“De ce are succes cartea? N-am nici cea mai mica idee. Ba nu, nu-i chiar asa, am o idee: din cauza esecurilor. Oamenilor le place sa afle despre esecuri – nimic mai simplu. In special le place sa afle despre esecurile din lumea afacerilor.”
Desi fenomenul (pe care a incercat si intelepciunea populara sa-l configureze in proverbul cu capra vecinului) este greu cuantificabil, nu putem sa nu-i dam dreptate lui Haig.
Cand nu doar bacanul de la colt, ci si Colgate, Dell, Exxon, Ford, Harley Davidson, Heinz, IBM, Intel, Kellog’s, Kodak, Levi’s, McDonald’s, Procter & Gamble, Polaroid, Sony, Unilever, Coca-Cola sau Pepsi pot cunoaste gustul amar al insuccesului, lumea ciuleste urechile si vrea sa afle mai mult.
Matt Haig s-a hotarat sa faca o trecere in revista a evenimentelor care au loc atunci cand mari grupuri internationale lanseaza branduri care esueaza spectaculos si cu pierderi financiare greu de recuperat.
Inceputul este o istorie a procesului de branding (pe care il defineste drept “masura de protectie impotriva insuccesului”, un mod de a “pre-vinde” produsul sau serviciul), o inseriere a pacatelor de moarte ale brandingului (amnezia, vanitatea, megalomania, oboseala, paranoia si, in fine, irelevanta) si o enumerare a ideilor preconcepute in domeniu, cum ar fi “daca un produs este bun, el va avea succes”, “companiile mari vor avea mereu succes de brand” sau “brandurile puternice sunt cladite pe publicitate” (publicitatea sustine brandurile, dar nu le poate ridica de la zero).
Urmeaza apoi povestea propriu-zisa, care beneficiaza de o abordare amuzanta, desi realitatea din spatele ei nu e deloc vesela. Descrierea pericolelor potentiale care ar trebui sa ne puna in alerta cand e vorba despre brandul nostru personal se citesc fara incrancenare si cu sentimentul ca niciodata nu e totul pierdut.
Matt Haig, "Mari esecuri ale unor branduri renumite", Editura Meteor Press, Bucuresti, 2008