deja de notorietate. Editorii au intrat în panică, dar Russ Grandinetti (şeful zonei de conţinut) i-a “liniştit”: singurele personaje cu adevărat necesare în publishing sunt scriitorul şi cititorul. Toţi cei plasaţi între aceştia au parte de riscuri, dar şi de oportunităţi.

  • Campanie Diverta: programul “Rabla” pentru carti

    Prima librarie in care va fi introdus programul va fi cea de la
    Dalles, urmand ca acesta sa fie extins la alte trei din Cluj.

    “E o campanie de vara, pentru a creste piata de carte si a
    incuraja lectura”, declara directorul de marketing al Diverta,
    Flaviu Pastor.

    Detalii pe
    www.gandul.info    .

  • Diverta a cumparat reteaua de librarii Noi din Bucuresti

    Tranzactia a cuprins firma de distributie de carte din grupul Noi, librariile sub acelasi brand Noi si un depozit de carte, au afirmat sursele citate, fara sa dezvaluie suma platita de RTC, grup fondat de omul de afaceri Octavian Radu.

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • Cat costa sa citesti originalul

    “Suntem trei asociati indragostiti de carti. Ideea librariei a fost inspirata de fetita de 10 ani a unuia dintre noi, care invata la o scoala britanica si care s-a lovit de faptul ca nu gasea carti in limba engleza”, spune Vlad Niculescu, directorul general al librariei Anthony Frost, prima librarie din Capitala unde se vinde exclusiv carte in limba engleza.

    Niculescu si inca doi asociati, Dan Nicolaescu si Nicolae Ion, au deschis libraria in decembrie anul trecut. Partenerii straini i-au gasit la targul de carte de la Frankfurt, iar Niculescu spune ca editurile au fost foarte interesate sa patrunda pe piata din Romania.

    „Selectia de carti este foarte personala si fiecare dintre noi se ocupa de un anumit domeniu. In librarie se gasesc carti de arta, fotografie, fictiune, non-fictiune, stiinte exacte, filozofie, comics, calatorii… am incercat sa acoperim cam totul.” Una dintre cele mai noi colectii, de pilda, este 33 1/3 (care contine 150 de titluri) care trateaza cate un album muzical si felul in care acesta a influentat lumea intr-o anumita perioada.

    Clientii sunt si tineri, in special studenti, dar si profesorii lor – „oameni care si-au dorit dintotdeauna sa aiba acces usor la o carte in original”.

    Preturile cartilor pornesc de la 25 de lei si pot ajunge la cateva sute de lei in cazul albumelor de arta. Managerul spune ca investitia in librarie si in stocul de carti a fost de cateva zeci de mii de euro si estimeaza ca va fi recuperata in aproximativ un an. „Cei mai multi clienti ne trec pragul in weekend, iar sambata sunt momente in care nu poti arunca un ac.”

    Conceptul de librarie dedicata exclusiv cartii straine nu este nou, avand in vedere ca la inceputul anului 2002, in cadrul galeriilor comerciale din hotelul Marriott s-a deschis libraria Salingers. Insa din cauza scaderii traficului, dar si a modificarii structurii clientilor (in 2002, 70-80% dintre clienti erau turisti si expatriati, iar acum procentul a scazut la 30-40%), libraria a fost inchisa in octombrie 2006.

    Proprietarii brandului au preferat galeriile comerciale Feeria (unde in 30% din librarie exista carte straina) si aeroportul Otopeni. Si, judecand dupa rezultatele financiare, decizia a fost inspirata. „Cifra de afaceri in 2006 a depasit 200.000 de euro, cu trei puncte de vanzare, iar in 2007, cu un magazin mai putin, a fost peste 350.000 de euro”, spune Alexandra Mihai, director general la librariile Salingers.

    In aceste conditii, timpul care trece intre lansarea unei carti pe piata internationala si momentul in care ajunge in Romania s-a redus si de multe ori s-a intamplat ca lansarea sa aiba loc concomitent. De exemplu, anul trecut, lansarea in Romania a ultimului volum din seria Harry Potter, „Harry Potter and the Deathly Hallows”, a avut loc la Bucuresti in acelasi timp cu lansarea din Marea Britanie sau din Statele Unite.

    Iar cartea „Time Traveler’s Wife”, scrisa de Audrey Niffenegger si a carei ecranizare va fi lansata in acest an, a fost prezenta in Romania inca de la inceputul anului 2006, in conditiile in care la Londra a aparut la finalul lui 2005. „Cartea a avut foarte mare succes si la fiecare noua comanda o aducem”, spune directorul librariilor Salingers.

    Totusi, drumul pana la o piata de carte straina a fost destul de lung si anevoios, din moment ce primele aparitii de carte straina au fost la inceputul anilor 1990, cand librariile au adus pe rafturi albume de arta. „Pe fondul unei lipse acute a cartii de imagine in limba romana, cererea pentru albumele in limbi straine a dezvoltat o noua piata.

    "In timp, cererea a crescut, iar oferta s-a diversificat, in prezent existand un rulaj anual de aproximativ 10.000 de titluri”, spune Sebastian Anghel, director general al Noi Distributie, unul dintre cei mai vechi importatori de carte straina din Romania, care in prezent distribuie produsele a 300 de edituri internationale.

    Si librariile Carturesti au inceput prin a vinde aproape exclusiv albume de arta si arhitectura.

    „Importurile de carte straina au inceput in urma cu doi ani, cu o selectie de carti ilustrate, beletristica si carte pentru copii. Acum oferim si literatura contemporana in limba engleza – in curand si in limbile franceza si germana, carti de specialitate, carti pentru dezvoltarea personala si timp liber”, spune Monica Grigore, asistent PR la librariile Carturesti. Carturesti lucreaza cu grupuri editoriale precum Penguin, Harper Collins, Thames & Hudson, Phaidon, MacMillan sau Random House.

    „Oferta externa acopera toate ariile de interes, la un standard la care cartea romaneasca nu poate ajunge prea curand”, spune Grigore. Librariile Carturesti au aproximativ 20% din rafturi acoperite de carte straina, de la autori de fictiune (Salman Rushdie, Orhan Pamuk, Ian McEwan), SF si fantasy (Philip K Dick, Tolkien, J.K. Rowling) sau nonfictiune (Naomi Klein, Wally Ollins, Tom Peterson sau artistul graffiti Banksy).

    Despre valoarea pietei de carte straina, opiniile sunt impartite, desi mai toti estimeaza cresteri de pana la 30% anual. Sebastian Anghel de la Noi Distributie estimeaza valoarea pietei la 6-7 milioane de euro, reprezentantii librariilor Carturesti o situeaza undeva la 3 milioane de euro, iar Vlad Niculescu de la libraria Anthony Frost estimeaza 2 milioane de euro.