BusinessMagazin

Tag: “Legea Big Brother”

  • Proiectul privind prelucrarea datelor cu caracter personal, aprobat de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor

    Proiectul a fost aprobat cu o singură abţinere din partea deputatul UDMR Mate Andras Levente şi urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor.

    Proiectul de lege prevede că datele de trafic referitoare la abonaţi şi utilizatori, prelucrate şi stocate de către furnizorul unei reţele publice de comunicaţii electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicaţii electronice destinat publicului vor trebui şterse sau transformate în date anonime atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, dar nu mai târziu de trei ani de la data efectuării comunicării.

    Deputatul UDMR Mate Andras Levente a avut obiecţii la acest articol pe motiv că există o hotărâre a Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea reţinerii datelor personale.

    Reprezentantul Minsterului Justiţiei a explicat că nu este vorba despre obligaţia de a reţine date, ci de a şterge date în termen de maxim 3 ani, arătând că, astfel, s-a răspuns obiecţiilor Curţii Constituţionale.

    Potrivit prevederilor adoptate de comisie, prelucrarea datelor de trafic, în scopul stabilirii obligaţiilor contractuale ce privesc abonaţii serviciilor de comunicaţii cu plata în avans va fi permisă până la împlinirea unui termen de 3 ani de la data efectuării comunicării.

    De asemenea, potrivit deciziei deputaţilor din comisie, accesarea datelor se va putea face într-un cadru precis delimitat, de către instanţa de judecată sau cu autorizarea prealabilă a judecătorului.
    Proiectul de lege mai stabileşte că atunci când sunt transmise în format electronic, solicitările şi răspunsurile se semnează cu semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat, eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, pentru asigurarea integrităţii datelor şi pentru stabilirea trasabilităţii acestora.

    Proiectul de lege privind prelucrarea datelor cu caracter personal a fost semnat de liderii partidelor parlamentare, în mai, în urma unor consultări care au avut loc la Cotroceni.

  • FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România

    “Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul”, susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.

    Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România “ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile”.

    Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că “parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna”.

    “Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism”, a punctat Russell Ashenden.

    Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire “la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România”.

    Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are “o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală”. “În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie”, a spus ataşatul FBI.

    Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, “deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă”. “Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea”, a mai spus ataşatul FBI.

    Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.

    În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.

    La discuţiile de la Preşedinţie şi Guvern au asistat şefii serviciilor româneşti de informaţii, precum şi vicepremierul cu atribuţii pe zona siguranţei, Gabriel Oprea.

    Totodată, directorul FBI, James Comey, s-a întâlnit cu procurorul general al României, Tiberiu Niţu, cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi cu procurorul şef interimar al DIICOT, Giorgiana Hossu.

    Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte ce vizează cooperarea inter-instituţională precum şi proiectele comune aflate în derulare potrivit competenţelor celor două structuri specializate.

  • FBI: Lipsa unei legi privind retenţia datelor afectează colaborarea instituţiilor din SUA şi România

    “Lipsa unei legi româneşti referitoare la retenţia datelor afectează capacitatea de colaborare instituţiilor de aplicare a legii din SUA şi România. Este important să existe un cadru legal pentru ca anchetatorii să aibă instrumentele necesare colectării informaţiilor şi dovezilor necesare pentru combaterea ameninţărilor comune, precum crima organizată, corupţia în sistemul public, infracţionalitatea cibernetică şi terorismul”, susţine Russell Ashenden, ataşatul FBI din cadrul Ambasadei SUA la Bucureşti, răspunzând unei întrebări a Agenţiei MEDIAFAX în cadrul unei serii de întrebări ale unor jurnalişti români adresate cu ocazia vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a făcut-o în România.

    Pe de altă parte, Ashenden atrage atenţia că, aşa cum se întâmplă şi în SUA, legiuitorii din România “ar trebui să găsească un echilibru între protejarea securităţii naţionale şi protejarea libertăţilor civile”.

    Întrebat care este gradul de încredere în serviciile româneşti în urma acuzaţiilor aduse recent de un membru important al fostei administraţii prezidenţiale, ataşatul FBI a precizat că “parteneriatele SUA cu instituţiile de aplicare a legii şi serviciile secrete din România sunt la fel de puternice ca întotdeauna”.

    “Colaborările noastre sunt semnificative şi productive pentru că ne înţelegem reciproc şi dorim să ne unim forţele pentru a-i proteja pe cetăţenii pe care ii slujim de infracţionalitatea organizată transfrontalieră, de infracţiuni informative şi terorism”, a punctat Russell Ashenden.

    Întrebat despre implicarea FBI în dosarele Microsoft şi EADS, oficialul american a spus că nu poate comenta cu privire “la existenţa sau stadiul unor posibile anchete aflate în curs de desfăşurare în SUA sau în România”.

    Pe de altă parte, el a subliniat că FBI are “o excelentă relaţie de colaborare cu sistemul românesc de justiţie penală”. “În ultimii ani, România a înregistrat mari progrese în anchetarea şi urmărirea penală în cazuri de înaltă corupţie”, a spus ataşatul FBI.

    Rugat să aprecieze care este riscul unor atentate jihadiste în România, mai ales după cele de la Paris, Russell Ashenden a afirmat că, “deşi în continuare scăzut, riscul este în creştere, aşa cum s-a văzut în întreaga Europă”. “Trebuie să continuăm să colaborăm şi să rămânem vigilenţi pentru a combate ameninţarea”, a mai spus ataşatul FBI.

    Întrebările au fost adresate de mai mulţi ziarişti în contextul vizitei pe care directorul FBI, James Comey, a efectuat-o pe 3 martie în România.

    În cadrul vizitei, James Comey a avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, cu premierul Victor Ponta, cu noul director al SRI Eduard Hellvig.

    La discuţiile de la Preşedinţie şi Guvern au asistat şefii serviciilor româneşti de informaţii, precum şi vicepremierul cu atribuţii pe zona siguranţei, Gabriel Oprea.

    Totodată, directorul FBI, James Comey, s-a întâlnit cu procurorul general al României, Tiberiu Niţu, cu procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi cu procurorul şef interimar al DIICOT, Giorgiana Hossu.

    Potrivit unui comunicat de presă al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte ce vizează cooperarea inter-instituţională precum şi proiectele comune aflate în derulare potrivit competenţelor celor două structuri specializate.

  • General SRI: Legislaţia în domeniul antiterorist nu are carenţe. Legea Big Brother, avantaj profesional

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

    Întrebat dacă, în acest moment, legislaţia după care lucrează ofiţerii care lucrează la Direcţia de prevenire şi combatere terorismului au suficiente instrumente legislative să-şi facă treaba eficient, Ion Ştefănuţ, care a fost timp de 16 ani şef al acestei direcţii, a răspuns: “Am avut în urmă cu aproximativ un an mai multe întâlniri cu tinerii din această unitate, şi unul dintre subiectele discuţiilor a fost tocmai acesta, legislaţia, mai exact Legea 535, care este legea de temelie a activităţii de antiterorism. Din cele discutate atunci cu ei nu am sesizat că ar fi carenţe uriaşe sau hiatusuri de neacoperit în legislaţie. De aia v-am şi spus că aceste două legi ar aduce un plus profesional. Fără, însă, a ne imagina că ele vor rezolva miraculos toate problemele”.

    El a apreciat că în orice lege elaborată de o minte omenească se va găsi “un sâmbure, chiar ascuns, chiar inconştient, al unor viitoare abuzuri”.

    “Pe de altă parte, nici nu poţi încredinţa unor calculatoare sarcina de a elabora legi pentru că mâine calculatoarele ne vor trimite pe toţi la execuţie ca fiind imperfecţi şi ineficienţi. Da, ştiu despre ce este vorba, cred că ştiu despre ce este vorba, în temerile publicului, cred că în bună măsură aceste temeri sunt justificate, plec de la străvechiul adagio, puterea corupe, puterea absolută corupe absolut. Şi cine ştie ce face omul când nu-l vede nimeni”, a argumentat fostul general SRI.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

     

     

     

     

     

     

  • General SRI: Legislaţia în domeniul antiterorist nu are carenţe. Legea Big Brother, avantaj profesional

    “Fără a fi o soluţie definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofiţerilor de informaţii, dar să nu cădem în greşeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată şi se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ştefănuţ într-un interviu la Europa FM.

    Întrebat dacă, în acest moment, legislaţia după care lucrează ofiţerii care lucrează la Direcţia de prevenire şi combatere terorismului au suficiente instrumente legislative să-şi facă treaba eficient, Ion Ştefănuţ, care a fost timp de 16 ani şef al acestei direcţii, a răspuns: “Am avut în urmă cu aproximativ un an mai multe întâlniri cu tinerii din această unitate, şi unul dintre subiectele discuţiilor a fost tocmai acesta, legislaţia, mai exact Legea 535, care este legea de temelie a activităţii de antiterorism. Din cele discutate atunci cu ei nu am sesizat că ar fi carenţe uriaşe sau hiatusuri de neacoperit în legislaţie. De aia v-am şi spus că aceste două legi ar aduce un plus profesional. Fără, însă, a ne imagina că ele vor rezolva miraculos toate problemele”.

    El a apreciat că în orice lege elaborată de o minte omenească se va găsi “un sâmbure, chiar ascuns, chiar inconştient, al unor viitoare abuzuri”.

    “Pe de altă parte, nici nu poţi încredinţa unor calculatoare sarcina de a elabora legi pentru că mâine calculatoarele ne vor trimite pe toţi la execuţie ca fiind imperfecţi şi ineficienţi. Da, ştiu despre ce este vorba, cred că ştiu despre ce este vorba, în temerile publicului, cred că în bună măsură aceste temeri sunt justificate, plec de la străvechiul adagio, puterea corupe, puterea absolută corupe absolut. Şi cine ştie ce face omul când nu-l vede nimeni”, a argumentat fostul general SRI.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI, George Maior susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

     

     

     

     

     

     

  • Dumbravă despre Legea Big Brother: CSM trebuie să susţină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru accesul servicilor de informaţii la datele personale

    “Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public şi dreptul la viaţă privată, intimă şi de familie”, a susţinut Dumbravă, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuţiilor despre legea “Big Brother”.

    Dumbravă a spus că nu a fost solicitat avizul CSM cu privire la implicarea autorităţii judecătoreşti în cazul Ordonanţei de Urgenţă nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice.

    El a arătat că CSM ar trebui să ceară preşedintelui Klaus Iohannis, în funcţia de decizia pe care Curtea Constituţională o va da, să nu promulge proiectul de lege privind securitatea cibernetică şi să solicite Parlamentului să discute toate legile privind comunicaţiile electronice în regim de urgenţă, pentru a nu exista sincope de reglementare între aceste proiecte de lege.

    Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii a stabilit recent ca legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste.

    Reglementările vizează retenţia datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice, stabilirea cadrului juridic clar, bine definit, predictibil şi previzibil în domeniul utilizării cartelelor preplătite, dar şi necesitatea utilizării, în condiţii legale, a imaginilor obţinute din sistemele publice de monitorizare video, potrivit MInisterului Afacerilor Interne.

    Directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, a susţinut că aceste mijloace legale sunt necesare serviciilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, întrucât, în momentul de faţă, există nevoia identificării corecte a tuturor factorilor de risc.

    Referindu-se la situaţia generată de ultimele evenimente din Franţa, directorul SRI a arătat că noile ameninţările teroriste sunt de natură să pune în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

    Legea 82/2012, cunoscută drept legea “Big Brother”, prevedea obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă şi mobilă şi de internet să reţină, timp de şase luni, anumite date ale abonaţilor, care să fie trimise, la cerere, autorităţilor din domeniul siguranţei naţionale pentru acţiunile de prevenire, cercetare, descoperire şi urmărire a infracţiunilor grave. Curtea Constituţională a decis, în 8 iulie 2014, că Legea “Big Brother” este neconstituţională.

    În 16 septembrie 2014, şi Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice pre-pay a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către CC, care a stabilit că dispoziţiile legii nu au un caracter precis şi previzibil. De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obţinute şi stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectaţi la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date.

  • CE a clasat procedura de infringement împotriva României privind Legea “Big Brother”

    România a evitat sesizarea de către Comisia Europeană a Curţii de Justiţie a UE (CJUE) de la Luxemburg în urma adoptării anul trecut în Parlament a Legii “Big Brother” privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, precizează un comunicat MAE transmis MEDIAFAX.

    Prin sesizarea CJUE, România ar fi riscat plata zilnică a unor sancţiuni pecuniare. “Adoptarea de către Parlament a Legii nr. 82/2012 a permis, în ultimul moment, evitarea sesizării CJUE pentru netranspunerea în termen a Directivei 2006/24/CE. De altfel, Germania a fost acţionată de către Comisie în faţa CJUE pentru neadoptarea măsurilor naţionale de transpunere a aceleiaşi Directive, cu propunerea aplicării unor sancţiuni pecuniare în cuantum de aproximativ 300 000 de euro pe zi de întârziere”, a declarat Răzvan-Horaţiu Radu, agentul guvernamentul al României pentru CJUE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Băsescu a promulgat “Legea Big Brother”. Furnizorii de telefonie şi internet, obligaţi să reţină anumite date ale abonaţilor

    Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, şeful statului a semnat, marţi, decretul pentru promulgarea Legii privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro