BusinessMagazin

Tag: Leul

  • Putin l-a DOBORÂT pe Isărescu. Cum s-a ajuns la asta

    Moneda naţională a închis anul 2016 pe depreciere în faţa principalelor trei valute – euro, dolar şi franc elveţian -, cea mai puternică pierdere fiind în raport cu moneda americană.

    Leul a cumulat o depreciere de 3,75% faţă de dolarul american, com­pa­rativ cu nivelul de la sfârşitul anului 2015, în timp ce în raport cu francul el­ve­ţian a pierdut aproximativ 1%. Depre­cierea leului faţă de euro în 2016 a fost de doar 0,4%. Până în octombrie, moneda naţio­na­lă era pe apreciere în faţa princi­pa­lelor trei valute.

    Totuşi, surpriza reală vine din Rusia. 

    Putin l-a DOBORÂT pe Isărescu. Vedeţi AICI cum s-a ajuns la asta

  • Se duce cursul spre 4,30 lei/euro? Analiştii sunt împărţiţi

    Cursul leu/euro a intrat ieri sub pragul de 4,35 lei pentru un euro şi la nivelul parităţii de referinţă calculată de Banca Naţională, leul nemaifiind atât de tare în raport cu moneda europeană de la jumătatea lunii ianuarie când – asemănător conjuncturii actuale – se bucura de efectele unui val de capital străin de la investitorii interesaţi de titlurile de stat româneşti.

    Confirmarea ratingului de ţară din clasa investment grade către agenţia Fitch a consolidat achiziţiile străine de bonduri emise de Ministerul Finanţelor, zilele cu licitaţii aducând paşi mai vizibili de apreciere a leului, care a câştigat 6,6 bani de la începutul anului.

    Scăderea cursului pică bine înaintea Sărbătorilor, însă părerile analiştilor privind evoluţia pe mai departe sunt împărţite: ING vede euro la 4,35 lei în septembrie şi 4,30 lei în decembrie, în timp ce Raiffeisen crede că paritatea va reveni în septembrie la 4,5 lei/euro.

    La mijloc, Erste anticipează un curs de 4,40 lei/euro în T 3 şi T4. Şi JP Morgan vedea la începutul lunii un curs de 4,50 lei/euro în T4.

    Un factor cu putere de influenţă va fi probabil deznodământul actualului acord cu FMI, respectiv încheierea sau nu a unui al treilea acord succesiv. Mulţi analişti şi investitori străini iau în calcul continuarea „patronajului“ instituţiei de la Washington, aşa că o eventuală suspendare ar putea pune presiune pe leu.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Leul pierde teren în absenţa cererii pentru titluri de stat în lei

    Leul a pierdut ieri aproape tot ce a câştigat în faţa euro la începutul săptămânii din cauza unui nou val de pesimism în rândul investitorilor străini, care a condus la deprecierea tuturor monedelor din regiune. BNR a anunţat ieri un curs oficial de 4,3863 lei/euro, în creştere cu 0,2% faţă de miercuri. Tensiunile au apărut după ce banca centrală americană (Fed) a publicat discuţiile de la ultima şedinţă de politică monetară, din luna ianuarie, când unii dintre membrii boardului şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la planul Fed de cumpă­ra­re de obligaţiuni de stat. “Cursul a mers în linie cu regiunea”, a comentat un dealer. Volatilitatea de pe pieţele internaţionale s-a reflectat şi în interesul străinilor pentru titluri de stat în lei, la licitaţia de ieri Ministerul Finanţelor strângând cerere pentru vânzarea de obligaţiuni pe trei ani de 1,6 miliarde de lei, adică dublu faţă de suma propusă iniţial. Spre comparaţie, la începutul anului cererea depăşea şi de 6-7 ori nivelul ofertei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Marile grupuri bancare de pe piaţa locală declară leul „cea mai atractivă monedă” din regiune

    Francezii de la Société Générale declară la unison cu austriecii de la Erste că leul are cea mai bună perspectivă din regiune, în contextul stabilizării situaţiei pe plan politic, potrivit rapoartelor de analiză ale băncilor străine. După ce în a doua jumătate a lui 2012 ajunsese una dintre monedele cu cea mai slabă performanţă faţă de euro, depreciindu-se săptămâni la rând, acum leul primeşte din nou declaraţii de dragoste în rapoartele de analiză ale băncilor străine, fiind indicat drept unul dintre principalii beneficiari din regiune ai actualei conjuncturi internaţionale. Austriecii de la Erste văd euro coborând la 4,35 lei până în martie, iar pentru prima jumătate a anului prognozează un interval cuprins între 4,35 şi 4,38 lei/euro. “Odată ce stabilitatea politică a fost reinstaurată, procesul de consolidare fiscală a continuat, datoria publică a rămas la un nivel scăzut, iar încheierea unui nou aranjament cu FMI şi Comisia Europeană în cursul acestui an are şanse bune, perspectivele pentru leu ar trebui să se însenineze în lunile următoare”, apreciază analiştii Erste/BCR. Totuşi, pentru a doua jumătate a anului este preconizată o uşoară depreciere înapoi spre pragul de 4,40 lei/euro în decembrie. Dintre monedele din regiune leul este creditat de Erste cu cea mai bună perspectivă – zlotul este văzut ca având o evoluţie stabilă, în timp ce coroana cehă ar putea fi marcată de slăbiciune, la fel ca şi forintul.

    Mai multe pe zf.ro

  • Leul a continuat să se deprecieze uşor

    În jurul orei 16:30, schimburile se perfectau la 4,5255 – 4,5270 lei/euro, peste nivelurile de la aceeaşi oră a sesiunii precedente, de 4,5070 – 4,5095 lei/euro.

    La deschidere, euro a fost cotat la 4,5120 – 4,5140 lei/euro, iar spre jumătatea zilei, cursul a urcat spre 4,52 lei/euro. În a doua parte a zilei, rata de schimb a atins un maxim de 4,5270 lei/euro, în linie cu deprecierea valutelor din regiune

    Banca Naţională a României (BNR) a publicat luni un curs de referinţă în creştere cu 1,32 bani, la 4,5191 lei/euro. În sesiunea de vineri piaţa locală a fost închisă, pentru o sărbătoare naţională, iar joi cursul s-a plasat la 4,5059 lei/euro, cel mai redus nivel din ultimele două luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Leul, vrajitoarea si publicitatea

    Daca efortul publicitar din jurul filmului „Cronicile din Narnia“ v-a facut sa-l considerati un film de calibrul seriei „Harry Potter“ sau „Stapanul Inelelor“, inseamna ca cei de la Disney sunt chiar buni. La advertising.

    Despre seria de sapte carti a lui C.S. Lewis (adica Clive Staples Lewis, bunul prieten al lui John Ronald Reuel Tolkien) se spune ca a avut cea mai mare influenta in lumea cartilor fantastice dupa (bineinteles) trilogia „Stapanul Inelelor“. „Cronicile din Narnia: Leul, Vrajitoarea si Dulapul“ este cea mai populara carte a seriei, dar, in ciuda potentialului materialului de baza, cei de la Disney n-au reusit decat un film plicticos. Cu trei parti bune. Leul, batalia si vrajitoarea. Povestea in sine ar pune pe jar sufletul fiecarui copil (si nu numai).

    Patru pusti sunt trimisi de mama lor in casa unui om de stiinta (interpretat de Jim Broadbent) pentru a fi feriti de pericolele celui de-al doilea razboi mondial.  In conacul imens al profesorului Kirke, ei vor descoperi un dulap-pasaj de trecere catre un taram fantastic, Narnia, pe care trebuie sa-l salveze din ghearele lui Jadis, Vrajitoarea cea Alba (Tilda Swinton), cu ajutorul a tot felul de fiinte mitologice si animale vorbitoare. Printre aceste creaturi se numara si magnificul leu Aslan, adus la viata de nenumarate efecte speciale si de vocea cald-invaluitoare a lui Liam Neeson.

    Succesul mondial al filmului nu se explica decat prin celebritatea cartilor si prin inspirata alegere a momentului lansarii. „Cronicile din Narnia: Leul, Vrajitoarea si Dulapul“ este un film pentru copii, la care un adult mai putin ingaduitor sau obisnuit cu universul tumultuos al lui Tolkien/Jackson va cam batai din picior.
    Desi studiourile Disney au declarat ca s-au cheltuit nu mai putin de 150 de milioane de dolari pentru realizarea filmului, acestuia ii lipseste spectaculosul. Narnia in sine arata ca un „Pamant de Mijloc“ filmat ziua, pe un cer insorit machiat cu norisori pufosi. Efectele speciale lipsesc cu desavarsire in „Cronicile din Narnia“, unde sunt la reduse la simple animatii de animale vorbitoare. Singurul care impresioneaza este Aslan, realizat intr-adevar superb, dar e totusi cam putin pentru cele 140 de minute ale filmului, salvat in parte si de batalia de final, care tine 20 de minute si care a concentrat toate resursele regizorului Andrew Adamson (implicat pana acum numai in cele doua parti ale seriei de animatie „Shrek“).

    Actorii sunt in general putin cunoscuti. Pe langa Jim Broadbent (Oscar in 2001 pentru rol secundar in „Iris“), cea care tine capul de afis in „Cronicile din Narnia“ este actrita scotiana Tilda Swinton. Pentru publicul roman, fizicul inedit al actritei a putut fi remarcat in filme cum ar fi „Constantine“ (un rol „androgin“, arhanghelul Gabriel), „Plaja“ sau „Vanilla Sky“.

    In „Cronicile din Narnia“, Swinton pare putin incomodata de lipsa de sentimente a Vrajitoarei Albe, dar este convingatoare si ajunge sa inspire o aversiune amestecata cu mila, perfect potrivita pentru deznodamantul filmului. In orice caz, Tilda Swinton este alegerea cea mai buna pentru a-i da replica lui Aslan, leul atotputernic, pe care il si ucide intr-una din cele mai intense scene ale filmului. Dintre copii, cea mai simpatica este mezina familiei Pevensie, Lucy (Georgie Henley), cea care descopera intrarea in Narnia si bea ceai alaturi de faunul Tumnus. La polul opus este Peter (William Moseley), fratele cel mare, care trebuie sa conduca armata lui Aslan impotriva celei a lui Jadis. Acest Peter a fost atat de putin convingator, incat un om cu scaun la cap nu i-ar da pe mana nici sa spele vasele, daramite sa salveze taramul Narnia, oricat de fantastic ar fi el.


     THE CHRONICLES OF NARNIA: THE LION, THE WITCH AND THE WARDROBE/CRONICILE DIN NARNIA: LEUL, VRAJITOAREA SI DULAPUL R: ANDREW ADAMSON CU: TILDA SWINTON, GEORGIE HENLEY, SKANDAR KEYNES, WILLIAM MOSELEY, JIM BROADBENT. DIN 6 IANUARIE