Tag: Laos

  • Care sunt ţările în care femeile domină piaţa bancară având mai multe conturi bancare decât bărbaţii

    Acestea sunt:  Argentina, Georgia, Indonezia, Laos, Mongolia şi Filipine.

    Potrivit raportului, peste 500 de milioane – aproximativ 70% dintre adulţi, în creştere cu 51% faţă de 2011 – au un cont bancar deschis în cadrul unei bănci fizice locale sau la o bancă online. Cu toate acestea, femeile rămân în continuare în urma bărbaţilor: doar 65% dintre acestea au un cont bancar, comparativ cu 72% dintre bărbaţi, un decalaj de şapte puncte procentuale care a rămas neschimbat din 2011. Acest lucru se întâmplă în ciuda diminuării diferenţei de gen din multe ţări. În India, de exemplu, 83% dintre bărbaţi şi 77% dintre femei au un cont bancar – diferenţa de gen în India a scăzut la şase puncte procentuale, de la 20, în 2014.

    Dr. Leora Klapper, economist principal la Banca Mondială, oferă unele indicii conform cărora cele şase ţări fac “notă discordantă” în această direcţie. Astfel, în cazul statului Filipine, dr. Klapper spune că femeile au mai multe şanse să lucreze în străinătate şi să deschidă astfel de conturi pentru a susţine familiile lăsate acasă. În toate cele şase ţări (cu excepţia Laosului) femeile au şanse mai mari decât bărbaţii să primească o plată prin transfer bancar ca parte a unui program guvernamental. În Mongolia, de exemplu, 43% dintre femei raportează că primesc o astfel de plată, comparativ cu 24% dintre bărbaţi.

    În Indonezia, nu există diferenţe semnificative între numărul de femei şi bărbaţi cu conturi “active” sau care au folosit un cont cel puţin o dată în ultimul an pentru a efectua o depunere sau retragere.

    În India, de exemplu, s-a reuşit reducerea diferenţei de gen în privinţa numărului de conturi deschise, dar mai mult de jumătate din conturile care aparţin femeilor sunt inactive. “Provocarea cu care se confruntă India este, prin urmare, proiectarea unor noi produse financiare care să fie în interesul femeilor”, spune dr. Klapper.

  • Drumul unei tinere de la sărăcie la succes în afaceri. ”Am avut o viaţă plină de sărăcie, una pe care doar un refugiat poate să o cunoască”

    Monica Phromsavanh este fondator şi CEO al Modabox, o companie cu sediul central în New York City, axată pe oferirea de servicii personalizate de fashion clientelor cu venituri mici şi medii.

    Ea a copilărit în Misiones, un mic oraş aflat în nordul Argentinei, unde familia ei originară din Laos a emigrat în perioada haosului şi violenţei care au dominat mare parte din Asia de Sud Est.

    ”Am avut o viaţă plină de sărăcie, una pe care doar un refugiat poate să o cunoască”, a declarat Phromsavanh publicaţiei Entrepreneur.com. ”Sute de familii trăiau într-un depozit; nu vorbeam limba spaniolă, iar persoanele laoţiene erau hărţuite şi tratate cu puţin respect.”

    Phromsavanh a renunţat la şcoală la vârsta de 14 ani, când a început să lucreze într-un depozit din Buenos Aires. Lucra în picioare 60 de ore pe săptămână, de dimineaţa până noaptea – experienţă pe care o descrie drept o oportunitate prin care şi-a construit un viitor pentru ea însăşi. ”Pentru prima dată în viaţă, mi-am permis să fac cumpărături, să îmi cumpăr pantofi şi o haină de iarnă. Acest lucru însemna mult pentru mine, eram fericită” îşi aminteşte ea.

    La 17 ani, mama sa, care părăsise Argentina cu mai mulţi ani înaintea ei, i-a trimis în mod neaşteptat un bilet dus spre New York şi bani de drum. ”Două săptămâni mai târziu, mă aflam pentru prima dată într-un avion şi aterizam pe aeroportul JFK fără să ştiu engleza”, a spus Phromsavanh.

    A început să lucreze pentru o fabrică de ciocolată, muncă pentru care era plătită cu 5 dolari/oră, funcţie din care a evoluat într-un post de vânzări. ”Am acceptat fiecare schimb disponibil şi nu am refuzat nicio sarcină suplimentară. Doream să muncesc mai mult decât toţi colegii mei, iar când am reuşit, am fost promovată în funcţia de manager”, a spus ea.

    S-a angajat apoi la compania de haine de lux Burberry, unde a devenit persoana responsabilă de vânzările celui mai important magazin al mărcii din New York. ”Când am renunţat la munca de la Burberry, nu ştiam cu siguranţă dacă îmi doresc să fiu antreprenor, dar am fost convinsă că puteam să asigur clienţilor experienţa serviciilor pe care le-ar primi într-un magazin aflat pe Fifth Avenue, la un cost mult mai mic.”

    A început să vândă haine la târgurile de haine din New York, iar la scurt timp a atras o investiţie iniţială ce i-a permis să deschidă un magazin de 10 metri pătraţi. În primul an a ajuns la vânzări de un milion de dolari. Trei ani mai târziu, Prhromsavanh a construit o echipă dedicată, s-a mutat într-un spaţiu de 370 de metri pătraţi şi a devenit una dintre cele mai importante destinaţii de retail din Chelsea.

    A călătorit apoi în Laos în încercarea de a-şi redescoperi rădăcinile, iar atunci i-a venit ideea să lanseze Modabox. ”Eram pregătită să lansez ceva demn de cunoştinţele de business pe care le-am dezvoltat în mai mulţi ani şi care se potriveau cu potenţialul pe care ştiam că îl am”, a pus ea. ”Voiam să depăşesc audienţa la care puteam ajunge prin mijloace tradiţionale.”

    Modabox – afacerie ce derivă de la cuvântul ”moda”, care înseamnă, la fel ca în limba română, ”modă” în spaniolă, furnizează serviciile de lux ale unui stilist personal printr-o platformă online. Compania livrează haine alese de stilişti, ce creează outfit-urile în baza unui algoritm dezvoltat de companie.

    ”Este o soluţie de shopping personalizat scalabilă, care a fost disponibilă iniţial doar clienţilor ce frecventau magazinele de lux. În loc să caute timp de ore întregi ţinutele ideale, clienţii noştri primesc îmbrăcăminte personalizată în trend şi cu preţuri accesibile”, descrie antreprenoarea cel mai recent pariu al său.

     

     

     

     

  • România este în top 10 cedări de teren agricol, alături de Liberia sau Laos

    La nivel mondial cele mai multe ţări-ţintă pentru achiziţiile de teren agricol făcute de companii sau cetăţeni străini sunt în Africa şi America de Sud însă investitorii nu ocolesc nici Australia, Europa de Est sau Asia de Sud-Est. În Africa în 20 din cele 56 de ţări ale continentului străinii deţin mai mult de 1% din suprafeţele agricole. În Liberia companiile cu acţionariat străin controlează 67% din terenul agricol, adică 220.000 de hectare de teren. La câteva sute de kilometri pe coasta de vest a Africii, în Siera Leone 15% din teren este închiriat pe termen lung sau se află în proprietatea companiilor cu acţionariat străin. În total investitorii străini deţin în această ţară 15% din total. O situaţie asemănătoare este şi în America de Sud, unde în ţări precum Paraguay sau Uruguay străinii au ajuns să deţină un sfert din terenurile agricole.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe malul fluviului Mekong se naste un nou Las Vegas

    Construit intr-o zona economica speciala din regiunea Triunghiul
    de Aur, marginita de Myanmar, Thailanda si Laos si aproape de
    granita cu China, orasul se va ridica pe o portiune de teren
    concesionata de autoritatile din Laos unui grup de firme chinez,
    KingRomans.

    Planurile investitorului KingRomans, care s-a apucat deja de lucru,
    prevad doua cazinouri, peste zece hoteluri, un aeroport
    international, terenuri de golf, case de vacanta, restaurante,
    baruri si magazine.

    Denumit Kapok City, noul oras situat pe malul fluviului Mekong isi
    trage numele de la copacul al carui lemn era exploatat in zona, iar
    pentru construirea sa a trebuit sa fie mutate doua sate din Laos,
    cu templele aferente cu tot. Unul din principalele motive pentru
    care investitorii au ales acest loc pentru derularea investitiei il
    reprezinta faptul ca pe teritoriul Chinei cazinourile sunt
    interzise, iar la Kapok City cei care vor sa-si incerce norocul la
    mesele de joc sunt la adapost de autoritati.

    Noua localitate, care va fi a doua ca marime din Laos dupa numarul
    de locuitori, preconizat a atinge 200.000, nu apare inca pe harti.
    Limba oficiala este chineza, iar moneda principala este yuanul,
    alaturi de bahtul thailandez.

    Pe langa chinezi sunt asteptati si turisti din Thailanda si din
    Occident, care au deja la dispozitie un cazinou cu doua mii de
    angajati, ce aminteste prin aspect de cele din Las Vegas. Cei
    care-i calca pragul sunt intampinati de statui ale unor zeitati
    greco-romane, iar hotelul de la intrare este decorat cu reproduceri
    la scara mare ale unor capodopere renascentiste.