BusinessMagazin

Tag: lene

  • Este oficial: A intrat în vigoare Legea împotriva lenei. Ce înseamnă asta pentru români

    Liderul filialei ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, a anunţat, luni, intrarea în vigoare a “legii împotriva lenei” iniţiată de parlamentari ai formaţiunii şi care prevede că refuzul unui loc de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social.

    “De astăzi, a intrat în vigoare Legea împotriva lenei. La propunerea Alianţei Liberal Democrate, Legea nr. 192/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat a fost adoptată şi a intrat în vigoare astăzi 22 octombrie 2018. Conform datelor statistice oferite de Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale, în România sunt circa 25.000 de persoane care beneficiază de ajutor social de peste 10 ani, fapt care arată că intenţia majorităţii asistaţilor social de a-şi găsi un loc de muncă stabil este aproape de zero”, a transmis preşedintele ALDE Dâmboviţa, Ionel Petre, într-un comunicat de presă remis, luni, MEDIAFAX.

    Rezervă-ţi locul la Forumul de Francize din 1 Noiembrie şi pleacă acasă cu o idee de business de milioane!

    Acesta a adăugat că nu mai trebuie să dăm bani persoanelor care refuză nejustificiat să muncească.

    “Consider că statul nu trebuie să mai încurajeze comoditatea celor care trăiesc din ajutoarele sociale, ci este imperios să se implice în angajarea acestora. Nu mai putem permite să dăm bani unor oameni care nu vor să muncească, unor oameni care refuză nejustificat o ofertă de muncă sau care refuză să participe la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională. Şi avem suficiente exemple în care primăriile au tăiat din bugetul pentru investiţii pentru a da mai mulţi bani celor care trăiesc din ajutorul statului”, a completat Ionel Petre.

    Potrivit liderului ALDE Dâmboviţa, asistenţa socială nu înseamnă „să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor comozi”.

    „ALDE a iniţiat această lege întrucât asistenţa socială nu înseamnă să iei bani din buzunarul celor care trag pe brânci pentru a-şi asigura traiul zilnic şi a da celor ”comozi”, ci înseamnă să-i ajuţi cu adevărat pe cei marginalizaţi care nu au nici o şansă în societate. O altă problemă era reprezentată de cei care lucrează la negru şi care beneficiau, totuşi, de o formă de ajutor social prin legea venitului minim garantat. De aceea, consider pertinentă completarea legii în sensul în care, dacă se constată că familia sau persoana singură a realizat venituri din alte surse şi acestea nu au fost declarate de titular, se dispune încetarea dreptului la ajutor social. Salut acestă primă victorie a ALDE în demontarea unei mentalităţi de asistat din partea statului şi îmi doresc ca salariul minim pe economie să fie mai tentant decât ajutorul social şi la nivelul judeţului Dâmboviţa”, potrivit sursei citate/

    Camera Deputaţilor a modificat, pe 20 mai, în calitate de for decizional, legea privind venitul minim garantat.

    „Refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social”, potrivit proiectului.

    De asemenea, noua lege prevede că „refuzul repetat de două ori al persoanelor apte de muncă în familiile beneficiare de ajutor social de a efectua activităţile sezoniere, conduce la încetarea dreptului”.

    „Pentru sumele acordate ca ajutor social, conform prevederilor prezentei legi, una sau mai multe persoane majore apte de muncă, raportat la cuantumul ajutorului social din familia beneficiară, au obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, acţiuni sau lucrări de interes local, fără a se putea depăşi regimul normal de lucru şi cu respectarea normelor de securitate şi igienă a muncii”, mai spune legea.

    Acţiunile sau lucrările de interes local pot fi, dar fără a se limita la acestea, lucrări de salubrizare şi/sau de întreţinere spaţii verzi, de salubrizare/întreţinere obiective publice, inclusiv activităţi de sprijinire a serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, pe baza recomandărilor acestora, precum şi alte activităţi specifice stabilite prin hotărâre a consiliului local.

    Modificările iniţiate de 5 parlamentari ALDE au devenit lege pe 19 iulie 2018, actul normativ precizând că legea intră în vigoare în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

  • Studiu: Adevărul despre furnici: până la 60% dintre ele sunt “leneşe” şi nu fac nimic

    Studiul, realizat recent în statul american Arizona pe mai multe colonii de furnici, a arătat, într-o manieră surprinzătoare, că peste jumătate dintre ele nu corespund imaginii de vieţuitoare extrem de harnice. Studiul a fost realizat după publicarea unui articol pe această temă în februarie 2015 în revista Insectes Sociaux. Cercetarea a fost efectuată pe o specie de furnici de o talie foarte mică (aproximativ 4 milimetri) aparţinând genului Temnothorax.

    Acest procent de “inactive” a spulberat mitul furnicii harnice, a cărei viaţă este petrecută muncind pentru binele coloniei, aşa cum reiese şi din fabulele lui Jean de la Fontaine.

    Însă “inactivă” nu înseamnă “inutilă”, chiar dimpotrivă. Utilitatea unui individ pentru societate nu se măsoară în sarcinile pe care acesta poate să le facă în interiorul sau în afara grupului social. Masculii, de exemplu, nu participă niciodată la sarcinile de recoltare a hranei, de îngrijire a puilor şi de curăţare a muşuroiului. Ei au un singur rol: asigurarea funcţiei de reproducere, în general în timpul unui zbor nupţial efemer, în urma căruia mor, după ce îşi transmit genele. Este un rol primordial pentru supravieţuirea speciei, chiar dacă ei nu fac nimic altceva în întreaga lor existenţă.

    Mai multe studii au arătat încă din anii ’80 că între 50% şi 60% dintre indivizi nu fac nimic în societatea furnicilor, dar acest lucru se petrece şi în cazul altor insecte sociale, precum albine, bondari, viespi şi termite.

    În schimb, studiul a încercat să demonstreze că inactivitatea observată în cadrul unei colonii nu este asociată cu condiţiile de creştere din laborator, întrucât ea a fost identică cu aceea observată în condiţii semi-naturale.

    Condiţiile de creştere în laborator sunt într-adevăr cel mai adesea considerate că au tendinţa de a diminua nevoile coloniei printr-o simplificare a mediului natural şi prin furnizarea unei surse de hrană directă şi rapid accesibilă.

    Însă care ar putea fi rolul acestor furnici inactive dintr-o colonie? Ele reprezintă, totuşi, peste jumătate din colonie şi e dificil de conceput că nu ar avea nicio utilitate în societatea lor.

    Foto: Captura

    Muncitoarele inactive nu sunt furnici bătrâne, dar nici cele mai slabe dintre ele (acestea sunt pe cale naturală eliminate). Comportamentul lor poate fi analizat pe două niveluri în cazul insectelor sociale: comportamentul individual, care marchează variaţiile comportamentale specifice fiecărui individ, dar şi comportamentul intracolonial, ce permite întregului grup să se adapteze la constrângerile pe care le întâlneşte. Grupul furnicilor muncitoare inactive ar exista, deci, pentru a asigura la nevoie o reacţie adecvată a coloniei, adaptată la nevoile întregului grup.

    Prin comportamentul ei individual, o furnică muncitoare explorează şi caută surse de hrană. Ea se întoarce la muşuroi marcând un traseu şi încearcă să le mobilizeze pe surorile sale, invitându-le să o urmeze. Ea poate fi înlocuită, progresiv, de alte muncitoare, care vor încerca la rândul lor să mobilizeze alte furnici din interiorul muşuroiului, stimulându-le în special pe muncitoarele inactive. Mobilizarea mai mult sau mai puţin importantă a acestora către anumite sarcini permite coloniei să găsească răspunsul optim, fie pentru exploatarea unei resurse, fie pentru înlocuirea muncitoarelor moarte, fie pentru asigurarea apărării muşuroiului. Muncitoarele nu sunt, deci, “inactive”, ci, mai degrabă, “pregătite să fie folosite”. În acelaşi timp, ele cheltuiesc mai puţină energie, colonia îşi economiseşte resursele, mobilizând doar numărul necesar de muncitoare de care are nevoie pentru îndeplinirea fiecărei sarcini.

    Care sunt factorii ce determină o furnică să devină activă sau inactivă? Cele mai slabe dintre ele sunt în mod natural inactive sau hazardul este acela care stabileşte acest rol? – Răspunsul este unul negativ, nu hazardul stabileşte acele roluri. Activitatea unui individ poate fi influenţată de morfologia sa. Se vorbeşte astfel de sub-caste morfologice, fiecare fiind devotată unui anumit tip de sarcină. Soldaţii sunt specializaţi în apărarea coloniei. Casta reproducătoarelor asigură funcţia de reproducere.

    Într-un anumit număr de cazuri, nu morfologia, ci vârsta este elementul determinant al comportamentului: este vorba de ceea ce se numeşte “polietism de vârstă”. Cele mai tinere dintre muncitoare rămân în muşuroi, în contact cu regina, apoi se îndepărtează progresiv şi asigură funcţii de îngrijire a puilor, de curăţare a muşuroiului, de curăţare a surorilor lor. Cele mai în vârstă şi, deci, cele mai experimentate, asigură serviciul periferic (pază), apoi serviciul exterior (eliminarea deşeurilor în afara coloniei, furajare şi explorare).

  • Nu vreţi să mai hibernăm un pic?

    PDL şi-a mobilizat activul din teritoriu să distribuie afişe şi să întindă bannere de înfierare a USL fiindcă îşi continuă greva parlamentară, tinerii activişti din Bucureşti au fost trimişi la Parlament să-i ofere ceasuri deşteptătoare şi perne lui Crin Antonescu (despre care Institutul de Politici Publice tocmai a informat că n-a avut niciun vot în sesiunea septembrie-decembrie), iar Elena Udrea a amintit că ea a votat mai mult decât Ponta şi Antonescu, “primii chiulangii ai ţării”.

    De partea cealaltă, Victor Ponta a sugerat că parlamentarii puterii nu vin de fapt la serviciu, ci doar îşi pontează voturi false, mai mulţi deputaţi USL au ieşit cu strigături la balcoanele Camerei ca să condamne, după principiul “Ba pe-a mă-ti”, faptul că 71 de pedelişti chiulesc de la lucrări, iar senatorul PNL Mircea Diaconu a mers până acolo încât să reflecteze că şi naziştii de la Auschwitz munceau şi-i îndemnau pe alţii să se spetească, dar uneori munca dăunează semenilor, cum a fost în cazul naziştilor şi cum e în cazul PDL.

    Iar glumele proaste de felul celor de mai sus au toate şansele să continue, în lipsa unor subiecte care să-i facă pe politicieni să se ridice cu adevărat din pat (Sorina Plăcintă, prim-vicepreşedintele PDL Bucureşti, a admis că nu-i nicio grabă cu desemnarea candidaţilor la locale, amânată pentru “după ce trec zăpezile”).