Tag: lectii

  • Care sunt lecţiile pe care le învaţă un antreprenor la început de drum? „Să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început! Să fii flexibil! Să inovezi!”

    Birocraţia, logistica, preţurile sunt, la o primă strigare, obstacolele din cursa pe care un antreprenor o aleargă în fiecare zi în România. Indiferent că are un brand nou-nouţ sau că are deja nişte rădăcini prinse, orice mic întreprinzător ajunge, inevitabil, să se lovească de praguri care adesea îi complică planurile, dar care, la final, ajung să se transforme în lecţii pe termen lung.

    Astfel, concepte precum o echipă bine închegată, o perseverenţă fără limite şi o definire realistă a scopurilor sunt unele dintre lecţiile cele mai preţioase pe care le-au învăţat micii antreprenori din noua generaţie de la drumul parcurs în caruselul dorinţei de a face business în România.

    Am întrebat, de-a lungul unui an întreg, mai mulţi antreprenori la început de drum, din diferite domenii, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în gestionarea businessului, dar mai ales ce lecţii au învăţat până acum din experienţa antreprenorială pe care au trăit-o. Răspunsurile lor pot fi, la rândul lor, lecţii pentru cei care abia acum se gândesc să pornească o afacere. Cum altfel decât de la zero?

     

    Cătălina Dărăbuţ şi Roxana Pandele, fondatoarele Charlier, atelier de lumânări parfumate:

    „Pentru că suntem încă la început de drum, cele mai mari provocări sunt legate de vizibilitatea brandului, promovarea lui, introducerea produselor în magazine şi buticuri fizice. Am învăţat lecţia răbdării – la care nu excelăm de fiecare dată, lecţia prieteniei – o parte dintre prieteni te susţin necondiţionat şi încearcă să te promoveze la rândul lor, iar o altă parte dintre ei doar pretind ca o fac. Lecţia cea mai importantă este însă să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început, şi să mergi înainte, mai ales când ai susţinerea necondiţionată a familiei.”

     

    Veronica Podariu, fondatoarea brandului de cosmetice Codrii de săpun:

    „Sunt abia la începutul drumului de antreprenoriat, nu s-a adunat deloc experienţă în vânzări. Însă pot să spun că înfiinţarea unei firme, această interfaţă dintre produse şi clienţi, poate fi o aventură – birocraţia face complicate lucruri şi acţiuni care în mod natural sunt simple.”

     

    Vasile Lungu, fondatorul Cramei Hermeziu din Iaşi:

    „Una dintre cele mai importante lecţii învăţate este aceea că e necesar să ne menţinem flexibili şi receptivi la schimbări. Am învăţat, de asemenea, că satisfacţia clientului este esenţială pentru succesul pe termen lung al businessului şi că tot clientul final îţi dictează produsul. Totodată, am înţeles că este esenţial să construim şi să întreţinem relaţii solide cu partenerii noştri, deoarece cooperarea şi colaborarea sunt esenţiale în industria vinului.”

     

    Carmen Orzea, fondatoarea studioului de arhitectură En Place Studio:

    „Am învăţat că este absolut necesar să investim în noi, miniMBA-ul pentru Tineri Antreprenori absolvit în cadrul JCI Bucureşti mi-a dovedit acest lucru. Pentru noi a marcat începerea unui nou capitol în cadrul dezvoltării En Place Studio.”

     

    Adina Filculescu, fondatoarea atelierului floral enRose:
    „După o criză mondială – 2009-2010 în România – şi o pandemie în 2020-2021, aş putea spune că secretul unui business mic de succes, care să genereze profit, dar mai ales bucurie şi satisfacţie personală, este oferit de calitatea oamenilor din jur, atât colegi, colaboratori, furnizori, cât şi clienţi şi feedback-ul lor peste ani.”

     

    Adelina Rata, cofondatoarea brandului de accesorii Haiart:
    „În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că în primul rând am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători.”

     

    Silvia Pintilie, fondatoarea biroului de amenajări interioare Inland:

    „Experienţa ne-a arătat că designul de interior este în continuă transformare, uneori predictibilã, alteori disruptivã, cum este cazul programelor de inteligenţă artificială pe care încercăm să le asimilăm rutinei de proiectare de zi cu zi, şi că cea mai importantă componentă a unui studio de design interior este, pe lângă creativitate, o echipă puternică, în care fiecare îşi cunoaşte plusurile şi minusurile şi care poate colabora coerent.”

     

    Cosmin Cucoş, cofondatorul platformei cu obiecte artizanale Învie Tradiţia:
    „În primul rând, am învăţat să câştigăm încrederea meşterilor cu care lucrăm. Apoi organizarea logistică a fost un alt milestone. Am învăţat că trebuie să facem educare în această zonă, deoarece produsele noastre, care de multe ori sunt mult mai calitative, sunt acoperite de obiecte de serie realizate în ţări îndepărtate, pe care oamenii fie din neştiinţă, fie din alte motive le preferă. În anii de pandemie, ne-au salvat comenzile corporate, o zonă pe care am dezvoltat-o apoi foarte mult, pentru a putea răspunde la mai multe tipuri de nevoi: cadouri pentru angajaţi, pentru delegaţii de afaceri, evenimente etc.”

     

    Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu, fondatorii atelierului de terarii LAVA Atelier Botanic:

    „Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero. Suntem încă la început şi învăţăm pe parcurs, odată cu provocările pe care trebuie să le depăşim zi de zi.”

     

    Dorian Lungu, cofondatorul atelierului de ciocolată Luado Chocolate:

    „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă. Inovăm şi creăm, suntem flexibili, dar nu ne abatem de la valorile de bază: calitate şi bun-gust.”

     

    Maria Bădescu, fondatoarea atelierului de caligrafie Mariart Calligraphy:

    „O provocare care mi-a oferit şi o lecţie mai apoi a fost menţinerea constantă a stocului cu produse pentru artişti. Cererea pentru produse a fost mai mare, iar stocul nu a acoperit această nevoie. Provocările şi lecţiile sunt nelipsite şi mereu businessul mă învaţă câte ceva. Indiferent că vin de la clienţi, furnizori, concurenţă, toate lucrurile plăcute sau mai puţin plăcute au menirea de produce o schimbare, de a mă trimite cu un pas înainte, aşa că sunt binevenite.”

     

    Monica Mocanu, fondatoarea atelierului de ceramică Monceramice:

    „Îmi place să am o relaţie apropiată, să ştiu mai multe despre persoana care cumpără şi care revine după prima comandă. În acest fel, nu este doar un client, asta am învăţat până acum.”

     

    Liviu Tudoran, fondatorul brandului de gustări NIB Crackers:

    „Toată lumea o zice, dar până nu o simţi pe pielea ta, nu ştii cât de adevărat este: ca antreprenor trebuie să fii foarte flexibil. Nimic nu e bătut în cuie şi trebuie să ai capacitatea să te adaptezi constant la tot ce se întâmplă. Şi se întâmplă atât de multe! Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem – cel de a face pâine – nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackers cu maia. O altă lecţie valoroasă a fost să-mi dau seama când trebuie să cer ajutorul celor din jur şi să accept ajutorul lor. Acum familia mă ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări. Am prieteni care mă ajută pro bono cu partea de content writing, marketing şi îmi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi.”

     

    Cătălina Marcu, fondatoarea magazinului cu plante Plantropic:

    „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucuri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor.”

     

    Cosmin Matea, cofondatorului brutăriei Poftă de pâine:

    „Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018 şi ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!”

     

    Anca Vălean, fondatoarea brandului de paste făinoase Răstăuţe maramureşene:
    „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

     

    Alexandra şi Andrei Mureşan, fondatorii brandului de produse apicole ROI Honey Goods:
    „O lecţie importantă pe care am învăţat-o este faptul că e în regulă să nu fie totul perfect şi că mereu este loc de mai bine, însă trebuie să te opreşti câteodată şi să te bucuri de orice mic progres.”

     

    Diana Madoşa, fondatoarea brandului de accesorii Sunny Side Co.:
    „Am învăţat că e foarte important să aduni o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului tău. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, am avut nevoie de susţinere de la oamenii din jurul meu. Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continui ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe. Pe lângă partea asta, am învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora. Acum preţuiesc comunitatea peste competiţie, dar văd cum ambele mă ajută să continui să revin zi de zi la masa de lucru.”

     

    Anca şi Sabina Şercău, fondatoarele atelierului de încălţăminte The Hush:
    „Am învăţat că gestionarea relaţiei cu furnizorii poate fi foarte dificilă în această industrie şi că sunt necesare aptitudini de management al situaţiilor de criză. Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora la rândul nostru comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii. Am învăţat că nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar pe încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă personalizată în efectuarea achiziţiilor, iar acesta a fost motivul care ne-a determinat să ne ajustăm modelul de business. Acum intrăm în contact cu fiecare dintre clientele noastre pentru a identifica toate nevoile lor cu privire la perechea de încălţăminte pe care o comandă şi pentru a putea să adaptăm producţia în consecinţă.”

     

    Daniel Toma, cofondatorul afacerii din agricultură Toma Sparanghel:

    „Dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, treci mai uşor peste impedimentele care apar şi nu renunţi, ci din contră, cauţi soluţii. De exemplu, anul trecut am avut o mare problemă cu seceta. Ca în niciun an, au secat fântânile. Aşa că astă-iarnă m-am apucat de forat una. De la zero. M-am documentat, am cumpărat cele necesare şi m-am apucat de treabă. Munca în agricultură este grea, dar are şi părţile ei frumoase.”

     

  • Lecţii de antreprenor la început de drum

    Birocraţia, logistica, preţurile sunt, la o primă strigare, obstacolele din cursa pe care un antreprenor o aleargă în fiecare zi în România. Indiferent că are un brand nou-nouţ sau că are deja nişte rădăcini prinse, orice mic întreprinzător ajunge, inevitabil, să se lovească de praguri care adesea îi complică planurile, dar care, la final, ajung să se transforme în lecţii pe termen lung. Astfel, concepte precum o echipă bine închegată, o perseverenţă fără limite şi o definire realistă a scopurilor sunt unele dintre lecţiile cele mai preţioase pe care le-au învăţat micii antreprenori din noua generaţie de la drumul parcurs în caruselul dorinţei de a face business în România. Am întrebat, de-a lungul unui an întreg, mai mulţi antreprenori la început de drum, din diferite domenii, care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă în gestionarea businessului, dar mai ales ce lecţii au învăţat până acum din experienţa antreprenorială pe care au trăit-o. Răspunsurile lor pot fi, la rândul lor, lecţii pentru cei care abia acum se gândesc să pornească o afacere. Cum altfel decât de la zero?

    „Sunt abia la începutul drumului de antreprenoriat, nu s-a adunat deloc experienţă în vânzări. Însă pot să spun că înfiinţarea unei firme, această interfaţă dintre produse şi clienţi, poate fi o aventură – birocraţia face complicate lucruri şi acţiuni care în mod natural sunt simple.”

    Veronica Podariu, fondatoarea brandului de cosmetice Codrii de săpun

    „Pentru că suntem încă la început de drum, cele mai mari provocări sunt legate de vizibilitatea brandului, promovarea lui, introducerea produselor în magazine şi buticuri fizice. Am învăţat lecţia răbdării – la care nu excelăm de fiecare dată, lecţia prieteniei – o parte dintre prieteni te susţin necondiţionat şi încearcă să te promoveze la rândul lor, iar o altă parte dintre ei doar pretind ca o fac. Lecţia cea mai importantă este însă să nu renunţi, indiferent cât de greu este la început, şi să mergi înainte, mai ales când ai susţinerea necondiţionată a familiei.”

    Cătălina Dărăbuţ şi Roxana Pandele, fondatoarele Charlier, atelier de lumânări parfumate

    „Una dintre cele mai importante lecţii învăţate este aceea că e necesar să ne menţinem flexibili şi receptivi la schimbări. Am învăţat, de asemenea, că satisfacţia clientului este esenţială pentru succesul pe termen lung al businessului şi că tot clientul final îţi dictează produsul. Totodată, am înţeles că este esenţial să construim şi să întreţinem relaţii solide cu partenerii noştri, deoarece cooperarea şi colaborarea sunt esenţiale în industria vinului.”

    Vasile Lungu, fondatorul Cramei Hermeziu din Iaşi

    „Am învăţat că este absolut necesar să investim în noi, mini-MBA-ul pentru Tineri Antreprenori absolvit în cadrul JCI Bucureşti mi-a dovedit acest lucru. Pentru noi a marcat începerea unui nou capitol în cadrul dezvoltării En Place Studio.”

    Adina Filculescu, fondatoarea atelierului floral enRose

    „După o criză mondială – 2009-2010 în România – şi o pandemie în 2020-2021, aş putea spune că secretul unui business mic de succes, care să genereze profit, dar mai ales bucurie şi satisfacţie personală, este oferit de calitatea oamenilor din jur, atât colegi, colaboratori, furnizori, cât şi clienţi şi feedbackul lor peste ani.”

    Carmen Orzea, fondatoarea studioului de arhitectură En Place Studio

    În toată această aventură antreprenorială a noastră, cred că în primul rând am ajuns să ne cunoaştem pe noi mai bine, am văzut de câtă muncă este nevoie să poţi construi ceva de la zero şi astfel am ajuns să apreciem mai mult ceea ce avem şi să fim mai recunoscători.

    Adelina Rata, cofondatoarea brandului de accesorii Haiart

    „Experienţa ne-a arătat că designul de interior este în continuă transformare, uneori predictibilã, alteori disruptivă, cum este cazul programelor de inteligenţă artificială pe care încercăm să le asimilăm rutinei de proiectare de zi cu zi, şi că cea mai importantă componentă a unui studio de design interior este, pe lângă creativitate, o echipă puternică, în care fiecare îşi cunoaşte plusurile şi minusurile şi care poate colabora coerent.”

    Silvia Pintilie, fondatoarea biroului de amenajări interioare Inland

    „În primul rând, am învăţat să câştigăm încrederea meşterilor cu care lucrăm. Apoi organizarea logistică a fost un alt milestone. Am învăţat că trebuie să facem educare în această zonă, deoarece produsele noastre, care de multe ori sunt mult mai calitative, sunt acoperite de obiecte de serie realizate în ţări îndepărtate, pe care oamenii fie din neştiinţă, fie din alte motive le preferă. În anii de pandemie, ne-au salvat comenzile corporate, o zonă pe care am dezvoltat-o apoi foarte mult, pentru a putea răspunde la mai multe tipuri de nevoi: cadouri pentru angajaţi, pentru delegaţii de afaceri, evenimente etc.”

    Cosmin Cucoş, cofondatorul platformei cu obiecte artizanale Învie Tradiţia

    „Cea mai mare provocare este cea de a fi mereu prezent, actual, consistent în muncă şi acolo pentru nevoile clienţilor. Cred că aceste lucuri fac un business să funcţioneze pe termen lung şi să păstreze alături clienţii care îţi oferă încrederea lor.”

    Cătălina Marcu, fondatoarea magazinului cu plante Plantropic

    Am învăţat că antreprenoriatul nu este uşor, dar că este plin de satisfacţii. Este un sentiment minunat atunci când munca pe care o depui dezvoltă o idee creată de la zero. Suntem încă la început şi învăţăm pe parcurs, odată cu provocările pe care trebuie să le depăşim zi de zi.

    Andreea Vrabie şi Alexandru Lupu, fondatorii atelierului de terarii LAVA Atelier Botanic

    „O provocare care mi-a oferit şi o lecţie mai apoi a fost menţinerea constantă a stocului cu produse pentru artişti. Cererea pentru produse a fost mai mare, iar stocul nu a acoperit această nevoie. Provocările şi lecţiile sunt nelipsite şi mereu businessul mă învaţă câte ceva. Indiferent că vin de la clienţi, furnizori, concurenţă, toate lucrurile plăcute sau mai puţin plăcute au menirea de produce o schimbare, de a mă trimite cu un pas înainte, aşa că sunt binevenite.”

    Maria Bădescu, fondatoarea atelierului de caligrafie Mariart Calligraphy

    „Învăţăm zilnic şi asta facem de peste 12 ani. Este un proces fără finalitate, accelerat mai cu seamă în ultimii trei-patru ani. Sunt destule concepte şi aspecte considerate tabu până de curând, care acum se răzvrătesc şi au parte de mutaţii greu de anticipat cu ceva timp în urmă. Inovăm şi creăm, suntem flexibili, dar nu ne abatem de la valorile de bază: calitate şi bun-gust.”

    Dorian Lungu, cofondatorul atelierului de ciocolată Luado Chocolate

    Toată lumea o zice, dar până nu o simţi pe pielea ta, nu ştii cât de adevărat este: ca antreprenor trebuie să fii foarte flexibil. Nimic nu e bătut în cuie şi trebuie să ai capacitatea să te adaptezi constant la tot ce se întâmplă. Şi se întâmplă atât de multe! Mi-a fost destul de greu să accept că modelul iniţial de business pe care îl gândisem – cel de a face pâine – nu a fost cel mai potrivit, dar am reuşit să trec peste şi să-mi găsesc curajul să merg mai departe cu un alt produs – crackers cu maia. O altă lecţie valoroasă a fost să-mi dau seama când trebuie să cer ajutorul celor din jur şi să accept ajutorul lor. Acum familia mă ajută la ambalare şi la pregătirea comenzilor pentru livrări. Am prieteni care mă ajută pro bono cu partea de content writing, marketing şi îmi deschid uşi pentru a intra în contact cu potenţiali clienţi.

    Liviu Tudoran, fondatorul brandului de gustări NIB Crackers

    „O lecţie importantă pe care am învăţat-o este faptul că e în regulă să nu fie totul perfect şi că mereu este loc de mai bine, însă trebuie să te opreşti câteodată şi să te bucuri de orice mic progres.”

    Alexandra şi Andrei Mureşan, fondatorii brandului de produse apicole ROI Honey Goods

    „Am învăţat să nu renunţăm la primul refuz, am învăţat că paşii mici, dar siguri sunt foarte importanţi, am mai învăţat că avem nevoie de cunoştinţe antreprenoriale pentru a ne putea dezvolta mai departe, dar şi să avem încredere că munca depusă în crearea unui produs de calitate superioară va fi apreciată corespunzător.”

    Anca Vălean, fondatoarea brandului de paste făinoase Răstăuţe maramureşene

    Lecţii au fost multe şi cred că tocmai asta ne-a încurajat să continuăm, să ne dorim să creştem, să apreciem momentul pe care îl trăim. Poate cel mai important a fost că am reuşit pe alocuri să schimbăm o serie de mentalităţi legate de produse congelate, de amestecuri dubioase şi ieftine pentru o marjă mai mare. Sunt lângă noi clienţi încă din 2018 şi ne apreciază produsul, iar asta ne încurajează să mergem mai departe!

    Cosmin Matea, cofondatorului brutăriei Poftă de pâine

    „Am învăţat că gestionarea relaţiei cu furnizorii poate fi foarte dificilă în această industrie şi că sunt necesare aptitudini de management al situaţiilor de criză. Fiind o industrie impactată semnificativ de sezonalitate, în perioadele de vârf se întâmplă frecvent ca furnizorii să nu poată gestiona comenzile de materiale pe care le primesc, iar acest lucru ne poate aduce pe noi în situaţia de a nu putea onora la rândul nostru comenzile de la cliente. În ciuda piedicilor, am învăţat uşor-uşor să prevenim aceste situaţii, să ne perfecţionăm abilităţile de forecasting pentru a asigura o continuitate a activităţii. Am învăţat că nişa căreia i se adresează The Hush are nevoie nu doar pe încălţăminte personalizată, ci şi de consultanţă personalizată în efectuarea achiziţiilor, iar acesta a fost motivul care ne-a determinat să ne ajustăm modelul de business. Acum intrăm în contact cu fiecare dintre clientele noastre pentru a identifica toate nevoile lor cu privire la perechea de încălţăminte pe care o comandă şi pentru a putea să adaptăm producţia în consecinţă.”

    Anca şi Sabina Şercău, fondatoarele atelierului de încălţăminte The Hush

    Îmi place să am o relaţie apropiată, să ştiu mai multe despre persoana care cumpără şi care revine după prima comandă. În acest fel, nu este doar un client, asta am învăţat până acum.

    Monica Mocanu, fondatoarea atelierului de ceramică Monceramice

    „Dacă îţi place cu adevărat ceea ce faci, treci mai uşor peste impedimentele care apar şi nu renunţi, ci din contră, cauţi soluţii. De exemplu, anul trecut am avut o mare problemă cu seceta. Ca în niciun an, au secat fântânile. Aşa că astă-iarnă m-am apucat de forat una. De la zero. M-am documentat, am cumpărat cele necesare şi m-am apucat de treabă. Munca în agricultură este grea, dar are şi părţile ei frumoase.”

    Daniel Toma, cofondatorul afacerii din agricultură Toma Sparanghel

    Am învăţat că e foarte important să aduni o comunitate cu valori asemănătoare în jurul brandului tău. Ca orice om la începutul unei experienţe noi, am avut nevoie de susţinere de la oamenii din jurul meu. Au fost momente când simţeam că poate nu-i va păsa nimănui de următoarea mea creaţie, aşa că de ce să mă mai chinui să-mi transform ideile în realitate? Dar apoi primeam un mesaj pe Instagram de la un om total necunoscut, care îmi spunea că abia aşteaptă să plaseze o comandă şi să continuu ce fac, pentru că fac bine. A fost incredibil să văd că există oameni cu care nu am nicio legătură, care îşi doresc să mă susţină, să am succes şi să ajung tot mai departe. Pe lângă partea asta, am învăţat că lucrurile bune au nevoie de timp pentru a creşte. E greu să nu te compari cu tot ce vezi pe internet, cu progresul altora. Acum preţuiesc comunitatea peste competiţie, dar văd cum ambele mă ajută să continui să revin zi de zi la masa de lucru.

    Diana Madoşa, fondatoarea brandului de accesorii Sunny Side Co.

  • Tara unde oamenii iau lecţii pentru a reînvăţa cum să zâmbească după pandemie

    O asociaţie din Japonia oferă lecţii persoanelor care au uitat să zâmbească în perioada pandemiei, atunci când feţele erau acoperite de măşti de protecţie. De asemenea, lecţiile vizează aspectele terapeutice ale zâmbetului, potrivit Sky News.

    Sesiunile sunt organizate de Centrul de ajutorare a vârstnicilor Akabane de la sfârşitul anului trecut. În timp, acestea au crescut în popularitate, deoarece numeroşi japonezi au realizat că prin purtarea excesivă a măştii de protecţie au uitat să zâmbească, anunţă cotidianul Asahi Shimbun.

    Numărul solicitanţilor a crescut de aproape cinci ori ori după ce autorităţile au anunţat, în februarie 2023, că guvernul va renunţa la recomandarea de a purta măşti.

    „Având în vedere că purtarea măştilor a devenit o normă, oamenii au avut mai puţine ocazii de a zâmbi şi tot mai mulţi oameni au dezvoltat un complex în legătură cu acest lucru. Mişcarea şi relaxarea muşchilor faciali este cheia pentru a face un zâmbet bun”, a declarat pentru Asahi Shimbun, Keiko Kawano, un antrenor al procedurii de „educaţie prin zâmbet” Egaoiku.

    Japonezii sunt învăţaţi să zâmbească şi din raţiuni terapeutice. Potrivit Delaware Psychological Services, zâmbetul duce la scăderea tensiunii arteriale şi, implicit, poate avea legătură cu creşterea speranţei de viaţă.

  • Siveco furnizează servicii de e-learning în Malta

    “Malta este o ţară unde reforma în domeniul educaţiei, prin modernizarea actului educaţional la toate nivelurile, a început printr-o metamorfoză radicală a programei naţionale, fiind în acelaşi timp în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte eficienţa şi folosirea soluţiilor de e-government, deja implementate şi operaţionale la toate nivelurile administraţiei publice”, a declarat Iulian Manea, director regional în departamentul Vânzări Internaţionale din cadrul Siveco România.

    Proiectul de e-learning din Malta este finanţat de UE, iar prin intermediul acestuia toate şcolile de stat, particulare şi catolice vor primi 1.400 de lecţii digitale adaptate pe noua programă naţională, în care sunt incluse lecţii de matematică, fizică, biologie, chimie, geografie, istorie şi studii sociale. Pentru început, proiectul va acoperi doar primii doi ani de studiu din învăţământul secundar.

    Afacerile Siveco de pe piaţa locală sunt conduse de Irina Socol.

  • Şcoala de afaceri Branson

    “În stilul Virgin” grupează articole scrise de Branson, dar şi întrebări primite din partea publicului, cărora le răspunde dezinvolt, precis, cu umor şi cu înţelepciunea unui ins care nu a încetat nicio clipă să se distreze, chiar dacă a jonglat cu milioane, multe milioane; sfaturile sale despre afaceri încep acolo unde se termină manualele de business şi cunoştinţele consultanţilor. Branson mărturiseşte, de exemplu, că unul dintre cele mai bune sfaturi de afaceri pe care le-a primit este “Fă-te de râs, indiferent de ce se întâmplă”. Sfatul îi aparţine unui magnat al industriei aeronautice britanice, care îi atrăgea atenţia lui Branson asupra forţei sale reduse de marketing în lupta cu gigantul British Airways.

    “Asigură-te că apari pe prima pagină, nu pe ultima”, a adăugat magnatul, iar Branson chiar a respectat asta. Şi lupta sa cu marea companie aeriană, de tipul David împotriva lui Goliat, a devenit o permanenţă a modului său de a face afaceri: “Firmele mici, energice, au avantaje surprinzătoare atunci când înfruntă competitori mari şi greoi. Tot ce trebuie să facă este să descopere punctele slabe ale gigantului şi modul în care le pot specula”.

    Dacă s-ar opri aici, şeful Virgin nu s-ar diferenţia de marea masă a bla-bla-ului de tip “guru” de care este plină lumea. Dar el porneşte de la aşa ceva şi explică folosind propriile sale experienţe. De la importanţa lipsei de seriozitate la construirea notorietăţii unei mărci, de la secretele vânzărilor la investiţiile în angajaţi, de la problemele antreprenorului la traficul de droguri sau problemele planetei, de la repornirea economiei la atenţia acordată siluetei, cartea lui Branson este una dintre cele mai lucide şi plăcute cărţi de afaceri pe care le-am citit.

    Richard Branson – “În stilul Virgin. Secrete pe care nu le înveţi la nicio şcoală economică”, Editura Publica, Bucureşti, 2013

  • Milioane de oamenii au vrut să afle cum se poate salva o viaţă

    Programul “Lecţia de prim ajutor” include site-ul www.lectiadeprimajutor.ro , aplicaţii pentru smartphone-uri şi lecţii publice de prim ajutor. Programul va fi dezvoltat în continuare prin lansarea unei aplicaţii pentru tablete şi adăugarea constantă de informaţii şi de rubrici speciale.

    În primul an de funcţionare, site-ul www.lectiadeprimajutor.ro a înregistrat peste 40.000 de vizite (dintre care peste 25.000 unice), fiind accesate peste 150.000 de pagini, iar fiecare utilizator având un timp mediu petrecut pe site de patru minute. În cadrul site-ului sunt publicate permanent informaţii de actualitate, rubrici speciale dedicate afecţiunilor şi soluţiilor de prim ajutor de sezon, ilustraţii grafice explicative şi filme cu demonstraţii ale soluţiilor de prim ajutor.

    Vizitatorii pot adresa întrebări medicilor SMURD prin intermediul unui formular dedicat şi primi răspunsuri în 24 de ore sau îşi pot testa cunoştinţele printr-un quiz online.

    De asemenea, vizitatorii site-ului pot contribui cu informaţii noi la situaţiile deja existente sau pot propune situaţii şi soluţii noi, iar cei care doresc să fie la curent cu ultimele noutăţi o pot face abonându-se la e-newsletter-ul Lecţia de prim ajutor. Informaţii sunt disponibile şi pe reţelele de socializare Facebook www.facebook.com/lectiadeprimajutor şi Twitter http://twitter.com/#!/primajutor.

    Pentru a spori nivelul de interactivitate al programului şi a asigura disponibilitatea informaţiilor prin canale care să permită oamenilor să aibă acces la ele în momentul şi locul în care au nevoie, utilizatorii de telefoane cu sisteme de operare iOS şi Android pot descărca şi utiliza gratuit prima aplicaţie cu soluţii de prim ajutor disponibilă în limba română, cu ajutorul căreia obţin rapid informaţii şi soluţii pentru cele mai des întâlnite probleme medicale (http://www.lectiadeprimajutor.ro/aplicatii-pentru-android-si-iphone/).

    De la lansarea aplicaţiilor, în luna august, s-au înregistrat deja 10.000 de descărcări – pentru fiecare descărcare realizată, ING Asigurări de Viaţă urmând să doneze suma de 1 euro către Fundaţia pentru SMURD.
    Nu în ultimul rând, în cadrul programului au fost organizate şase cursuri publice de prim ajutor, cu un public total de 150 de persoane, în cadrul cărora instructorii SMURD au prezentat soluţii de prim ajutor de bază, iar participanţii au avut ocazia să afle şi să testeze practic manevrele de bază în acordarea primului ajutor.

    În 2013 programul va fi extins prin adăugarea de noi informaţii, rubrici speciale, precum şi prin lansarea de noi aplicaţii şi organizarea de cursuri de prim ajutor pentru public, astfel încât sfaturile şi soluţiile practice salvatoare de vieţi să ajungă la un număr cât mai mare de oameni.

    ING Asigurări de Viaţă este prima companie internaţională de asigurări de viaţă care a intrat pe piaţa din România, în ianuarie 1997. Începând cu anul 1999 este lider al pieţei de asigurări de viaţă. Iniţiată în 2010, atunci când a fost creată o divizie dedicată în cadrul departamentului de marketing, strategia de responsabilitate socială a ING Asigurări de Viaţă urmăreşte ca direcţii prioritare educaţia financiară, protecţia mediului şi accesul la educaţie pentru copiii talentaţi sau defavorizaţi, la care s-a adăugat în 2011 pilonul programelor care oferă “şanse la viaţă”.

    Pe parcursul anului 2011 ING Asigurări de Viaţă a dezvoltat nouă proiecte de amploare şi o serie de proiecte adiacente în domeniul responsabilităţii sociale, printr-o investiţie totală de 1,24 milioane lei, aferentă programelor derulate.

  • România trebuie să treacă peste plecarea Nokia şi să înveţe ceva din acest episod negru pentru economie. Zece învăţături din cel mai mare eşec al investiţiilor

    Plecarea Nokia din România dă peste cap proiecţiile legate de creşterea economică de anul viitor. După ani în care am vorbit doar despre venirea marilor companii străine, plecarea Nokia este un eveniment cu care economia românească nu s-a mai confruntat până acum şi care atinge nu doar prognozele de creştere economică, ci şi exporturile (Nokia era al doilea exportator după Dacia), şomajul la nivel local, veniturile administraţi­ilor locale şi businessul partenerilor locali ai gigantului finlandez. Ce face guvernul pentru ca acest caz să nu se mai repete sau pentru ca efectele plecării unei alte companii mari să fie estompate? Pe lângă clasicele probleme privind infrastructura şi oferirea unui mediu politic stabil, statul se vede nevoit să vină cu soluţii pentru a creşte competitivitatea şi atracţia Ro­mâniei în ochii investitorilor străi­ni într-un mediu economic în care toate ţările se bat pentru a atrage o investiţie cât de mică, iar economiile tinere din Asia au deja avantajul unei forţe de muncă mai ieftine.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se castiga bani din jgheaburi si burlane

    Dan Mircescu (36 de ani) se gandeste de fapt de mult timp la
    problemele pe care le pot avea oamenii cu acoperisul casei lor. Si
    nu numai cu acoperisul. In 1999, la doar un an dupa ce a absolvit
    Institutul de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti, Dan Mircescu,
    directorul si in acelasi timp unul dintre actionarii Final
    Distribution, a infiintat, la sugestia unui prieten, o firma in
    domeniul materialelor de constructii: “Am inceput in ’99 cu o alta
    firma, Final Construct, iar in 2004 am infiintat Final
    Distribution, care a continuat businessul inceput de firma
    initiala. In ’99 mai era un actionar, dar ne-am separat ulterior,
    el a ramas cu Final Construct”.

    Final Distribution a preluat de la Final Construct importul si
    distributia pe Romania a tiglelor metalice Gerard, produse de firma
    neozeelandeza AHI Roofing, precum si a membranelor de protectie
    pentru acoperisuri Delta, produse de germanii de la Doerken. In
    2010 compania a introdus in portofoliul sau si ferestrele de
    mansarda Keylite, produse de firma Keystone din Irlanda de
    Nord.

    Mircescu isi aduce aminte zambind de prima investitie, dar si de
    primul client din perioada in care se ocupa de Final Construct.
    “Investitia initiala a fost de 500 de dolari, intr-un stand la
    Romexpo, unde am facut un acoperis sarpant. Primul client a fost o
    cunostinta de-a mea, care a comandat un acoperis de tigla, pe care
    noi trebuia sa-l importam. Platise 9.000 de marci, trecuse ceva
    timp de cand batusem palma si era sigur ca nu o sa-i mai livram
    acoperisul. Mai in gluma, mai in serios m-a amenintat ca-mi ia
    capul. Primul import a fost o adevarata aventura, nu am facut
    niciun profit. A durat o saptamana numai sa scot din vama
    acoperisul”, spune Mircescu – care nu se putea folosi la vremea
    aceea de internet pentru a-si rezolva problemele.

    Acum insa internetul reprezinta acum una dintre metodele cele
    mai eficiente prin care Final Distribution isi face cunoscute o
    parte dintre produse. Numai pagina de Facebook a acoperisurilor
    Gerard, pe care Final Distribution le importa in Romania, a atras
    pana in prezent peste 1.300 de fani.In prezent, 20% din firma este
    controlata de doi cetateni straini, un neozeelandez si un suedez,
    ambii fosti angajati ai furnizorilor cu care Final Distribution a
    lucrat.

    Chiar daca deocamdata este o companie destul de mica, avand o
    cifra de afaceri de 4 milioane de euro anul trecut, Final
    Distribution a finalizat anul acesta o unitate de productie de
    sisteme pluviale la Baicoi, cu care vrea sa atace anul viitor si
    pietele straine. Mircescu si partenerii sai au investit 500.000 de
    euro pentru a fabrica la Baicoi ceea ce anterior aduceau pe piata
    exclusiv din import.

    Drumul pana la productie nu a fost insa deloc usor. Cea mai mare
    parte a investitiei a fost realizata din fonduri proprii, doar 30%
    reprezentand finantare bancara. Deocamdata productia abia a
    inceput, iar fabrica din Baicoi lucreaza la 10-20% din potential,
    in conditiile in care capacitatea de productie se ridica la 3,5
    milioane de metri liniari pe an de burlane si 1 milion de metri
    liniari anual de jgheaburi. “Facem aproximativ 32 de metri liniari
    de burlane pe minut si 16 metri liniari de jgheaburi”, explica
    Mircescu.

    Daca productia se adreseaza deocamdata exclusiv pietei
    romanesti, Mircescu se gandeste pe viitor sa inceapa si exporturile
    catre tarile din regiune: “Noi ne-am dori inca de maine sa incepem
    exporturile, dar sunt etape pe care nu le putem arde inainte de a
    intra efectiv pe piete straine. Trebuie sa cunoastem aceste piete
    mai intai, sa le studiem. Mai intai vrem sa stapanim piata locala,
    insa in 2012 vom incepe vanzarea si in tarile din jur”.

    In prezent, piata locala de jgheaburi si burlane, cu o valoare
    estimata la circa 20 de milioane de euro, este dominata in
    proportie de 70% de importatori. Structura pietei, dar si
    perspectivele ei de crestere i-au determinat pe proprietarii Final
    Distribution sa investeasca intr-o fabrica de sisteme pluviale.

    Deocamdata considera ca au avut o idee buna, avand in vedere
    vanzarile din ultimele luni. Anul 2011 a inceput in forta, in
    conditiile in care pentru primul trimestru Mircescu estimeaza o
    crestere a afacerilor cu circa 300% fata de aceeasi perioada a
    anului trecut. “O parte semnificativa din acest avans se datoreaza
    productiei, insa si vremea ceva mai buna fata de anul trecut si-a
    spus cuvantul.” Acest tur de forta din prima parte a anului il
    ajuta pe antreprenorul prahovean sa spere pentru tot anul la o
    crestere a businessului de circa 20%, pana la 4,8 – 5 milioane de
    euro.

  • Vezi care au fost cele mai bune carti de business in 2010

    Cartile de business au devenit foarte populare in ultimii ani,
    odata ce a crescut si numarul de conferinte si seminarii tinute de
    traineri motivationali. Se pare ca tot mai multi oameni de afaceri
    vor sa afle cum au reusit altii si care este cea mai usoara cale
    catre atingerea succesului. www.cnbc.com