Tag: lagar

  • Regizorul Oleg Sentsov, condamnat de Rusia la 20 de ani de închisoare, trimis într-un lagăr de muncă

    Potrivit prestigioasei publicaţii britanice, verdictul de marţi reprezintă cea de-a doua sentinţă pronunţată de o instanţă rusă în mai puţin de o săptămână împotriva unor cetăţeni străini, care au fost judecaţi în procese pe care opozanţii actualului regim politic rus le-au asemănat cu “procesele-spectacol din era stalinistă”.

    Un judecător de la Tribunalul din Rostov-pe-Don, un oraş din sudul Rusiei, l-a condamnat marţi pe regizorul ucrainean Oleg Sentsov, opozant al anexării Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, la 20 de ani de închisoare, pentru “terorism”. Instanţa rusă a considerat că Oleg Sentsov şi Alexander Kolchenko, un activist ucrainean de extrema stângă, se fac vinovaţi de faptul că au complotat împotriva statului rus, încercând să pună bazele unei grupări teroriste în Peninsula Crimeea. Alexander Kolchenko a fost condamnat la 10 ani de închisoare într-un lagăr cu un regim sever de muncă.

    În urmă cu o săptămână, un tribunal rus l-a condamnat pe Eston Kohver, un agent de securitate estonian, răpit din propria lui ţară de Serviciul Secret al Federaţiei Ruse (FSB) şi acuzat de spionaj, la o pedeapsă de 15 ani de închisoare. Nadia Savcenko, pilot de avion ucrainean, care lupta în estul Ucrainei, este judecată şi ea în Rostov-pe-Don, pentru acuzaţia de crimă, după ce a fost capturată şi adusă în Rusia.

    Aceste procese sunt descrise de mai mulţi profesionişti ruşi în domeniul legislaţiei ca o revenire la procesele politice şi la dovezile “fabricate”, atât de comune în epoca dictatorului sovietic Iosif Stalin din anii 1930 şi care au durat mai bine de un deceniu.

    Criticând verdictul de marţi, Federica Mogherini, Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, a spus: “Tribunalele ruseşti nu au competenţa de a judeca acte săvârşite în afara teritoriului Rusiei, care este recunoscut de comunitatea internaţională. UE consideră că acest caz încalcă legislaţia internaţională şi standardele elementare ale justiţiei. UE continuă să ceară Federaţiei Ruse să îi elibereze imediat pe Oleg Sentsov şi Alexander Kolchenko şi să garanteze reîntoarcerea lor în condiţii de siguranţă în Ucraina”.

    “Acest proces nu a avut absolut nicio legătură cu procedurile judiciare în vigoare şi faptele nu ar trebui judecate în termeni care ţin de justiţia penală”, a spus Kiril Koroteev, avocat principal al organizaţiei Memorial, care militează pentru respectarea drepturilor omului.

    Amnesty International a spus că procesul lui Oleg Sentsov a fost “fatal viciat”, notând de asemenea faptul că o serie de plângeri credibile făcute de acuzaţi, care au spus că au fost torturaţi, au fost complet ignorate de tribunalul rus. “Întregul proces a fost creat pentru a transmite un mesaj. Se înscrie în propaganda de război folosită de Rusia împotriva Ucrainei şi aminteşte de procesele-spectacol în care disidenţii erau judecaţi în epoca stalinistă”, a declarat Heather McGill, expert în probleme euroasiatice pentru Amnesty International.

    În vârstă de 39 de ani, Oleg Sentsov a devenit o figură marcantă a protestatarilor din Maidan, piaţa centrală din Kiev, care l-au constrâns pe preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici să renunţe la putere. Cineastul locuia în Crimeea, o regiune din sudul Ucrainei care a votat, într-un referendum contestat de majoritatea comunităţii internaţionale, alipirea la Rusia. Oleg Sentsov este cunoscut graţie filmului său din 2011 “Jucătorul/ Gamer”, un lungmetraj despre un adolescent care încearcă să scape de realitate cu ajutorul jocurilor video.

    Sentsov şi Kolchenko, alături de alţi doi cetăţeni ucraineni, au fost arestaţi în Peninsula Crimeea în mai 2014, după anexarea acestei peninsule de către Rusia. Ei au fost acuzaţi că au incendiat birourile în care funcţionau două organizaţii ruse şi că plănuiau o serie de atacuri violente – acuzaţii pe care ei le-au negat. În timpul anexării Peninsulei Crimeea de către Rusia, Sentsov şi Kolchenko au oferit alimente soldaţilor ucraineni care erau înconjuraţi în bazele lor militare de trupele de elită ale Rusiei.

    Oleg Sentsov a declarat că a fost torturat şi ameninţat cu violul în timpul perioadei de detenţie care a precedat procesul său, însă anchetatorii ruşi spun că regizorul prezintă “tendinţe sado-masochiste” şi că şi-a provocat singur mai multe răni şi vânătăi.

    Deşi mai mulţi avocaţi ruşi au denunţat revenirea sistemului juridic rusesc la practicile din era stalinistă, Kiril Koroteev spune că există totuşi câteva diferenţe faţă de acea perioadă. Acuzaţii din tribunalele penale din Rusia zilelor noastre pot încă să conteste acuzaţiile care le sunt aduse, iar avocaţii pot încă să îi apere, spre deosebire de epoca anilor ’30, când avocaţii acuzaţilor cereau judecătorilor să îi condamne pe clienţii lor, aşa cum se întâmpla adeseori în procesele staliniste.

    După o perioadă de relativă deschidere în anii 1990, spune Kiril Koroteev, o serie de reforme în justiţie iniţiate de administraţia preşedintelui Vladimir Putin în 2003 au redirecţionat sistemul juridic rusesc spre verdicte rapide şi stricte, nu către obţinerea dreptăţii. Profesioniştii ruşi din domeniul legii spun că elementul-cheie care a produs această schimbare a fost un sistem de evaluare a judecătorilor, în funcţie de numărul de condamnări, care oferea magistraţilor stimulente financiare consistente pentru pronunţarea verdictelor de vinovăţie.

    Marţi, atunci când judecătorul rus a pronunţat verdictul, Oleg Sentsov şi Alexander Kolchenko au apărut zâmbitori şi au adoptat o atitudine provocatoare, intonând imnul ucrainean. Săptămâna trecută, Oleg Sentsov s-a folosit de pledoaria sa în faţa judecătorului pentru a lansa un apel plin de pasiune la adresa poporului rus, cerându-i să lupte pentru a învinge frica şi letargia: “Şi noi (poporul ucrainean, n.r.) am avut un regim politic criminal, dar am ieşit în stradă şi ne-am luptat cu el. Acelaşi lucru vi se va întâmpla şi vouă, mai devreme sau mai târziu”.

  • Lego Holocaust: ne jucăm de-a lagărul de concentrare (GALERIE FOTO)

    Lucrarea, care reprezintă un lagăr de concentrare construit din piese de lego, a fost iniţial criticată pentru că ar lua în râs Holocaustul, după care a ajuns să fie expusă prin diverse muzee şi galerii de artă din lume, inclusiv într-o expoziţie de la Muzeul Evreiesc din New York.

    Lego Holocaust: ne jucăm de-a lagărul de concentrare (GALERIE FOTO)

    Muzeul din Varşovia a cumpărat lucrarea din piese de lego care reproduc crematorii, barăci şi scene în care paznicii bat deţinuţi scheletici de la un colecţionar norvegian, considerând-o o operă foarte importantă de artă contemporană poloneză.

  • Cele mai sumbre secrete de familie

    Cel mai atroce a fost marea razie de la Velodromul de Iarna din
    Paris, in urma careia mii de evrei au fost deportati in lagarul de
    exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Sarah este unul dintre copiii
    arestati (de catre politia fidela regimului de la Vichy), iar
    Tatiana de Rosnay descrie in amanuntime calvarul fetitei,
    conditiile de detentie si sentimentele confuze pe care le traieste
    prea timpuriu in raport cu violenta sangeroasa a adultilor. Peste
    toate, o puternica, induiosatoare vointa de a supravietui cu orice
    chip.

    In paralel, descoperim viata Juliei Jarmond, o ziarista americana
    venita la Paris, unde, pentru scrierea unui articol, trebuia sa
    obtina informatii privind evenimentele din 16 iulie 1942. Cautarea
    ei, blocata initial de niste secrete de familie de nemarturisit,
    isi face incet drum catre lumina si scoate din uitare un destin
    simbolic pentru tragedia deportarilor naziste.

    Tatiana de Rosnay, “Se numea Sarah”, Editura Litera, Bucuresti,
    2010

  • Voicu: Ar accepta Boc sau Vladescu sa stea o luna in lagar si sa primeasca 10.000 euro despagubire?

    Purtatorul de cuvant al PNL, Mihai Voicu, a scris pe blogul sau
    ca despagubirile acordate de stat fostilor detinuti politici din
    timpul regimului comunist “tine de o chestiune de morala
    fundamentala si nu de criza”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro