BusinessMagazin

Tag: legea offshore

  • Iohannis promulgă legea care poate trimite tot gazul din Marea Neagră în Ungaria sau Austria, odată ce restricţia de a vinde 50% din gazul extras a fost ridicată

    ♦ În condiţiile în care România are un deficit anual de 3 miliarde de metri cubi de gaz, acoperit din Rusia, nu se mai poate vorbi de exporturi de gaze sau de „furnizor de securitate energetică în regiune“, însă noua lege offshore lasă la latitudinea producătorilor de gaz din Marea Neagră unde se va vinde gazul extras.

    Legea offshore, care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră, resurse estimate la 200 de miliarde de metri cubi, a fost promulgată de preşedintele României, Klaus Iohannis. Cea mai importantă modificare faţă de varianta din 2018 este eliminarea restricţiei de a vinde 50% din gazul extras în România.

    Într-o situaţie ipotetică, dar posibilă potrivit noii legi, dacă, de exemplu, OMV are contracte pe termen lung pentru livrări în Austria şi Ungaria de 4 miliarde de metri cubi de gaz, iar gazul extras din Neptun Deep ajunge la 6 mld. de metri cubi în 2028, anul de vârf potrivit estimărilor, atunci în ţară mai rămân 2 miliarde de metri cubi, neacoperind nici deficitul intern actual. Până în 2028 însă, producţia de gaze on-shore, acum la sub 9 miliarde de metri cubi, va scădea semnificativ, deci deficitul de gaz intern va creşte. În consecinţă, România, cu  resurse naturale de  200 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, s-ar putea trezi în situaţia în care exportă gazul exploatat şi importă de la ruşi.

    În aceeaşi vreme, acum, cu un consum anual de circa 12 mld. de metri cubi de gaz, România are o treime din gospodării conectate la reţeaua de gaze şi o lungime a acesteia de nici 50.000 de km. Ungaria, care ar putea fi unul dintre beneficiarii gazului din Marea Neagră, nu are resurse de gaze naturale, dar 95% dintre gospodării sunt conectate la reţeaua de gaze naturale de 100.000 de km.

    Cel puţin 3 miliarde de metri cubi de gaz importă anual România din Rusia, pentru că producţia onshore de 8,8 mld. de metri cubi nu acoperă necesarul intern, care este de 12,2 mld. de metri cubi şi în creştere. Legea veche din 2018 pentru exploatarea zăcămintelor de gaze din Marea Neagră prevedea obligaţia ca 50% din gazul extras să meargă pe piaţa din România, această prevedere fiind unul dintre cele mai mari impedimente pentru ca producătorii să demareze exploatarea zăcămintelor. 

    „Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore“, a anunţat ieri Administraţia Prezidenţială.

    Cu resurse de gaze estimate la 200 metri cubi în Marea Neagră, dintre cele două mari proiecte – perimetrul Midia şi Neptun Deep, doar Midia a avansat, prin decizia Black Sea Oil And Gas (BSOG) de a demara investiţia. Acum încep să se mişte lucrurile însă şi la Neptun Deep, după ce Romgaz a achiziţionat jumătate din participaţie, după ce americanii de la Exxon s-au retras din proiect. Cealaltă jumătate din participaţie aparţine OMV Petrom.

    Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, primele gaze din Marea Neagră vor fi extrase în a doua partea a acestui an, reprezentând o producţie de circa 1 miliard de metri cubi anual, în condiţiile în care investitorii de la Black Sea Oil and Gas sunt în fază avansată a lucrărilor. Estimarea ministrului este că exploatarea la Neptun Deep va începe în 2023, iar primele gaze extrase din acest perimetru vor intra în sistemul naţional începând cu 2026.

    Transgaz estimează creşterea consumului intern de gaze din România la 18 mld. de metri cubi anual în viitorii ani, pe fondul conectării populaţiei la gaze naturale şi prin punerea în funcţiune a termocentralelor pe gaz. Consumul de gaze naturale al României este în acest moment de 12,2 mld. de metri cubi anual. Cu o producţia anuală de sub 9 mld. de metri cubi, importurile României de gaze sunt de cel puţin 3 mld. de metri cubi.

  • Legea offshore a fost aprobată de Camera Deputaţilor şi merge la promulgare. Ministrul Energiei, Virgil Popescu: România poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră

    Legea offshore a fost aprobată de Camera Deputaţilor şi merge la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis. Împotrivă au votat parlamentarii AUR. „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră”, a spus Virgil Popescu.

    Decizia a fost luată cu 248 voturi „pentru” şi 34 „împotrivă”.

    „Practic, România, în urma adoptării acestui proiect legislativ, poate începe exploatarea gazelor din Marea Neagră. Au fost blocate până acum. Proiectul aduce stabilitate, predictibilitate, un sistem fiscal prietenos. Dăm certitudinea investitorilor că modelul fiscal, redevenţele vor rămâne aceleaşi pe toată perioada acordurilor petroliere. Mai mult, asigură secutatea energetică a României. Nu pot să nu remarc faptul că la comisii un singur partid s-a opus, că vrea să crească fiscalitatea. Oare ce să însemne asta? Doriţi să rămânem dependenţi de gazele ruseşti? Ascultaţi de Kremluin şi de ordinele lui Putin? Ajunge”, a spus ministrul Energiei, Virgil Popescu, în timpul dezbaterilor.

    George Simion a anunţat că parlamentarii AUR votează împotrivă şi l-a acuzat pe Virgil Popescu, ministrul Energiei, că este „ministrul hoţ”.

    Legea offshore a primit, marţi, raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor. Împotriva raportului favorabil au votat patru deputaţi, iar restul au votat favorabil.

    După ce şedinţa s-a încheiat, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi trebuit să susţină o declaraţuie de presă, însă aceasta a fost anulată pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion. „Îl escortez afară. E un hoţ. Hoţul, ministrul Energiei”, a spus George Simion.

    Ministrul Energiei a încercat să plece cu liftul, dar George Simion l-a însoţit, continuând să-i adrese cuvinte jignitoare. Ulterior, Popescu a plecat prin altă parte, urmărit de Simion.

    Săptămâna trecută proiectul a fost aprobat de Senat, cu 91 voturi „pentru” şi 13 „împotrivă”.

    „A trebuit să vină PSD din nou la guvernare pentru ca această lege să fie în dezbatere şi să fie… împreună cu cei din actuala coaliţie de guvernare. Ne uităm la iniţiatori şi vedem că liderii sunt toţi prezenţi acolo, împreună cu ministrului Energiei, ceea ce dă o garanţie că această lege e bună pentru cetăţenii României. E necesar să fie adoptată azi pentru avem un război în preajma României, avem nevoie de gaze. Înseamnă un miliard de metri cubi pe an”, spunea în timpul dezbaterilor Radu Oprea (PSD).

    El precizează că banii încasaţi în urma aplicării Legii offshore vor merge la comunităţile locale.

    „Importanţa aceste legi vine prin faptul că va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Trăim într-un context geopolitic destul de complicat, iar companiile trebuie să aibă garantată stabilitatera şi predictibilitatea. Această lege a încercat să rezolve această problemă. Statul român face un pas important în stabilitatea energetică. Putem deveni, în scurt timp, un jucător important pe piaţa energetică în Europa”, a spus şi Sorin Ioan Bumb (PNL)

    Senatorii USR au anunţat că vor vota acest proiect de lege „pentru că este un proiect necesar”.

    „Eu sunt un om calm şi răbdător, dar de data asta sunt pe punctul de a-mi ieşi din fire, pentru că nu am văzut o mai mare ipocrizie, o mai mare ticăloşie poleită cu aparenţa celor mai bune intenţii. Sunteţi pe cale să votaţi o lege a trădării naţionale şi ne spuneţi că e bine pentru noi, crezând că noi suntem nişte proşti. Nu suntem proşti, ştim exact ce faceţi”, a spus şi Claudiu Târziu (AUR).

    Potrivit ministrului Energiei, Virgil Popescu, principalele modificări la legea offshore sunt deblocarea investiţiilor din Marea Neagră şi accelerarea investiţiilor în onshore-ul de adâncime, asigurarea securităţii în aprovizionare a ţării, în caz de criză energetică, iar România va putea deveni şi furnizor de securitate energetică regională, după ce va produce mai mult decât va consuma.

    Popescu preciza săptămâna trecută că propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

    „Concret este propusă creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Prin această lege vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României şi, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore. Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, conchidea Popescu.

  • Popescu: Parlamentari care reprezintă interesele Rusiei au încercat să provoace diversiuni

    „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, care a fost iniţiată de mine alături de colegii din Parlament Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian, a fost dezbătută astăzi în cadrul comisiilor reunite de Industrii şi Servicii şi Buget Finanţe. Le mulţumesc colegilor deputaţi pentru votul pozitiv dat raportului de adoptare al legii, care va intra mâine (miercuri – n.r.) la votul final. Este un proiect de lege care va debloca investiţiile din Marea Neagră, asigură stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ, elimină un prag de impozitare de sub 85 de lei în condiţiile în care probabil preţul de cost, din estimări, se apropie de această cifră şi nu este normal să impozităm ceea ce este preţ de cost”, scrie pe Facebook Virgil Popescu.

    El apreciază că legea asigură, pe de altă parte, un mecanism al statului român ca, în caz de criză, să asigure cu prioritate aprovizionarea României şi, de asemenea, o verificare a contractelor bilaterale, tocmai pentru a preîntâmpina posibile probleme în aprovizionarea cu gaze naturale a ţării noastre.

    „Din păcate, am constatat cu regret că unii parlamentari, pe care îi bănuiesc că reprezintă cu ardoare interesele Rusiei, au încercat să provoace diversiuni, să propage minciuni şi neadevăruri. Condamn, din nou, cu fermitate acest tip de comportament pasiv – agresiv, neadecvat şi am încredere că românii vor sancţiona asta. Aşa cum au anunţat şi colegii deputaţi liberali, grupul PNL din Camera Deputaţilor va depune sesizare pentru sancţionarea parlamentarilor AUR care au avut un comportament inacceptabil. AUR nu pierde nicio ocazie să puncteze pe agenda lui Putin, cu atât mai mult astăzi, când Parlamentul grăbeşte aprobarea Legii offshore, cea care va reda independenţa energetică României. Nici eu, nici colegii din PNL, nu putem tolera comportamentul AUR care a urmărit intimidarea celor prezenţi. Condamnăm violenţa în toate formele ei, cu atât mai mult cu cât astăzi AUR a atacat inclusiv reprezentanţii companiilor private prezente la dezbateri”, conchide ministrul Energiei.

    Legea offshore a primit raport favorabil în comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor. Proiectul va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, şi-a anulat declaraţia de presă din cauza liderului AUR, George Simion.

    Împotriva raportului favorabil au votat patru deputaţi, iar restul au votat favorabil.

    După ce şedinţa s-a încheiat, ministrul Energiei, Virgil Popescu, ar fi trebuit să susţină o declaraţuie de presă, însă aceasta a fost anulată pentru că era urmărit de liderul AUR, deputatul George Simion.

    „Îl escortez afară. E un hoţ. Hoţul, ministrul Energiei”, a spus George Simion.

    Ministrul Energiei a încercat să plece cu liftul, dar George Simion l-a însoţit, continuând să-i adrese cuvinte jignitoare. Ulterior, Popescu a plecat prin altă parte, urmărit de Simion.

    Proiectul va fi votat în şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor de miercuri.

  • Legea offshore. ONG-uri: România nu are cadru legal pentru protecţia mediului în caz de accidente

    Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi Comunitatea Declic au adresat o scrisoare deschisă iniţiatorilor Legii Offshore.

    ONG-urile solicită organizarea unei dezbateri extinse cu societatea civilă şi prezentarea unei analize a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.

    „Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii offshore şi propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.165/2016 privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore sunt în plin proces legislativ şi au fost adoptate în plenul Senatului, iar acum merg spre dezbatere şi adoptare în Camera Deputaţilor. Aceste propuneri au nevoie de o dezbatere extinsă, cu implicarea publicul larg, în care să fie prezentate riscurile de mediu, precum producerea unui accident major şi limitarea consecinţelor unor astfel de accidente care vizează operaţiunile petroliere şi gaziere în zonele din Marea Neagră”, se arată în document.

    ONG-urile atrag atenţia că, în timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale şi comerciale, România are nevoie şi de un cadru ce vizează protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore.

    „Deşi acest cadru există prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislaţia naţională anumite prevederi ale Directivei privind siguranţa activităţilor offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor şi la asigurarea unei reacţii prompte şi eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanţaţi, dispun de expertiză tehnică necesară şi au la dispoziţie resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerinţelor de siguranţă, precum şi un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident”, se mai arată în document.

    Conform acestuia, această legislaţie trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor şi habitatelor naturale protejate, dar şi a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin.

    Organizaţiile de mediu susţin că accidentele majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc.

    Potrivit aceleiaşi surse, mai multe investiţii în combustibili fosili şi infrastructura aferentă vor creşte atât nivelul poluării, cât şi pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră.

    „Criza preţului la energie este resimţită în mod disproporţionat de gospodăriile cu venituri mici şi moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependenţa de gazele fosile. Având în vedere că preţurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum şi faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică. Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor, vor fi investite de către România în extinderea reţelei de distribuţie şi a racordărilor la reţea, fapt ce blochează şi mai mulţi români în dependenţa de gaze”, mai spun ONG-urile.

    Conform acestora, România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în faţa preţurilor mai mari la energie.

    Ccreşterea energiei regenerabile pe termen lung ajută la reducerea dependenţei de gazele fosile. Aceasta este prima şi una dintre cele mai importante soluţii, mai spun reprezentanţii organizaţiilor. Aceştia arată că România are un potenţial uriaş de energie eoliană offshore, dar legislaţia aferentă nu există şi nici nu se fac eforturi pentru deblocarea situaţiei. Eolienele din Marea Neagră ar putea genera atât de multă energie cât producem acum în toate centralele electrice din ţară.

    Legea offshore a fost adoptată miercuri de Senat. Proiectul va debloca exploatarea gazelor din Marea Neagră. „Un vot pentru independenţa energetică a României”, a spus după vot liderul senatorilor PNL.

  • Ministrul Energiei, Virgil Popescu, despre Legea offshore: Vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României

    Senatorii au adoptat astăzi (miercuri – n.r.), cu 91 de voturi pentru. propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, care a fost iniţiată de mine alături de colegii din Parlament Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian. Urmează dezbaterea în comisii şi adoptarea de colegii de la Camera Deputaţilor, care este decizională. Am încredere, că aşa cum am promis, va fi adoptată până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare”, scrie pe Facebook Virgil Popescu.

    El precizează că propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

    „Concret este propusă creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Prin această lege vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României şi, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore. Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, conchide Popescu.

  • Ministrul Energiei, Virgil Popescu, despre Legea offshore: Vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României

    Senatorii au adoptat astăzi (miercuri – n.r.), cu 91 de voturi pentru. propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, care a fost iniţiată de mine alături de colegii din Parlament Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Kelemen Hunor şi Varujan Pambuccian. Urmează dezbaterea în comisii şi adoptarea de colegii de la Camera Deputaţilor, care este decizională. Am încredere, că aşa cum am promis, va fi adoptată până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare”, scrie pe Facebook Virgil Popescu.

    El precizează că propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operaţiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore, cu modificările ulterioare şi vizează adoptarea unui set de măsuri privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, precum şi eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preţurile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (între 45,71 lei/MWh şi 85 lei/MWh), cu menţinerea grilei de impozitare în urma practicării unor preţuri mai mari de 85 lei/MWh.

    „Concret este propusă creşterea de la 30% la 40% a nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar, eliminarea limitării deducerii investiţiilor pentru calculul impozitului pe profit, reglementarea regimului fiscal pentru perimetrele onshore de adâncime mai mari sau egal de 3000 m izobatic şi eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare. Prin această lege vom asigura independenţa şi securitatea energetică a României şi, totodată, prin modificările propuse vom stimula dezvoltarea înteprinderilor mici şi mijlocii implicate în sectorul offshore, a industriilor conexe, precum şi a celor afectate pozitiv de impactul economic indirect şi indus generat de proiectele offshore. Aceste resurse suplimentare de gaze naturale, ar contribui la asigurarea aprovizionării sustenabile a României cu energie, la atingerea ţintelor de decarbonizare pe termen lung, precum şi la dezvoltarea infrastructurii naţionale, sau a altor industrii cu valoare adăugată mare, respectiv chimia şi petrochimia”, conchide Popescu.

  • AUR: Legea offshore este o lege antinaţională

    „Este foarte clar că din exploatarea gazului natural nu există niciun risc de a genera vreo pierdere economică. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru care nişte investitori să vină şi să exploateze acest gaz natural. La fel ca la liberalizarea preţurilor la energie, toate calculele sunt mincinoase. Nu există nicio raţiune pentru care o mare parte din beneficii să fie pierdute de statul român, în condiţiile în care el este proprietarul resurselor naturale. Totodată, în forma actuală a legii, societăţile comerciale nu vor fi obligate să vândă niciun metru cub din gazele naturale care aparţin României pe piaţa internă, iar din impozitarea veniturilor suplimentare care depăşesc un preţ de vânzare de 85 de lei pe MW, statul român s-ar putea să nu obţină niciun leu”, a declarat preşedintele AUR George Simion.

    La rândul său, senatorul Claudiu Tîârziu afirmă că statul român poate „să-şi extragă singur resursele şi să le vândă tot singur, în interes naţional”.

    „De asemenea, statul poate şi trebuie să răscumpere toate concesiunile importante de pe teritoriul României şi să nu mai acorde alte concesiuni decât operatorilor care aparţin statului român. Continuarea exploatării resurselor de petrol şi gaze naturale, în condiţiile actuale, ar reprezenta nu doar o afacere foarte proastă, ci şi un veritabil act de trădare naţională. După actul criminal de privatizare a Petrom, această lege promovată de majoritatea PNL-PSD-UDMR vine să îngenuncheze încă o dată poporul român, condamnându-l la sărăcie. Toţi cei care vor vota acest proiect, vor figura în panoplia marilor trădători de neam”, a precizat Claudiu Târziu, lider al grupului AUR din Senat.

  • Ciolacu: Independenţa României faţă de gazul rusesc este asigurată începând de anul viitor

    Marcel Ciolacu estimează că legea offshore ar putea trece de Parlament în două-trei săptămâni.

    „O să o băgăm pe procedură de urgenţă. A intrat la prima Cameră sesizată, la Senat. Eu estimez în maximum două-trei săptămâni, în funcţie de cât stă la Senat, va trece şi merge către promulgare”, declară la RFI Marcel Ciolacu.

    Întrebat dacă exploatările din Marea Neagră vor fi afectate de războiul din Ucraina, liderul PSD a răspuns: ”Nu, nu. Dimpotrivă, este un semnal puternic că nu ne schimbăm viaţa în funcţie de mofturile lui Putin (…). Nu cred că un stat trebuie să se lase impresionat de agresiunea unui dictator, dimpotrivă, trebuie să arătăm că noi ne continuăm investiţiile şi dezvoltarea statului român, în pofida anumitor aşa-zise ameninţări din partea Rusiei”.

    Reporter: PSD susţine acest proiect al legii offshore, după ce tot PSD-ul a fost cel care a promovat prin 2018 o variantă a legii care a blocat practic orice investiţii. Ce să mai înţeleagă oamenii?

    Marcel Ciolacu: Este o abordare în interiorul coaliţiei şi o adaptare la realitatea pe care o trăim cu toţii. Eu n-am fost niciodată ipocrit să nu recunosc anumite greşeli pe care le-a făcut PSD.

    Reporter: Deci recunoaşteţi că legea offshore din 2018 a fost o greşeală?

    Marcel Ciolacu: Nu, acea lege a fost o greşeală că nu s-a finalizat, pentru că orice lege este perfectibilă, categoric. Nu a fost dusă la capăt şi a fost, poate, folosită ca un instrument de negociere. Nu cunosc toate detaliile şi nici nu mă interesează, pentru că cred că PSD a intrat în altă direcţie şi în altă logică.

    Reporter: Da, dar nici nu vă puteţi dezice de trecut.

    Marcel Ciolacu: Am şi spus că nu pot să fiu ipocrit şi să mă dezic de trecut, n-am făcut-o niciodată şi nici nu o s-o fac vreodată, aşa este corect. Cred că actuala lege este corectă pentru statul român. Vreau să vă spun că e stipulat foarte clar dreptul de preempţiune a statului român asupra gazelor extrase din Marea Neagră, întâi să fie folosite pentru necesarul României şi pe urmă, diferenţa să fie exportată. Avem un dublu control şi prin ANRE în ceea ce priveşte contractele bilaterale, la fel, statul român, aici este o noutate în lege, statul român are drept de preempţiune asupra acestui gaz, ceea ce conferă şi cu extragerile din onshore cel puţin independenţa sau independenţa faţă de gazul rusesc începând de la anul este asigurată.

    Reporter: Deci sunteţi convins că România va deveni independentă de gazul din Rusia anul viitor?

    Marcel Ciolacu: De gazul rusesc, categoric! Investiţia de la Caragele şi cu actuala investiţie din Marea Neagră, fără această investiţie care va fi până la sfârşitul anului 2026, România îşi va asigura consumul.

    Reporter: Sunt totuşi nişte proceduri tehnice, nişte etape de parcurs. Un an de zile e suficient, spuneţi? Sunteţi optimist.

    Marcel Ciolacu: Eu mă refer la investiţia de la Caragele şi la actuala investiţie care deja s-a finalizat, făcută de Black Sea Oil&Gas, care are o estimare de un miliard de metri cubi anual.

    Reporter: Dar s-au pierdut patru ani. Patru ani de pace. România putea să aibă deja primii metri cubi de gaze extraşi din Marea Neagră, iar independenţa de gazul rusesc putea fi obţinută mult mai devreme. Ca să nu mai spunem că România putea deveni un furnizor regional de gaze. Cine îşi asumă cei patru ani pierduţi?

    Marcel Ciolacu: Atractivitatea acestei investiţii totuşi este în acest moment. Nimeni nu a spus că în cei patru ani de zile, investiţia ar fi fost dusă la capăt. O anumită companie din SUA a vândut în acest moment acţiunile, nimeni nu poate să ştie dacă a existat acest interes, exista şi atunci acel interes. Cred că cel mai important este faptul că toată investiţia a fost deblocată. Există deja un concern în care este implicat şi statul român, prin Romgaz şi alte companii internaţionale şi această investiţie se va face.

  • Marcel Ciolacu, preşedintele PSD: Proiectul legii offshore va fi definitivat în coaliţie până la sfârşitul săptămânii viitoare

    Preşedintele PSD şi al Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a transmis miercuri că proiectul Legii offshore, care reglementează exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră, va fi definitivat în coaliţie până la sfârşitul săptămânii viitoare.

    El precizează că discuţiile privind definitivarea proiectului s-au prelungit mai mult faţă de timpul estimat iniţial pentru a putea include şi componenta de onshore.

    “Până la sfârşitul săptămânii viitoare, vom avea forma convenită de coaliţie pe offshore şi onshore”, a spus liderul social-democrat.

    Legea offshore este aşteptată de mai multe companii pentru a putea începe exploatarea gazelor naturale în Marea Neagră.

    „Mereu spunem că Legea Offshore vine, dar noi avem nevoie de ea acum. Vedem în con­ti­nuare implicare, dar să trebuie să vedem o lege. Vedem implicarea, dar nu vedem urgenţa în acţiuni, iar pentru România este o urgenţă. Cea mai mare pro­vo­care pentru România în acest moment este transformarea ideilor în acţiuni tan­g­i­bile prin legislaţia corectă. De patru ani aşteptăm Legea Offshore“, a spus Christina Verchere, CEO al OMV Petrom, în cadrul celei mai recente ediţii a ZF Power Summit, eveniment desfăşurat în perioada 22-24 februarie.