BusinessMagazin

Tag: Lecornu

  • Lovitură puternică pentru Macron: Premierul francez Sebastien Lecornu propune îngheţarea reformei pensiilor, încercând să-şi consolideze mandatul. Macron a susţinut puternic reforma creşterea vârstei de pensionare

    Premierul Franţei a promis suspendarea reformei pensiilor promovate de preşedintele Emmanuel Macron, o decizie extrem de controversată, în încercarea de a obţine sprijin parlamentar pentru bugetul din 2026 şi a-şi salva funcţia, notează FT.

    Într-o răsturnare de situaţie majoră şi o victorie importantă pentru stânga, Sébastien Lecornu a anunţat marţi că va suspenda planurile de creştere a vârstei de pensionare la 64 de ani până în 2027, anul următoarelor alegeri prezidenţiale.

    Totuşi, a subliniat că partidele trebuie să cadă de acord asupra altor măsuri de economisire, astfel încât deficitul bugetar din 2026 să rămână sub 5% din PIB.

    „Este guvernul pregătit pentru o nouă dezbatere privind reforma pensiilor? Răspunsul este da”, a declarat Lecornu în primul său discurs în faţa parlamentului, promiţând totodată impozite suplimentare pentru companii şi o nouă abordare privind dezbaterea parlamentară a tuturor iniţiativelor guvernamentale.

    Premierul, care şi-a dat demisia săptămâna trecută, dar a fost reconfirmat ulterior în funcţie de Macron, în contextul unei crize politice tot mai profunde, se confruntă cu dificultăţi în a obţine sprijinul diferitelor facţiuni din parlament.

    Partidul Socialist, de a cărui susţinere depinde Lecornu, a cerut îngheţarea reformei din 2023, care prevedea majorarea graduală a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Premierul a precizat că suspendarea acestei reforme ar costa 400 milioane de euro în 2026 şi 1,8 miliarde în 2027.

    Bugetul Franţei a devenit miza centrală a crizei politice din ţară.

    În lipsa unui acord, Franţa ar putea evita un blocaj de tip american, prelungind bugetul actual în 2026, dar disputele politice au tulburat pieţele financiare, deja preocupate de deficitul uriaş, şi au dus la căderea a trei guverne franceze în ultimul an.

    Promisiunile lui Lecornu privind pensiile au fost aplaudate de deputaţii socialişti, iar liderul conservator Laurent Wauquiez a recunoscut că ţara are nevoie de un buget până la sfârşitul anului, deschizând astfel o mică fereastră de supravieţuire pentru guvern.

    Premierul a prezentat un pachet fiscal de 30 de miliarde de euro, care combină reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe, cu scopul de a aduce deficitul la 4,7% din PIB în 2026, faţă de 5,4% în acest an. Lecornu a precizat însă că toate propunerile sunt deschise dezbaterii, deşi a insistat ca partidele să accepte menţinerea deficitului sub 5%.

  • Prim-ministrul francez Lecornu, reales în funcţie, face apel la calm în contextul haosului politic

    Prim-ministrul francez a recunoscut, sâmbătă, că nu au existat „mulţi candidaţi” pentru funcţia sa şi că s-ar putea să nu rămână mult timp în funcţie, având în vedere profundele diviziuni politice din ţară.

    Sebastien Lecornu, numit din nou de preşedintele Emmanuel Macron vineri seara, după o săptămână de haos politic, a făcut apel la calm şi la sprijinul partidelor politice pentru a elabora un buget pentru a doua economie a Uniunii Europene înainte de termenele limită care se apropie.

    Numirea sa este considerată ultima şansă a lui Macron de a-şi revigora al doilea mandat, care se încheie în 2027. Tabăra sa centristă nu deţine majoritatea în Adunarea Naţională, iar el se confruntă cu critici din ce în ce mai intense chiar şi din rândurile propriilor susţinători.

    Însă rivalii de la extrema dreaptă la extrema stângă au criticat decizia lui Macron de a-l numi din nou pe Lecornu, al patrulea prim-ministru al Franţei în doar un an.

    Franţa se confruntă cu provocări economice tot mai mari şi cu o datorie în creştere, iar criza politică agravează problemele şi trezeşte îngrijorare în întreaga Uniune Europeană.

    „Nu cred că au existat mulţi candidaţi”, a declarat Lecornu reporterilor sâmbătă, în timpul unei vizite la o secţie de poliţie din suburbia pariziană L’Hay-les-Roses, potrivit AP.

    Lecornu, care a demisionat luni după doar o lună de la preluarea funcţiei, a declarat că a acceptat să se întoarcă din cauza necesităţii urgente de a găsi soluţii financiare pentru Franţa.

    El a precizat însă că va rămâne în funcţie doar „atât timp cât condiţiile vor fi îndeplinite” şi a părut să recunoască riscul de a fi demis printr-un vot de neîncredere din partea parlamentului divizat.

    „Fie forţele politice mă ajută şi ne sprijinim reciproc… fie nu o vor face”, a spus el.

    El nu a vrut să spună când se aşteaptă să formeze un nou guvern sau cine ar putea face parte din acesta, dar a afirmat că nu va include pe nimeni care să vizeze alegerile prezidenţiale din 2027.

    El nu a abordat cererile opoziţiei de a renunţa la o lege controversată care ridică vârsta de pensionare.

  • Nou prim-ministru în Franţa: Sébastien Lecornu, aliat al lui Macron şi fost ministru al Apărării, preia funcţia în vremuri tulburi. El promite că va colabora cu opoziţia pentru rezolvarea deficitului bugetar. „Va fi necesar să schimbăm modul în care lucrăm cu opoziţia”

    Sébastien Lecornu a preluat funcţia de prim-ministru al Franţei promiţând schimbări majore, încercând să implice partidele de opoziţie în sarcina de a reduce deficitul bugetar, notează Bloomberg.

    Lecornu, care a fost ministru al apărării în cabinetul anterior, a devenit miercuri al cincilea prim-ministru al ţării în doar doi ani. Ultimii doi premieri au fost înlăturaţi după ce au încercat să adopte bugete ce ar fi redus drastic deficitul Franţei, cel mai mare din zona euro.

    „Va fi necesar să schimbăm modul în care lucrăm cu opoziţia”, a declarat Lecornu într-un scurt discurs la ceremonia de predare a mandatului cu premierul demisionar François Bayrou.

    Noul premier a vorbit în contextul în care o mişcare populară numită Bloquons Tout („Blocăm Totul”) a închis numeroase şcoli, a perturbat transporturile şi a dus la sute de arestări. Sindicatele plănuiesc greve de masă pe 18 septembrie, ca reacţie la propunerile bugetare ale guvernului precedent, pe care le descriu drept măsuri de austeritate.

    Ca unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui Emmanuel Macron, Lecornu riscă să devină ţinta nemulţumirilor faţă de cei opt ani de politici ale preşedintelui şi refuzul acestuia de a muta o parte mai mare din povara fiscală asupra oamenilor bogaţi.

    Pentru a încerca să evite blocajul politic, Macron i-a cerut lui Lecornu să consulte parlamentarii pe tema bugetului înainte de a-şi alege miniştrii. Aceasta inversează paşii convenţionali în formarea unui guvern în Franţa şi încearcă să imite politica de coaliţie din alte democraţii parlamentare.

    Lecornu a spus că va începe miercuri după-amiază întâlniri cu liderii partidelor politice, iar în zilele următoare cu sindicatele.

    „Această instabilitate, criza politică şi parlamentară prin care trecem cere responsabilitate”, a declarat el.

    Problema principală pentru Lecornu va fi cum să reducă deficitul bugetar. Pentru a obţine un compromis, el ar putea fi nevoit să încetinească ritmul de ajustare promis de Bayrou, care viza scăderea deficitului la 4,6% din PIB în 2026, de la un nivel aşteptat de 5,4% anul acesta.