BusinessMagazin

Tag: laszlo andor

  • O miză de 4 mld. euro pentru România

    Ideea a apărut în februarie, când preşedintele Băsescu a calculat că astfel România ar putea evita pierderea a 4 mld. euro care ar fi urmat să se întoarcă la bugetul comunitar pentru că nu au fost folosite în timp util. Pentru perioada 2007-2013, România are alocate 19,5 mld. euro ca fonduri de coeziune, iar rata de absorbţie era la 17 mai de 14,37%, respectiv 2,76 mld. euro.

    Fondurile alocate statelor membre în cadrul politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcţie de ţară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula N+2 sau N+3, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată şi se întoarce la bugetul total al UE. Actualul proiect al CE extinde regula N+3 pentru România şi Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013.

    “În ceea ce priveşte România şi Slovacia, ca urmare a deciziilor Consiliului European, prezenta propunere le oferă posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. Cele două ţări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-şi consolida eforturile de reformare şi de investiţie”, a declarat László Andor, comisarul pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.

    Pentru perioada 2014-2020, fondurile de coeziune alocate României, pentru care Ministerul Fondurilor Europene a promis că va trimite la CE lista cu priorităţi de utilizare până la sfârşitul lunii mai, sunt în valoare de 39 mld. euro.

  • Romanii si grecii, cei mai pesimisti din Europa in privinta viitorului veniturilor lor

    Doar 23% dintre letoni (fata de 65% in Eurobarometrul din iulie
    2009), 32% dintre lituanieni (fata de 58%) si 20% dintre unguri se
    asteapta la o inrautarire a situatiei lor financiare, fata de
    70% in cazul respondentilor la sondaj din
    Romania si Grecia.

    Cat priveste nivelul de saracie, 85% dintre greci cred ca acesta
    a crescut la ei in tara, la fel ca si 83% dintre francezi, 82%
    dintre bulgari, 77% dintre romani si 75% dintre italieni. La scara
    UE, un european din sase se plange de dificultati in plata
    facturilor curente, a creditelor sau a produselor de uz zilnic,
    inclusiv a alimentelor, trei sferturi dintre respondenti cred ca
    saracia a crescut in tarile lor de-a lungul ultimului an si 60%
    cred ca saracia a crescut pe ansamblul Uniunii. Pentru 15%, a gasi
    bani pentru plata facturilor este o problema constanta, 3% au ramas
    in urma cu plata unor credite sau facturi, iar 2% au probleme
    financiare grave si au restante la multe dintre aceste plati.

    Pentru circa trei din zece europeni, in ultimele sase luni a
    devenit mai dificil sa suporte costul asistentei medicale, al
    cresterii copiilor sau al sustinerii rudelor aflate in intretinere,
    iar pentru 11% a devenit “mult mai dificil”. Dintre cei angajati,
    18% nu sunt deloc increzatori sau nu sunt foarte increzatori ca isi
    vor pastra locul de munca in urmatoarele 12 luni, iar 49% cred ca e
    improbabil sau imposibil sa-si gaseasca o alta slujba in
    urmatoarele sase luni daca vor fi dati afara.

    In privinta pensiilor, 73% din totalul celor chestionati se
    asteapta la pensii mai mici sau la amanarea momentului cand vor
    iesi la pensie, 20% sunt foarte ingrijorati ca venitul lor la
    varsta pensiei va fi insuficient ca sa le asigure o viata decenta
    si 34% sunt destul de ingrijorati. In 17 dintre statele membre,
    aceasta ingrijorare se manifesta la majoritatea respondentilor.

    “Eurobarometrul confirma ca saracia este o problema majora in UE
    si ca situatia actuala economica si financiara agraveaza aceasta
    problema in continuare. Strategia Europa 2020, cu obiectivul sau de
    a scoate din saracie cel putin 20 de milioane de europeni pana in
    2020, transmite un mesaj puternic referitor la vointa statelor de a
    actiona pentru o Europa mai justa si mai angajata in directia
    incluziunii sociale”, a comentat Laszlo Andor, comisarul comunitar
    pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune
    sociala.

    Strategia Europa 2020, adoptata la 17 iunie de statele membre, a
    fost calificata de presedintele Traian Basescu drept perfect
    potrivita cu programul de modernizare a Romaniei. Strategia prevede
    reducerea cu 20 de milioane a numarului saracilor din UE, o rata de
    ocupare de 75% pentru persoanele intre 20 si 64 de ani, reducerea
    abandonului scolar cu 10%, alocarea a 3% din PIB pentru cercetare
    si dezvoltare, reducerea poluarii si cresterea eficientei
    energetice.

    Sondajul a fost facut telefonic in perioada 18-22 mai 2010, pe
    un esantion reprezentativ de 25.600 de cetateni din cele 25 de
    state membre ale UE.