BusinessMagazin

Tag: Lafarge

  • Lafarge şi Holcim vând active în SUA şi Canada pentru finalizarea fuziunii

    Grupul format prin fuziunea convenită anul trecut va crea cel mai mare producător de ciment la nivel mondial.

    Autorităţile de reglementare europene au aprobat deja fuziunea în decembrie anul trecut, iar în această lună şi-au dat acordul final pentru o serie de vânzări de active din Europa, inclusiv din România, către compania irlandeză CRH, care va deveni la rândul ei al treilea mare producător mondial de ciment, după LafargeHolcim şi Saint-Gobain (Franţa).

    Lafarge şi Holcim au obţinut luni acordul autorităţilor de reglementare din SUA cşi Canada.

    Comisia Federală pentru Comerţ din Statele Unite a anunţat că vânzările anunţate de cele două companii vor asigura concurenţa pe piaţa americană a cimentului.

    În schimbul aprobării, Lafarge trebuie să vândă către compania Continental Cement fabrica de ciment din Davenport şi o carieră din Buffalo, Iowa.

    De asemenea, Lafarge vinde terminale şi alte active de distribuţie din Minnesota, Wiscounsin, Tennessee şi Louisiana.

    Holcim va vinde către compania Eagle Materials fabrica de ciment din Chicago şi către Essroc Cement fabrica din Camden (New Jersey) şi un terminal de lângă Boston.

    Grupul elveţian mai vinde companiei Buzzi Unicem USA terminalele de ciment din Grandville şi Elmira (Michigan) şi Rock Island (Illinois), precum şi alte două fabrici de ciment şi mai multe terminale, către unul sau mai mulţi cumpărători care trebuie aprobaţi de autorităţile americane de reglementare.

    Holcim şi compania franceză Lafarge au convenit în luna aprilie a anului trecut o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    Decizia Holcim şi Lafarge a fost ca în ţări precum România, Germania şi Ungaria să vândă în totalitate activele uneia dintre companii.

    În România vor fi păstrate activele Holcim, care includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La începutul lunii februarie, producătorul irlandez de ciment CRH a ajuns la un acord cu cele două companii pentru a cumpăra cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de acestea, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    Lafarge va renunţa astfel la activele deţinute în România, într-o tranzacţie care urmează să se încheie în prima jumătate a acestui an.Cele două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu ale companiei din Franţa vor fi preluate de CRH.

    Holcim România avea la sfârşitul anului trecut 792 de angajaţi, capacitatea totală de producţie a companiei fiind de 6,1 milioane de tone de ciment.

  • Eric Olsen, vicepreşedinte Lafarge, va fi desemnat CEO-ul LafargeHolcim, după realizarea fuziunii

    Eric Olsen (51 de ani) este în prezent vicepreşedinte Lafarge, fiind responsabil pentru operaţiunile din mai multe state, printre care Franţa, SUA, Brazilia şi Egipt.

    El a intrat în grupul francez în 1999 şi este membru al comitetului executiv Lafarge din 2007.

    “Datorită experienţei şi expertizei deţinute pe pieţele noastre cheie, Olsen este cea mai potrivită persoană pentru a conduce noua companie”, afirmă, într-un comunicat, Wolfgang Reitzle, preşedinte al board-ului Holcim şi viitor co-preşedinte al LafargeHolcim.

    La rândul său, CEO-ul şi preşedintele Lafarge, Bruno Lafont, afirmă că are încredere în abilităţile viitorului director general de a contribui la dezvoltarea cu succes a noului grup. Lafont ca prelua poziţia de co-preşedinte al companiei rezultate în urma fuziunii.

    Holcim (Elveţia) şi Lafarge au convenit în aprilie 2014 o fuziune prin schimb de acţiuni, care ar crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene a depins de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial.

    În aceste condiţii, în luna februarie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord cu producătorul irlandez CRH pentru ca acesta să cumpere cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de cele două companii, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    În România, producătorul irlandez va prelua activele companiei franceze Lafarge, şi anume două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu.

    Activele Holcim din România includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La 20 martie, Holcim şi Lafarge au ajuns la un acord privind revizuirea condiţiilor fuziunii anunţate anul trecut, după ce producătorul elveţian de ciment Holcim a arătat că nu va continua procesul de fuziune cu Lafarge în lipsa modificării înţelegerii iniţiale.

    Noii termeni ai înţelegerii prevăd o rată de schimb a titlurilor celor două companii de 9 acţiuni Holcim pentru 10 acţiuni Lafarge.

    Compania Eurocement Holding, al doilea mare acţionar al Holcim, va vota împotriva fuziunii producătorului elveţian de ciment cu grupul francez Lafarge, în cazul în care termenii acordului nu vor fi din nou modificaţi, potrivit unei surse apropiate situaţiei, citate de Wall Street Journal la finele lunii martie.

    Eurocement, care deţine 10,82% din acţiunile Holcim, considera că termenii acordului continuă să subevalueze compania elveţiană, în pofida revizuirii acestora.

    Unul dintre subiectele controversate a fost rolul directorului general al Lafarge, Bruno Lafont, care trebuia iniţial să conducă grupul nou format, dar care va deveni, potrivit acord revizuit, co-preşedinte fără rol executiv.

  • Al doilea mare acţionar al Holcim respinge fuziunea cu Lafarge, apreciind-o ca nesatisfăcătoare

    Galchev, al doilea mare acţionar al Holcim, a apreciat că termenii oferiţi de Lafarge pentru fuziunea cu producătorul de ciment eleţian “nu sunt satisfăcători” pentru acţionarii Holcim, a relatat Sonntagszeitung.

    El a adăugat că cei doi producători de ciment trebuie să ia o decizie în privinţa conducerii companiei care se va înfiinţa în urma fuziunii.

    Holcim şi Lafarge au convenit în aprilie 2014 o fuziune prin schimb de acţiuni, care ar crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    În data de 16 martie 2015, Holcim a cerut Lafarge renegocierea termenilor stabiliţi iniţial, iar câteva zile mai târziu cele două companii au anunţat că s-au înţeles asupra revizuirii acordului.

    Noii termeni ai înţelegerii prevăd o rată de schimb a acţiunilor mai avantajoasă pentru investitorii Holcim, precum şi renunţarea la condiţia ca noua companie rezultată în urma fuziunii să fie condusă de actualul director general al Lafarge, Bruno Lafont.

    Fuziunea dintre Holcim şi Lafarge presupune renunţarea la unele active pe care companiile le deţin în ţări precum România, Germania şi Ungaria.

    În România, vor fi păstrate activele Holcim, care includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

    La începutul lunii februarie, producătorul irlandez de ciment CRH a ajuns la un acord cu cele două companii pentru a cumpăra cea mai mare parte dintre activele scoase la vânzare de acestea, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro.

    Volumul vânzărilor de ciment şi clincher ale Holcim în România au crescut cu 7,8% anul trecut comparativ cu 2013, în timp ce vânzările din Europa au scăzut cu 1%.

     

  • CRH cumpără activele LafargeHolcim, inclusiv pe cele din România, pentru 6,5 miliarde de euro

    În România, producătorul irlandez preia activele companiei franceze Lafarge, şi anume două fabrici de ciment, de la Medgidia şi Hoghiz, şi staţia de măcinare de la Târgu Jiu.

    Activele pe care le cumpără CRH reprezintă “cea mai mare parte dintre afacerile la care trebuie să renunţe” cele două companii pentru a putea încheia fuziunea convenită în luna aprilie a anului trecut, a afirmat Bernard Fontana. directorul general al Holcim, citat de Bloomberg.

    CRH preia operaţiunile deţinute de Holcim şi Lafarge în Europa, Canada, Brazilia şi Filipine, care au generat anul trecut venituri în valoare de 5,2 miliarde de euro. Profitul EBITDA (înainte de dobânzi, taxe, deprecieri şi amortizări) este estimat la 744 de milioane de euro pentru 2014, potrivit Holcim, se arată în comunicat.

    Holcim şi Lafarge au convenit la începutul lunii aprilie a anului trecut o fuziune prin schimb de acţiuni, care va crea cel mai mare producător de ciment din lume, cu vânzări anuale de aproximativ 40 de miliarde de euro.

    În luna decembrie a anului trecut, Comisia Europeană a aprobat fuziunea, care ar urma să se încheie în prima jumătate a acestui an, însă obţinerea acordului instituţiei europene depinde de renunţarea la unele dintre activele deţinute de cei doi mai producători de ciment la nivel mondial.

    Decizia Holcim şi Lafarge a fost ca în ţări precum România, Germania şi Ungaria să vândă în totalitate activele uneia dintre companii.

    În România, vor fi păstrate activele Holcim, care includ două fabrici de ciment, în Câmpulung şi Aleşd, o staţie de măcinare şi un terminal de ciment la Turda, 13 staţii ecologice de betoane, trei staţii de agregate, două staţii de lianţi speciali şi un terminal de ciment în Bucureşti.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii îşi revine, cu 21 de tranzacţii semnificative în primele şase luni

    “În prima jumătate a anului 2014, în România, s-au închis 21 de tranzacţii semnificative, conform Mergermarket.com, în sectoare care şi-au continuat efervescenţa: servicii financiare, sectorul alimentar, tehnologie, cât şi în unele sectoare care se restructurează înaintea unui nou ciclu de creştere: bricolaj şi materiale de construcţii. O menţiune specială trebuie acordată sectorului imobiliar, unde s-a materializat un nou val de interes pentru proprietăţi cu potenţial ridicat”, spune Mihai Pop, manager servicii de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El a arătat că piaţa din România s-a caracterizat în prima jumătate a anului printr-un volum mai mare al tranzacţiilor, însă cu o valoare mică spre medie. Totuşi, există perspective ca valoarea medie să urce în următoarele 12-18 luni, pe fondul tranzacţiilor transnaţionale aşteptate, precum vânzarea unor active ale Lafarge-Holcim sau a companiilor de distribuţie şi furnizare ale Enel.

    Operaţiunile de acest gen din România au valori mult mai mici decât cele la nivel european sau global, având în vedere că o tranzacţie mare în România se consideră peste 100 milioane euro, iar la nivel european depăşeşte un miliard euro. “În prima jumătate a anului 2014, piaţa de M&A din România a reacţionat pozitiv la semnalele primite de afară, iar percepţia generală a fost cea a unei pieţe active, care îşi recâştigă atractivitatea în ochii investitorilor”, a mai spus Pop.

  • Anotimpul marilor tranzacţii: ciment şi farma

    Producătorii de ciment Lafarge din Franţa şi Holcim din Elveţia au anunţat că vor fuziona, creând cel mai mare conglomerat din lume în domeniul materialelor de construcţie, cu afaceri anuale de 43 mld. dolari, o capitalizare de piaţă estimată la 50 mld. dolari şi operaţiuni în întreaga lume, de la Germania şi Franţa la Brazilia şi India. Grupul care va rezulta ar trebui să renunţe, potrivit estimărilor Deutsche Bank, la o mare parte din active în mai multe ţări pentru a se alinia legilor concurenţei.

    Fuziunea, care trebuie aprobată de adunarea extraordinară a acţionarilor Holcim, de Comisia Europeană şi de autorităţile pentru concurenţă din statele unde noul grup are operaţiuni, ar impune vânzarea unor unităţi de producţie din Franţa, Canada, Ecuador, Serbia, România, Ungaria, Maroc şi Filipine, pentru a aduce cotele de piaţă sub pragul de 40%, nivel satisfăcător pentru autorităţi. Cumulat, cele două grupuri au înregistrat în 2012 vânzări de peste 440 mil. euro în România.

    Sun Pharmaceutical Industries, compania farmaceutică cu cea mai mare capitalizare de pe bursa din India, a anunţat că va prelua producătorul de medicamente Ranbaxy Laboratories, prezent şi în România, printr-un schimb de acţiuni în valoare de 3,2 mld. dolari. Achiziţia Ranbaxy ar oferi Sun Pharmaceutical control asupra gamei de produse generice a rivalului său şi ar ajuta compania indiană să se extindă pe pieţele emergente, inclusiv Brazilia şi Rusia.

    Ranbaxy Laboratories a preluat în luna martie 2006, de la fondul de investiţii Advent International, un pachet de acţiuni reprezentând 96,7% din acţiunile Terapia Cluj-Napoca, pentru 324 mil. dolari. Fabrica din Cluj-Napoca produce 200 de tipuri de medicamente orale şi injectabile.

  • Cele mai puternice femei din România: Sonia Artinian, Lafarge

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Sonia Artinian este prima femeie care conduce la nivel local operaţiunile unuia dintre cei trei mari producători de ciment – Lafarge, Carpatcement şi Holcim. Ea este de profesie inginer în ştiinţele biologice şi lucrează în grupul Lafarge din anul 2008. Iniţial a ocupat poziţia de prim-vicepreşedinte în departamentul de dezvoltare organizaţională şi a coordonat Universitatea Lafarge. Artinian are un MBA la Collège des Ingénieurs, iar înainte de Lafarge a lucrat în cadrul firmei de consultanţă strategică Capgemini Consulting în funcţia de vicepreşedinte. Cariera sa a început în 1992, imediat după absolvirea facultăţii, în cadrul euroSTART, o platformă de dezvoltare pentru afaceri, cu accent pe strategie şi consultanţă de management.

    Lafarge Ciment a fost în 2011 cel mai profitabil jucător din industria locală a cimentului, cu un profit net de 42,5 milioane de euro la o cifră de afaceri de peste 180 de milioane de euro. Cu toate acestea, marja a scăzut considerabil comparativ cu anii anteriori: dacă în 2010 se ridica la aproape 33%, anul trecut a ajuns la circa 24%. Grupul Lafarge a intrat pe piaţa locală în 1999 prin preluarea fostului producător naţional Romcim printr-un parteneriat cu BERD. Francezii deţin în prezent două fabrici de ciment la Hoghiz (Braşov) şi Medgidia, precum şi o staţie de măcinare la Târgu-Jiu, capacitatea totală a acestora ridicându-se la 4,5 milioane de tone.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Sonia Artinian este cea mai puternică femeie din ciment

    Sonia Artinian este de profesie inginer în ştiinţele biologice şi lucrează în grupul Lafarge din anul 2008. Iniţial a ocupat poziţia de prim-vicepreşedinte în departamentul dezvoltare organizaţională şi a coordonat Universitatea Lafarge. Artinian are un MBA la Collège des Ingénieurs, iar înainte de Lafarge a lucrat în cadrul firmei de consultanţă strategică Capgemini Consulting, în funcţia de vicepreşedinte. Cariera sa a debutat în 1992, imediat după absolvirea facultăţii, în cadrul euroSTART, o platformă de dezvoltare pentru afaceri, cu accent pe strategie şi consultanţă de management. Lafarge Ciment a fost anul trecut cel mai profitabil jucător din industria locală a cimentului, cu un profit net de 42,5 milioane de euro la o cifră de afaceri de peste 180 de milioane de euro. Grupul Lafarge a intrat pe piaţa locală în 1999 prin preluarea fostului producător naţional Romcim, printr-un parteneriat cu BERD. Francezii deţin în prezent două fabrici de ciment la Hoghiz (Braşov) şi Medgidia, precum şi o staţie de măcinare la Târgu-Jiu, capacitatea totală a acestora ridicându-se la 4,5 milioane de tone.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

  • Se spune ciment şi în franceză şi în română. Cum conduce Sonia Artinian un business de 200 mil. euro

    Nu am simţit niciodată că este dificil să-mi croiesc propriul drum”, spune franţuzoaica Sonia Artinian, 46 de ani, care conduce operaţiunile locale de ciment, agregate şi betoane ale gigantului francez Lafarge. Este prima femeie care se află la şefia unuia dintre cei trei mari jucători de pe piaţa locală a cimentului, înlocuindu-l la începutul acestui an pe Philippe Questiaux, conaţionalul său care a stat la cârma Lafarge Ciment timp un deceniu şi care a generat pentru grupul-mamă profituri nete cumulate de 680 de milioane de euro.

    Într-o lume a construcţiilor dominată prin excelenţă de bărbaţi, Sonia Artinian a preluat la începutul acestui an un business de peste 200 de milioane de euro şi spune că o femeie trebuie să fie proactivă pentru a promova la un nivel executiv. În România însă, puţine sunt femeile care au reuşit să ajungă în poziţii de top-management în cadrul companiilor din industria construcţiilor. În afară de şefa Lafarge, exemple reprezentative sunt Ileana Nicolae, care conduce producătorul de materiale de construcţii Sika, sau Aliz Kosza, care s-a aflat la conducerea producătorului de lacuri şi vopsele Fabryo până în vara acestui an.
    Zâmbitoare, Sonia Artinian spune încă de la debutul interviului că va fi oarecum “zgârcită” cu cifre legate de businessul Lafarge în România, dar adaugă că va explica de ce se obţin marje de profit uriaşe în industria cimentului.

    Chiar dacă conduce de mai puţin de un an activităţile Lafarge din România, Sonia Artinian a apărut în “Top 100 Cei mai admiraţi CEO din România”, realizat recent de Business Magazin. Noul CEO al Lafarge România este de profesie inginer în ştiinţele biologice şi lucrează în grupul Lafarge din anul 2008, când a ocupat poziţia de prim-vicepreşedinte în departamentul dezvoltare organizaţională şi a coordonat Universitatea Lafarge (centru de educaţie corporatist pentru îmbunătăţirea calităţii managementului).

    “Când m-am alăturat Lafarge în urmă cu cinci ani, mi s-a oferit o poziţie funcţională la sediul central pentru a mă familiariza cu specificul companiei, iar după patru ani, grupul a luat decizia curajoasă de a mă promova într-o funcţie operaţională.” Spune “decizie curajoasă” tocmai pentru că nu sunt foarte multe femei în astfel de funcţii în companie: de altfel, dintre cei 41 de country CEO din cadrul grupului Lafarge, doar două sunt femei. Cu toate acestea, tocmai pentru că există mult mai puţine femei în funcţii de conducere, acestea sunt mult mai vizibile. “Pentru a te diferenţia, trebuie să ţii cont de două lucruri: în primul rând, de valoarea pe care o creezi ca lider pentru companie şi pentru societate sau chiar pentru ţară; iar în al doilea rând, modul în care creezi valoare, în care angajezi oamenii, în care îţi demonstrezi calitatea de lider şi valorile în care crezi”, spune Sonia Artinian. Consideră că spre deosebire de bărbaţii care domină top-managementul din industria construcţiilor, ea poate este mai sensibilă la subiecte care ţin de dezvoltare şi construcţii durabile şi de asemenea se bazează foarte mult pe intuiţia feminină.

    Citiţi articolul integral în ediţia tipărită a revistei Business Magazin de luni, 26 noiembrie 2012.

  • Cum se fac bani din piatră seacă

    Industria cimentului din România, dominată de cei trei mari giganţi mondiali HeidelbergCement (Germania), Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia), a trecut anul acesta printr-o adevărată schimbare de generaţii. Doi dintre managerii de top de pe piaţa locală şi-au finalizat în 2011 mandatul, iar cel de-al treilea o va face anul viitor. Cei trei, care practic au revoluţionat piaţa în perioada în care au fost în fruntea triadei cimentului, au generat afaceri cumulate de aproape 5 miliarde de euro şi profituri nete de circa 1,3 miliarde de euro, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul Finanţelor.

    Mihai Rohan, supranumit “tatăl cimentului”, cu o carieră de peste 40 de ani în industria cimentului şi care a condus din 2000 divizia locală a nemţilor de la HeidelbergCement, Carpatcement Holding, şi-a încheiat mandatul la începutul acestui an, în locul său venind Florian Aldea, care la rândul său are peste 20 de ani de experienţă în domeniu. |n cazul Holcim România, Markus Wirth, cel care a condus timp de aproape şapte ani subsidiara locală a elveţienilor, şi-a finalizat mandatul, lăsând un conaţional la cârma afacerilor din România: pe Daniel Bach, care a lucrat timp de 16 ani în cadrul companiei.

    La Lafarge şeful nu s-a schimbat, Philippe Questiaux fiind în continuare directorul general al subsidiarei locale a Lafarge, însă în 2012 franţuzoaica Sonia Artinian va veni în locul său, devenind astfel prima femeie la cârma unei afaceri de profil din România.

    Rohan, Wirth şi Questiaux au reuşit să aducă firmele pe care le-au condus pe podiumul profitabilităţii la nivel local. Primul a adus în perioada 2004-2010 un profit net de 417,4 milioane de euro (deşi Rohan a fost director al Carpatcement în perioada 2000-2010, a fost analizat doar intervalul de după 2004, pentru că anterior, la Ministerul de Finanţe apăreau rezultate financiare foarte mici sau lipseau). |n acelaşi timp Wirth a generat 200,4 milioane de euro profit pentru grupul elveţian Holcim în perioada sa de mandat, 2004-2010, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor de la Ministerul de Finanţe.

    Pe de altă parte, Phillippe Questiaux, cel care conduce de peste nouă ani divizia locală de ciment a francezilor de la Lafarge, a generat din 2002 până la finalul lui 2010 profituri nete de 637,5 milioane de euro. La această sumă urmează să se adauge însă şi rezultatul pe care Lafarge Ciment îl va obţine anul acesta.

    În total, profituri nete de peste 1,25 miliarde de euro, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României în 2010, care s-a ridicat la 119,8 miliarde de euro. De altfel, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, cu profituri de circa 56 de milioane de euro fiecare anul trecut, se numără printre cele mai profitabile zece companii din România în anul 2010, potrivit unei analize realizate de Ziarul Financiar.

    Producătorii de ciment s-au numărat, de altfel, printre cei mai profitabili actori economici din ultimii ani şi chiar şi în perioada de criză au reuşit să-şi menţină marje de profitabilitate extrem de ridicate, de 20-30%.

    Deşi afacerile au scăzut pe fondul reducerii cererii, două dintre companiile din industria cimentului, Lafarge Ciment şi Carpatcement Holding, au depăşit marje de 30% inclusiv anul trecut, potrivit calculelor BUSINESS Magazin pe baza informaţiilor publicate de Ministerul de Finanţe. Singurii care au avut o profitabilitate mai redusă au fost elveţienii de la Holcim, cu o marjă de circa 4%, în condiţiile în care au devenit liderii pieţei locale de ciment, cu un rulaj de peste 196 de milioane de euro. Elveţienii au avut şi în anii 2008 şi 2009 marje mai mici de 10%.