BusinessMagazin

Tag: Legea educatiei

  • BREAKING Modificările aduse Legii Educaţiei, trimise de Iohannis înapoi în Parlament. Ce contestă preşedintele

    Preşedintele Klaus Iohannis a trimis joi, Parlamentului, spre reexaminare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011. Şeful statului critică modificările aduse Legii, precizând printre altele că schimbările privind numărul de ore sunt neclare.

    “Motivul reexaminării îl reprezintă măsurile introduse la art. 1, punct 4 prin care se realizează reducerea din pix al numărului de ore din ciclul primar, gimnazial şi liceal începând cu următorul an şcolar. Astfel, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile cadru de învăţământ este în medie de 20 de ore pe săptămână, la învăţământul primar, 25 la învătământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. Această nouă modificare abruptă legii educaţiei naţionale, fără nicio analiză de impact, riscă să producă efecte negative în cascadă pentru comunitatea şcoală, fapt semnalat inclusiv de organizaţii reprezentative la nivel naţional al elevilor, dascălilor şi părinţilor”, a declarat consilierul pe Educaţie şi Cercetare, Ligia Deca.

    Demersul denotă lispa unei strategii şi a unei viziuni pe termen mediu şi lung în acest sector esenţial pentru România, susţine şeful statului.

    “Deşi proiectul de lege cuprinde măsuri foarte bune privind combaterea bullying-ului, precum şi o serie de măsuri menite a creşte accesul la educaţie a unor categorii de copii care nu aveau acces până acum – măsuri de care sistemul educaţional românesc are nevoie – considerăm că intervenţiile legislative care vizează stabilirea numărului de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ, fiind incomplete în reglementare, prezintă neclarităţi, ceea ce impune reexaminarea de către Parlament a conţinutului normativ al acestora”, se arată în cererea de reexaminare.

    Astfel, arată preşedintele Klaus Iohannis, potrivit acestor noi reglementări, numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este în medie 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar, în medie 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi în medie 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bullying-ul, interzis prin legea educaţiei

    Demersurile Asociaţiei Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, coodonatori ai campaniei de prevenire a bullying-ului, încă din 2017, au fost sprijinite de deputaţii Andrei Pop şi Petre Florin Manole, care au depus în mai 2018 în Parlament, iniţiative legislative care vizează reglementarea bullying-ului, ca violenţă psihologică.

    Legea Educaţiei, modificată ieri în Parlament defineşte ca violenţa psihologică-bullyingul, care este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale si/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care are drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială, sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale. În modificarea legii educaţiei este prevazută şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.

    Efectele bullying-ului sunt dezastruase în dezvoltarea copiilor, atât emoţional cât şi educaţional. Copiii care joacă orice rol în episoade de bullying – victime, agresori sau martori pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se  uneori şi la sinucideri.

    “Am pornit această campanie strategică naţională de conştinetizare, prevenire şi intervenţie în caz de bullying în urmă cu un an, ca urmare a datelor îngrijorătoare în materie de bullying în România. Dar mai ales din cauza mesajelor primite de la copii, care se simt singuri, neajutaţi şi neînţeleşi de adulţi în faţa înjurăturilor, agresiunilor emoţionale sau fizice, poreclelor dureroase, luptelor de putere la care sunt supuşi în mod repetat în mediul şcolar ne-au impresionat şi ne-au mobilizat să acţionăm. Mă bucur mult ca vocea copiilor s-a făcut auzită şi de această dată şi bullyingul este reglementat. Acum urmează să învăţăm să depistăm şi să prevenim bullying-ul în rândul copiilor.” declară Nadia Tătaru, cofondatoare a Itsy Bitsy FM şi  preşedinta Asociaţiei Părinţilor Isteţi, iniţiatoare a campaniei naţionale de prevenire a bullying-ului.

  • Bullying-ul reglementat prin lege: două iniţiative legislative au fost depuse în Parlament

    Propunerile legislative au ca obiect modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 si Legii nr.53/2003 privind Codul muncii, pentru a defini, a preveni şi a interzice violenţa psihologică – bullying-ul în spaţiile destinate educaţiei, formării profesionale şi muncii. De asemenea, modificarea legii educaţiei, prevede şi posibilitatea ca cei implicaţi în acţiuni de bullying, atât agresorii, cât şi victimele, să beneficieze de asistenţă şi evaluare psihologică.

    În sensul iniţiativelor legislative, violenţa psihologică – bullying-ul este acţiunea sau seria de acţiuni verbale, relaţionale, cibernetice şi fizice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, în mod constant şi repetat, care implică un dezechilibru de putere, care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane.

    Aceasta definire a bullying-ului a rezultat în urma mai multor mese rotunde de lucru, între reprezentanţi ai statului şi ai societăţtii civile, iniţiate încă din 2017 şi organizate de Asociaţia Părinţilor Isteţi şi Itsy Bitsy FM, cu sprijinul Point Public Affairs şi GMP Group. În ultimele şase luni, în campania de prevenire a bullying-ului, s-au implicat reprezentanţi din Parlament, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Tineretului şi Sportului, Avocatul Poporului, Serviciul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii din Poliţia Capitalei, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, CMBRAE, Colegiul Psihologilor, Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei, Consiliul Naţional al Elevilor, Ambasada SUA în România, Organizaţia Salvaţi Copiii, Asociaţia Telefonul Copilului, UNICEF, Crucea Roşie, Federaţia Tinerilor din Constanţa, Ana Maria Diceanu, mediator Bruno Demaille, lingvista Dana Papadima etc.

    Aceste întalniri de lucru între reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor, psihologi şi experţi în gestionarea fenomenului de bullying au fost demarate ca urmare a statisticilor îngrijorătoare. La nivel european, România se situează pe locul 3 în ceea ce priveşte bullyingul în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
    Efectele bullyingului sunt negative pentru dezvoltarea copiilor, precum şi pentru un traseu educaţional şi emoţional normal. Copiii – victime ale violenţei psihologice –bullying, pot experimenta scăderea încrederii în sine, depresia, abandonul şcolar, scăderea rezultatelor la învăţătură, ajungându-se chiar până la sinucideri.

    Pentru conştientizarea fenomenului şi al impactului real asupra dezvoltării sănătoase a copiilor, ONG-uri, autorităţi, media au făcut în ultimii ani mai multe campanii sociale, adresate copiilor, parinţilor, cadrelor didactice sau publicului larg. Un istoric al lor este ilustrat săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor.

    Proiectele de legi iniţiate de deputatii Andrei Pop si Petre-Florin Manole sunt susţinute de zeci de parlamentari cu orientari politice diverse. Ele îşi vor urma cursul legal în Parlament până la momentul votului final. Între timp, grupul de iniţiativă va continuă demersurile în crearea unui program naţional de prevenţie şi conştientizare a fenomenului de bullying.

  • Ministrul ungar de Externe: Soarta minorităţilor maghiare nu este negociabilă

    Szijjarto a reiterat faptul că legea educaţiei din Ucraina încalcă acordul de asociere dintre Ucraina şi Uniunea Europeană şi a adăugat că va iniţia revizuirea acordului în cadrul reuniunii miniştrilor de Externe ai UE, la 16 octombrie.

    Şeful diplomaţiei de la Budapesta a menţionat că o majoritate calificată este necesară pentru adoptarea măsurii de revizuire a acordului. Dacă Ucraina nu-şi va schimba poziţia, Ungaria va adopta sancţiuni în privinţa comerţului, a avertizat Szijjarto.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elevii din învăţământul profesional şi tehnic ”pot beneficia” de masă şi cazare gratuită

    Propunerea iniţială prevedea că elevii înscrişi în învăţământul profesional şi tehnic cu durata de minimum trei ani beneficiază de masă şi cazare gratuită în cantinele şi internatele şcolare. Potrivit unui amendament asumat de Comisia de învăţământ din Senat, aliniatul s-a modificat, astfel că elevii respectivi ”pot beneficia de masa şi cazare gratuite.
     
    În forma iniţială a propunerii legislative se prevedea că aceste cheltuieli cu cazarea şi masa elevilor din învăţământul profesional şi tehnic se asigură din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie la propunerea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
     

  • Statul dă bani copiilor. Cum pot primi 500 de euro şi cine poate avea acces la ei

    Copiii români născuţi după data de 9 februarie 2011 vor primi de la stat echivalentul în lei a 500 de euro. Potrivit articolului 356 din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011, toţi copiii născuţi în ultimii 5 ani în România trebuie să primească de la stat această sumă. Tinerii vor fi singurii care vor avea acces la bani, după ce împlinesc vârsta de 16 ani.

    Deşi legea a intrat în vigoare de mai mulţi ani aceasta nu a fost aplicată până acum de către autorităţi. De ce? Deoarecere “aplicarea sa a fost prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă (ultima e OUG nr. 83/2014, care, cf. art. 36, alin. 1, amână aplicarea art. 356 din LEN până la data de 1 ianuarie 2017)”, a transmis biroul de comunicare al Ministerului Educaţiei. Adică politicienii au decis să amâne aplicarea articolului pentru mai mulţi ani la rând.

    Potrivit legii, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

    Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.

    Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul respectiv un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor Publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

  • Statul dă bani copiilor. Cum pot primi 500 de euro şi cine poate avea acces la ei

    Copiii români născuţi după data de 9 februarie 2011 vor primi de la stat echivalentul în lei a 500 de euro. Potrivit articolului 356 din Legea Educatiei Nationale nr.1/2011, toţi copiii născuţi în ultimii 5 ani în România trebuie să primească de la stat această sumă. Tinerii vor fi singurii care vor avea acces la bani, după ce împlinesc vârsta de 16 ani.

    Deşi legea a intrat în vigoare de mai mulţi ani aceasta nu a fost aplicată până acum de către autorităţi. De ce? Deoarecere “aplicarea sa a fost prorogată succesiv prin ordonanţe de urgenţă (ultima e OUG nr. 83/2014, care, cf. art. 36, alin. 1, amână aplicarea art. 356 din LEN până la data de 1 ianuarie 2017)”, a transmis biroul de comunicare al Ministerului Educaţiei. Adică politicienii au decis să amâne aplicarea articolului pentru mai mulţi ani la rând.

    Potrivit legii, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia.

    Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.

    Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul respectiv un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului Finanţelor Publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

  • Schimbări în EDUCAŢIE. Şcolile de masă ar putea avea clase pentru elevii cu nevoi speciale

    Guvernul României propune modificarea Legii Educaţiei Naţionale numărul 1, din 2011, prin modificarea sau introducerea unoi noi pasaje în articolele acesteia.

    Asttfel, Articolul 49, alineatele (1), (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

    ,,(1) Învăţământul special se organizează în unităţi de învăţământ special.

    (2) Învăţământul special integrat se poate organiza în învăţământul de masă, individual şi, prin excepţie, în clase/grupe speciale, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, pe baza unei metodologii adoptate prin ordin de ministru. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în funcţie de tipul şi gradul deficienţei

    (4) Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordin al ministrului educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice”, se arată în proiectul de modificare a legii.

    În ceea ce priveşte şcolile doctorale, documentul prevede acreditarea provizorie pentru anul universitar 2016 – 2017

    Totodată se propun modificări şi în ceea ce priveşte dascălii. La articolul 241, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
    ,,(4) Persoanele care nu promovează examenul pentru definitivare în învăţământ se pot prezenta la o nouă sesiune după reluarea de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar. Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă, de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice”, stabileşte proiectul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Educaţiei: Susţin repartizarea computerizată în liceu şi o evaluare la clasa a X-a

    Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că o nouă lege a educaţiei va fi rezultatul dezbaterilor largi şi a consultărilor cu sindicatele, asociaţiile de elevi, cele trei asociaţii de studenţi, organizaţiile neguvernamentale, reprezentanţii sistemului socio-economic şi experţii din educaţie.

    Dezbaterile, care vor fi coordonate de Ministerul Educaţiei, vor dura până la sfârşitul anului, dar în cazul în care nu se vor încheia cu o variantă de proiect, pot continua şi în 2016, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul a ţinut să precizeze că noua Lege a educaţiei nu va fi promovată prin asumarea răspunderii Guvernului, ci cu aprobarea Parlamentului.

    Potrivit ministrului Sorin Cîmpeanu, în viitorul proiect de lege, clasa pregătitoare ar trebui să rămână parte a învăţământului primar, şi nu să revină la grădiniţă, iar evaluările ar trebui să cuprindă şi una la clasa a X-a.

    “Astfel, în opinia mea, am putea avea evaluare la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a şi a X-a, apoi bacalaureatul. Evaluările la clasele a II-a, a IV-a, a VI-a şi a VIII-a trebuie să se facă în conformitate cu programele şcolare. Consider binevenită o evaluare la clasa a X-a, în scopul unei pregătiri optime, după modelul de altădată al examenului de treptă”, a mai spus Sorin Cîmpeanu.

    Ministrul Educaţiei a mai spus că, în opinia sa, elevul care nu va promova evaluarea la clasa a X-a, s-ar putea să fie repartizat, în funcţie de rezultatele obţinute, la o altă unitate de învăţământ sau să rămână la aceeaşi unitate.

    Cîmpeanu s-a referit şi de bacalaureatul diferenţiat, fără a da mai multe informaţii.

    Ministrul Educaţiei a spus că nu se poate ca un elev să susţină în acelaşi timp şi evaluare naţională, şi concurs de admitere în liceu, arătând că, în opinia sa, repartizarea computerizată a funcţionat foarte bine.

    Câmpeanu a adăugat că elevii din clasa a VIII-a care susţin testele de la Evaluarea Naţională ar trebui să promoveze cu minim 5, iar şcoala profesională să fie învăţământ de calitate, şi nu locul unde se adună elevi cu rezultate slabe.

    Premierul Victor Ponta i-a cerut miercuri ministrului Educaţiei să nu cadă în capcana în care au căzut predecesorii săi şi să nu se grăbească să modifice Legea educaţiei, precizând că el nu este de acord cu vreo schimbare a legislaţiei fără acceptul tuturor părţilor implicate.

    “Să nu cădeţi în capcana în care au căzut toţi miniştrii. O să facem o nouă lege atunci când e toată lumea de acord: Parlamentul, preşedintele Romniei, sindicatele, profesorii, elevii, părinţii. Am văzut că a început iarăşi agitaţia, că schimbăm legea. Eu nu sunt de acord să schimbăm nicio lege a educaţiei până nu stă toată lumea la masă, până nu o gândeşte pe termen lung, până nu o facem ca în Europa sau ca în America, mai bine zis”, i-a spus Ponta ministrului Educaţiei, în şedinţa de Guvern.

    Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite, trei probe în plus la evaluarea de la clasa a VIII-a şi învăţământ profesional redus de la 3 la 2 ani sunt unele dintre prevederile cuprinse într-o iniţiativă legislativă.

    Proiectul Legii educaţiei a fost realizat în martie de un grup de parlamentari, iar ulterior au mai fost şi alte variante, una în aprilie, iar o ultima la sfârşitul lunii mai. Iniţiativa legislativă, aflată pe agenda Parlamentului, este punctul de plecare al dezbaterilor pentru noua Lege a educaţiei.

    Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă, cum ar fi grupa pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

    Astfel, potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

    Proiectul prevede că la Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

    Pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

    În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

    Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

    În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

    În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

    Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

    Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

    Liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

    De asemenea, admiterea în liceele şi şcolile profesionale particulare şi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice şi a regulamentelor proprii.

    În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susţin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Naţională, la limba romană, matematică şi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

    Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

  • Predoiu: Modificarea legii educaţiei pune pe butuci toată reforma învăţământului

     “Analiza celor 97 de modificări promovate de premierul Ponta arată că este o garanţie că România nu va putea evolua şi nu se va putea dezvolta câtă vreme acest premier al mafiei din educaţie va rămâne în funcţie. Este o modificare care de fapt pune pe butuci toată reforma învăţământului şi care ne arată o optică nu numai stângistă, nu numai socialistă, ci de fapt arată o optică mafiotică asupra sistemului de învăţământ. Sistemul de învăţământ este luat prizonier de o casă care îl are ca exponent pe domnul Ponta”, a afirmat Predoiu înainte de şedinţa BPN al PDL.

    El crede că Ecaterina Andronescu este “mândră” pentru că “a reuşit să-şi impună toate interesele de grup”.

    “Cred că doamna Andronescu este mândră, a reuşit să-şi impună toate interesele de grup pe care a eşuat să le impună în guvernul PDL-PSD timp de nouă luni de zile, dar iată că în fruntea ţării avem un premier care nu este numai lipsit de talent, de aptitudini, este lipsit şi de orice formă de conştiinţă pentru viitorul acestei ţări”, a adăugat Predoiu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro