BusinessMagazin

Tag: Larry Ellison

  • Larry Ellison, fondatorul Oracle, cel care l-a depăşit pe Elon Musk în topul celor mai bogaţi oameni din lume pentru câteva zile, anunţă schimbări majore în companie. Oracle va avea doi directori generali

    Safra Catz părăseşte funcţia de CEO al Oracle. Însă, gigantul american din tehnologie se va reorganiza pentru a împărţi cea mai importantă poziţie din companie între doi oameni, scrie FT.

    Oracle a anunţat luni că Clay Magouyrk şi Mike Sicilia vor prelua poziţiile de co-directori executivi. Catz, care a condus compania din 2014, va rămâne în conducere ca vicepreşedinte executiv al Consiliului de Administraţie.

    Această schimbare vine la doar o săptămână după publicarea rezultatelor trimestriale, care au arătat creşterea puternică a cererii pentru infrastructura de centre de date.

    Magouyrk, în vârstă de 39 de ani, conduce divizia de centre de date a Oracle şi s-a alăturat companiei în 2014, după ce a lucrat la Amazon. Sicilia, 51 de ani, este responsabil de divizia de aplicaţii Oracle.

    „Safra a condus Oracle în transformarea sa într-un lider global al serviciilor de cloud, lucru demonstrat clar de rezultatele recente”, a declarat Larry Ellison, preşedintele şi principalul acţionar al companiei.

    Acţiunile Oracle au crescut cu peste 80% în acest an. Deşi compania a intrat târziu pe piaţa cloud, a reuşit să convingă investitorii că această schimbare strategică dă roade.

    Creşterea Oracle l-a propulsat temporar pe Larry Ellison peste Elon Musk în topul celor mai bogaţi oameni din lume.

  • Răsturnare de situaţie: Larry Ellison, co-fondatorul Oracle, îl depăşeşte pe Elon Musk şi devine cel mai bogat om din lume. Acesta are o avere de aproape 400 de miliarde de dolari, pe fondul creşterii spectaculoase a acţiunilor Oracle

    Larry Ellison l-a depăşit pe Elon Musk şi a devenit cea mai bogată persoană din lume, după ce acţiunile Oracle au crescut cu mai mult de o treime miercuri, impulsionate de boom-ul inteligenţei artificiale, notează FT.

    Participaţia lui Ellison în compania de software pe care a cofondat-o a ajuns miercuri după-amiază la o valoare de peste 397 de miliarde de dolari.

    Aceasta l-a depăşit pe Musk, al cărui patrimoniu net total era de aproximativ 384 de miliarde de dolari, conform Bloomberg Billionaire Index.

    CEO-ul Oracle, Safra Catz, a spus că Oracle a avut un „trimestru uluitor” în conferinţa dedicată rezultatelor trimestriale publicate marţi seara, care au inclus semnarea de către grup a „patru contracte de mai multe miliarde de dolari cu trei clienţi diferiţi”, în al treilea trimestru al anului.

    Aceste acorduri au ajutat la creşterea comenzilor Oracle, care se vor reflecta în veniturile viitoare, până la 455 de miliarde de dolari în trimestrul respectiv, depăşind aşteptările analiştilor şi urcând de la 138 de miliarde în perioada precedentă.

    Creşterea averii lui Ellison vine pe fondul dificultăţilor Tesla, cea mai importantă companie a lui Musk, afectată de nemulţumirea consumatorilor faţă de implicarea miliardarului în politică şi de îngrijorările investitorilor privind anularea subvenţiilor pentru maşinile electrice de către Trump.

    Acţiunile Tesla au scăzut cu un sfert din decembrie. Participaţia de 16% a lui Musk în companie valorează în prezent aproximativ 187 de miliarde de dolari.

    Oracle, care a întârziat să-şi pivoteze afacerea către servicii de cloud computing, a beneficiat de cererea puternică pentru infrastructură de centre de date din partea startup-urilor AI şi a altor grupuri tehnologice majore.

    În acest an, Oracle a semnat un parteneriat cu OpenAI şi SoftBank pentru proiectul Stargate de 500 de miliarde de dolari.

    Înainte de creşterea de 42% de miercuri, până la 344 de dolari, preţul acţiunilor Oracle crescuse deja cu mai mult de 40% în acest an. Capitalizarea de piaţă a urcat de la 678 de miliarde la 967 de miliarde de dolari în primele tranzacţii de miercuri.

    Ellison deţine 41% din acţiunile companiei.

  • Cine este miliardarul ce tocmai a devine a doua cea mai bogată persoană din lume, depăşindu-i pe Zuckerberg şi Bezos

    Cofondatorul şi preşedintele Oracle, Larry Ellison, a urcat pe locul doi în clasamentul celor mai bogaţi oameni din lume, după ce acţiunile companiei au crescut semnificativ în urma unui raport financiar solid.

    Conform clasamentului Forbes actualizat pe 15 iunie, averea lui Ellison a ajuns la 258,8 miliarde de dolari, situându-l doar în urma CEO-ului Tesla, Elon Musk, care conduce cu o avere de 410,8 miliarde de dolari, potrivit IANS.

    Creşterea de 66,8 miliarde de dolari în mai puţin de 60 de zile l-a propulsat pe Ellison de pe locul patru din aprilie, când avea o avere de 192 miliarde de dolari.

    Oracle a raportat pe 13 iunie venituri de 1,70 dolari pe acţiune şi cifra de afaceri de 15,9 miliarde de dolari, ceea ce a dus preţul acţiunilor la 200 de dolari.

    Oracle este un actor cheie în „Project Stargate”, iniţiativa guvernamentală americană pentru dezvoltarea inteligenţei artificiale, alături de OpenAI şi SoftBank. În vârstă de 80 de ani, Ellison rămâne activ în companie ca preşedinte şi director tehnologic.

    Cu această schimbare, Mark Zuckerberg coboară pe locul trei cu 235,7 miliarde de dolari, Jeff Bezos pe locul patru cu 226,8 miliarde, iar Warren Buffett completează top cinci cu 152,1 miliarde de dolari.

  • Oracle Public Cloud

    Curentul “cloud computing” a început să se afirme prin 2008 şi se părea că era prea ambiţios pentru viitorul apropiat. De fapt, sub diverse alte denumiri, conceptul a fost vehiculat încă de pe la mijlocul secolului trecut. Herb Grosch credea că întreaga lume va putea opera “terminale proaste” deservite de vreo 15 mari centre de calcul (data centers). Ceva mai târziu, unul dintre pionierii inteligenţei artificiale, John McCarthy, a dus ceva mai departe ideea: nevoile computaţionale ar putea fi organizate cândva ca o utilitate publică. Comparaţia cu reţeaua electrică a venit doar câţiva ani mai târziu, deşi la acea vreme internetul nu exista şi nici nu putea fi imaginat.

    Însă primii care au pus în practică această idee au fost inginerii de la Amazon în primii ani ai secolului actual. Totul a plecat de la constatarea că centrele de calcul care deserveau imensa librărie virtuală erau utilizate efectiv doar la 10% din capacitatea lor reală, restul fiind o rezervă pentru a face faţă unor suprasolicitări. Încercând să-şi modernizeze infrastructura, specialiştii au mizat pe virtualizare şi centralizare, astfel încât necesarul de putere de calcul să poată fi dimensionat dinamic, iar întreţinerea şi adăugarea unor noi facilităţi să fie mai simple. Noua infrastructură a permis companiei să ofere putere de calcul şi unor clienţi externi, astfel încât în 2006 a lansat Amazon Web Service (AWZ), prima concretizare a conceptului de putere de calcul ca utilitate publică.

    Au urmat şi alţii, printre care Google AppEngine şi Microsoft Azure, iar apoi îngrămădeala a crescut şi soluţii diverse au încercat să profite de noua vogă, pretinzând că fac cloud computing. Pentru a mai lămuri lucrurile, s-au impus alţi doi termeni. SaaS (Software as a Service) denumeşte furnizarea prin internet a funcţionalităţii unor aplicaţii specifice, exemplul cel mai concludent fiind Salesforce.com şi aplicaţia sa CRM. Pe de altă parte, PaaS (Platform as a Service) se referă mai degrabă la furnizarea de putere de calcul “abstractă”, clienţii având aici posibilitatea să-şi porteze sau să-şi proiecteze propriile aplicaţii, AWZ fiind exemplificarea clasică.

    Conceptual este limpede, dar la modul practic, de cele mai multe ori aceeaşi infrastructură este folosită în ambele sensuri – de exemplu, Google AppEngine (PaaS) foloseşte aceeaşi maşinărie care deserveşte Gmail şi alte servicii (SaaS). Până la urmă, chiar şi Salesforce.com a păşit spre PaaS, lansând platforma Force.com. Numeroase sunt şi firmele care folosesc un cloud public pentru a implementa un software furnizat ca serviciu. Există totuşi câteva probleme care au alimentat reţinerea multor companii de a adopta serviciile existente, cea mai importantă fiind incompatibilitatea şi urmarea ei firească: “captivitatea” clientului – dacă ţi-ai dezvoltat infrastructura virtuală pe (de exemplu) AWZ, este extrem de dificil să te transferi la un alt furnizor.

    În aceste condiţii, cred că intrarea Oracle în domeniul cloud computing (de mult aşteptată, abia zilele trecute anunţată) este o mişcare extrem de importantă, care consacră “norii de calcul” în mainstream. Ceea ce mi s-a părut cel mai important în noul Oracle Public Cloud (OPC) este portabilitatea. Larry Ellison spune că o aplicaţie dezvoltată în propriul centru de date poate fi transpusă în OPC fără să trebuiască rescrisă. Şi invers – o aplicaţie din OPC poate fi adusă înapoi în centrul de date şi, mai mult chiar, poate fi mutată pe serviciul de cloud de la Amazon. Desigur, nu chiar orice aplicaţie, ci doar acelea care se bazează pe baze de date Oracle şi pe Java, dar chiar şi aşa e totuşi important că, teoretic, clienţii au şansa opţiunii.

    Este important de notat că şi Oracle Public Cloud reprezintă o mixtură de PaaS şi SaaS, permiţând clienţilor să folosească (tot pe bază de abonament) aplicaţii din gama Oracle Fusion pentru mai toate domeniile tipice zonei “enterprise computing”. Un alt aspect subliniat de şeful de la Oracle se referă la caracterul izolat al aplicaţiilor clienţilor, care urmează să beneficieze de un server virtual propriu, cuprinzând atât aplicaţiile, cât şi datele.

    Un fapt pe care cei mai mulţi comentatori l-au remarcat a fost înverşunarea excentricului Ellison împotriva Salesforce.com, pe care a atacat-o în mod repetat, deşi principalii rivali sunt mai degrabă IBM (care a lansat SmartCloud) şi Microsoft. Senzaţia conferinţei a fost însă contramandarea în ultimul moment a prezentării lui Marc Benioff (CEO al Salesforce.com), care şi-a ţinut totuşi discursul într-un restaurant din apropiere.

  • Generaţia titanilor tehnologiei începe să iasă din scenă

    Steve Jobs n-a fost niciodată un elev model. Dimpotrivă, ca mai toţi miliardarii din lumea tehnologiei, ligă din care face parte şi Bill Gates de la Microsoft, Larry Ellison de la Oracle sau Michael Dell, a plecat de pe băncile facultăţii pentru a deveni unul dintre antreprenorii anilor ’70 – ’80 din Silicon Valley. A început să vândă în 1976, împreună cu Steve Wozniak, Apple-1, un computer fără tastatură sau monitor care costa la acea vreme 700 de dolari din care 20 profit şi care, ca o paranteză, a fost vândut anul trecut ca piesă de colecţie la o licitaţie pentru mai bine de 213.000 de dolari. Ceva mai târziu a apărut şi iMac-ul şi apoi restul produselor al căror nume începe cu litera i, idee care făcea referire la internet, individualitate, instruire, informare şi inspiraţie, după cum a dezvăluit ulterior fondatorul Apple.

    Din acest an Steve Jobs se retrage din funcţia de director executiv pentru a doua oară în istoria companiei, mutare care a zguduit recent industria tehnologiei. Dar dacă în trecut decizia a aparţinut consiliului de administraţie care a realizat însă destul de repede greşeala făcută, de astă dată Jobs a ales să plece pe fondul problemelor de sănătate din ce în ce mai grave cu care s-a confruntat în ultimii ani. Fondatorul Apple a fost diagnosticat în urmă cu opt ani cu cancer pancreatic, boală care şi-a lăsat destul de mult amprenta de-a lungul ultimilor ani, făcându-l acum pe omul de afaceri aproape de nerecunoscut.

    Generaţia titanilor tehnologiei (GALERIE FOTO)

    În tot cazul, Steve Jobs rămâne o emblemă în Silicon Valley, un antreprenor şi executiv responsabil împreună cu alţii din generaţia sa de temeliile tehnologiei şi a cărui plecare marchează sfârşitul unei ere, nu neapărat doar pentru Apple. “Aproape că a devenit un personaj mitic”, crede Jim Kouzes de la Leadership Challenge Forum, care studiază de 30 de ani directori executivi renumiţi din lume. Nimic de zis, personajele industriei IT de dinainte de anul 2000 au avut de partea lor vremurile, conjunctura şi locul gol pentru inovaţie, însă fără ei, lucrurile ar fi arătat probabil cu totul altfel.

    Toţi au pornit de jos. Bill Gates, Michael Dell sau Larry Page şi Sergey Brin au devenit antreprenori în camerele de cămin de la facultate ori într-un garaj, cu bani puţini şi fără prea mari aşteptări. Alţii, cum a fost şi cazul lui Larry Ellison, au petrecut ani buni ca angajaţi de rând în alte companii până când au decis să pornească pe cont propriu. Au fost însă dispuşi să rişte, au învăţat din greşeli şi au mers înainte chiar dacă fără nicio garanţie că ideile lor de afaceri vor avea succes. Şi totuşi, companiile pe care le-au clădit au devenit de-a lungul timpului coloşii tehnologiei, iar ei, antreprenorii, se numără printre cei mai bogaţi oameni din lume, cu averi estimate la cel puţin câteva, dacă nu chiar zeci de miliarde de dolari.

    Implicarea lor zilnică în afacere a fost esenţială în toată această ecuaţie. Imperiile pe care le-au ridicat s-au învârtit în cea mai mare parte a cazurilor chiar în jurul fondatorilor şi a viziunii lor, pentru că, practic, carisma, strategiile şi tacticile lor de marketing au fost cele care au propulsat produsele pe lista de cumpărături a consumatorilor – ar fi fost oare iPhone la fel de popular dacă lansarea era făcută de altcineva decât Steve Jobs? E drept, au existat şi câteva excepţii, însă prea puţine; Pierre Omidyar, de pildă, n-a fost niciodată implicat în afacerea eBay. A lăsat-o pe mâinile altora şi şi-a dedicat timpul pasiunilor sale şi proiectelor filantropice ale Omidyar Network, organizaţia înfiinţată împreună cu soţia sa, Pam.

  • Seful Oracle cumpara inca o casa in California cu 42,9 mil. $ (GALERIE FOTO)

    Porcupine Creek, cum este denumita casa cu teren de golf, a
    apartinut fondatorilor Yellowstone Club, Tim si Edra Blixseth, acum
    divortati, scrie Business Insider.

    Casa a fost scoasa la vanzare in urma cu un an, pentru 75 de
    milioane de dolari, iar in toamna lui 2010, proprietarii s-au vazut
    nevoiti sa scada pretul pana la 44 de milioane de dolari. Intr-un
    final, Ellison a negociat pretul pana la 42,9 de milioane de
    dolari, obtinand practic o noua reducere fata de pretul cerut de
    Tim si Edra Blixseth.

    Porcupine Creek se intinde pe ceva mai mult de un kilometru
    patrat, iar locuinta are in total 16 dormitoare.

    SURSA:
    businessinsider.com