Autorităţile ruse au confirmat luni că o explozie s-a produs în incinta Centrului de cercetare de Virologie şi Biotehnologie de lângă Novosibirsk, un laborator din era sovietică unde sunt depozitate mostre de virusuri.
Explozia “unui cilindru de gaz” a provocat un incendiu într-o clădire de beton.
Printre mentori se numără atât actuali elevi şi foşti elevi ai liceului „Grigore Moisil”, cât şi profesori de la universităţile de profil din capitala Moldovei.
La Liceul de Informatică din Iaşi a fost inaugurat primul laborator de robotică destinat elevilor de liceu. Acesta face parte din atelierele CyLiis şi a fost înfiinţat cu ajutorul Asociaţiei Părinţilor, a profesorilor şi a unei companii private.
„E o activitate complementară care completează practic ceea ce noi nu le putem oferi la orele de curs. De când am înfiinţat aceste laboratoare am observat o mai mare înclinare a elevilor spre zona roboticii şi inteligenţei artificiale. Ideile lor de carieră se îndreaptă spre direcţia aceasta, şi de aceea încercăm să le oferim ceea ce îi ajută fără a schimba programa şcolară”, a declarat Mirela Ţibu, coordonatorul atelierelor Cyliis.
Atelierele completează, practic, informaţiille bazate pe software din programa şcolară.
„Astăzi tehnologia nu mai poate fi atât de clar separată, partea de software de cea de hardware. Evident, niciodată nu au existat una faţă de cealaltă dar astăzi sunt atât de legate una de cealaltă, iar copiii sunt atât de pasionaţi. Şi generaţiile mai vechi au simţit că nu le puteau pune la dispoziţie o pregătire în domeniul ingineriei hardware. Aceste proiecte au făcut posibilă dezvoltarea competenţelor într-un domeniu de vârf, într-un domeniu care până acum a fost de vis şi care, iată, devine realitate”, a declarat Carmen Losonczy, fostul director al Liceului de Informatică.
Atelierele CyLiis cuprind două laboratoare, pentru liceu şi pentru gimnaziu şi la ele pot participa elevi de la toate liceele din Iaşi.
„Copiii au nevoie de mentori, de cineva cu foarte multă experienţă în domeniul tehnic care să lucreze cu ei şi să le valideze ideile. Noi facem încercări foarte des însă multe sunt eşecuri. E greu să găseşti un mentor care să îi ajute pe elevi pe partea tehnică. Noi ne ocupăm cu programarea, chiar dacă sunt limbaje care nu se învaţă la şcoală copiii se adaptează şi învaţă singuri, problema este problema tehnică, a mecanicii, a părţii de senzori. Copiii au soluţii inovative pentru roboţi, le recunosc şi cei de la facultate, dar au nevoie de sprijin pentru implementarea lor”, a declarat Mirela Ţibu, coordonatorul atelierelor Cyliis.
Lansate iniţial în noiembrie 2017, la aceste ateliere participau zece elevi, iar anul trecut erau de 30. Pentru anul acesta au fost depuse deja 200 de cereri, iar printre mentori se numără şi actuali şi foşti elevi ai unităţii de învăţământ.
„Când lucrezi şi faci foarte mult pe parte de soft parcă vrei să faci şi harduri. Laboratorul l-am făcut împreună cu Asociaţia Părinţilor, cu elevii şi profesorii. Ne-am dorit foarte mult să avem un punct de lucru în care să venim să ajutăm copiii mai mici să înveţe, să participăm la concursuri pentru că ne ajută foarte mult să ne dezvoltăm pe viitor. Designul a fost făcut de noi, am încercat să fie totul altfel. Adică să nu venim ca la şcoală. Eu ca mentor pentru cei mici când intru în laborator le spun <hai să ne jucăm>. Consider că ne ajută foarte mult să învăţăm jucându-ne. Ne şi place. Nu poţi face asta dacă nu îţi place. Am participat la o multitudine de concursuri. Anul acesta sperăm să ne calificăm la internaţionale. Încercăm să ne dezvoltăm cât mai mult”, a explicat Mihai Melnic, elev la Liceul de Informatică, unul dintre mentori.
Spaţiul în care urmează să se desfăşoare atelierele de robotică a fost renovat şi echipat şi cu ajutorul unei companii private, la care lucrează şi un fost elev al liceului.
„Trebuie să fim conştienţi că suntem în plin process de robitzare şi automatizare care în România nu se vede ca în alte ţări. În 3-7 ani ne trezim că suntem outsideri complet. Începem de la o vârstă cât mai mică atunci avem o şansă. Vrem să ajutăm comunitatea locală. Pentru noi ar fi mult mai uşor să dăm burse dar nu asta e ideea. Simţim că facem puţin pentru comunitate”, a declarat Cristian Micliuc, reprezentantul companiei.
Sprijin a venit şi din partea profesorilor de la Facultatea de Informatică de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi.
„Elevii dacă văd şi le place acest domeniu, fie că vorbim de informatică, robotică, realitate augmentată, o să fie un câştig pentru toată lumea, pentru noi, pentru facultăţi, pentru oraş. Noi, cei de la Facultatea de Informatică, în robotică nu prea îi putem sprijini, dar cred că îi putem ajuta să facem roboţii mai inteligenţi. Aici putem lucra împreună. Pe lângă acele competiţii în care trebuie să îţi controlezi robotul prin tastatură de la distanţă cu ajutorul aplicaţiilor mobile, trebuie la un moment dat să îl laşi să fie fie autonom, să îşi îndeplinească singur acele sarcini. Aici îi putem ajuta. Suntem specialişti în zona inteligenţei artificiale, îi putem ajuta să creeze aplicaţii practice la proiecte pe care noi le gândim teoretic, să facem împreună aplicaţii practice care să îi ajute în competiţiile naţionale şi internaţionale. Deja mă gândesc la nişte cursuri care ar putea fi adaptate pentru ei la rezolvarea unor probleme practice din lumea înconjurătoare, cum sunt şi aceste competiţii în care sunt implicaţi”, a declarat Adrian Ifteni, decanul Facultăţii de Informatică din Iaşi.
Veniturile companiilor de servicii medicale private Medicover şi Synevo au crescut în prima jumătate a anului cu 40,5% până la 59,3 milioane de euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Veniturile din România reprezintă 14,7% din câştigurile totale ale Medicover. România este a treia piaţă ca pondere a veniturilor, după Polonia şi Germania.
Serviciile Medicale din România au generat venituri cu 83,8% mai mari crescând de la 16 milioane euro în prima jumătate a anului 2018 până la 29,4 milioane euro în prezent. Evoluţia a fost impulsionată de achiziţiile realizate anul trecut, când compania a preluat Spitalul Pelican din Oradea, Centrul Medical Phoenix din zona Olteniei şi Centrul Medical Academica din Bucureşti.
Serviciile de Diagnostic din România au generat venituri totale de 29,9 milioane euro în prima jumătate a anului cu 14,1% mai mult decât anul trecut. Evoluţia a fost susţinută de extinderea prezenţei naţionale, în acest interval fiind inaugurate 10 centre de recoltare Synevo şi un laborator modern în Ploieşti.
„Veniturile din segmentul de Servicii Medicale din România au înregistrat o creştere puternică în prima jumătate a anului. Am avut un număr record de pacienţi în toate ariile de business. Creşterea ponderii serviciilor medicale cu plată directă demonstrează că experienţa excelentă pe care o oferim îi determină pe pacienţi să opteze pentru serviciile noastre. Vom continua să investim pentru a oferi pacienţilor cea mai bună experienţă, punând accent pe digitalizarea serviciilor. Am lansat deja şi vom continua să implementăm în clinicile noastre servicii precum e-Recepţie sau Medicover Express”, a declarat Adrian Peake, director general Medicover România.
La nivel internaţional, Medicover, companie listată la Bursa din Stockholm, a înregistrat o creştere a veniturilor globale de 24,6% faţă de perioada similară a anului anterior, ajungând la venituri de 402,6 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Medicover oferă în România atât servicii medicale, cât şi de diagnostic.
„Evoluţia puternică de la începutul anului s-a menţinut şi în al doilea trimestru. Strategia de creştere organică sau prin achiziţii a ponderii serviciilor medicale plătite direct (Fee-For-Service) a fost implementată cu succes de cele două divizii. Plăţile directe pentru servicii medicale (Fee-For-Service) au avut o pondere de 52% în veniturile din ultimul trimestru. Vom continua să ne concentrăm pe eficientizarea operaţiunilor şi integrarea cu succes a achiziţiilor, estimând o evoluţie pozitivă a veniturilor şi în perioada următoare”, a declarat Fredrik Rågmark, CEO al Medicover.
La nivel de grup veniturile generate de Serviciile Medicale au crescut în prima jumătate a anului cu 31%, până la 211,5 milioane de euro. Reţeaua de clinici s-a extins cu 26 de noi unităţi ajungând la un total de 200 de centre la finalul perioadei. De asemenea, numărul de abonaţi Medicover a ajuns la 1,3 milioane.
Serviciile de Diagnostic au generat venituri mai mari cu 18,4% în prima jumătate a anului, ajungând la o valoare de 197,8 milioane de euro. În această perioadă au fost efectuate 53,5 milioane de teste, cu 8,1% mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. De asemenea, au fost inaugurate 53 de centre de recoltare, reţeaua globală numărând în prezent un total de 614 centre de recoltare.
„În prima jumătate a anului am extins portofoliul de teste de laborator, în special pe segmentul genetic. Anul acesta a devenit operaţională şi noua linie integrată de analizoare Cobas din Laboratorul Central de Referinţă care permite efectuarea unui număr mare de teste, aproximativ 8.000 de teste/oră, cu acurateţe maximă. Continuăm planul de extindere teritorială. Am inaugurat în prima jumătate a anului 10 centre de recoltare noi şi un laborator, în prezent având o acoperire naţională de peste 85%. Avem obiectivul de a fi prezenţi în toate judeţele din România”, a declarat Laurenţiu Luca, director general Synevo România.
Antreprenoarea Andreea Elisei, de profesie fotograf, a pus pe piaţă Caruselul Vegan, o cofetărie artizanală de produse vegane prin care produce de la torturi la turtă dulce, toate inspirate din reţetele clasice, însă cu ingrediente vegane. Ideea de business a fost pregătită circa un an, iar primele produse au fost livrate în noiembrie 2018. Pentru anul acesta, primul complet de activitate, antreprenoarea estimează vânzări de circa 40.000 – 50.000 de lei.
„Eu şi soţul meu am devenit vegani acum trei ani şi găseam pe piaţă doar prăjituri raw vegane, iar la cofetăriile clasice dulciurile de post lăsau de dorit şi nu întotdeauna puteai fi sigur că ingredientele sunt într-adevăr vegane. Ne era destul de greu să găsim dulciuri clasice vegane şi ne-am gândit că poate fi o idee bună să facem noi”, a spus Andreea Elisei.
Ea este fotograf, iar soţul său este electronist, însă pasiunea pentru gătit şi nevoia din piaţă pe nişa de produse vegane i-au determinat să creeze Caruselul Vegan.
Printre sortimentele pe care le produc în laboratorul din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, se numără biscuiţi, turtă dulce, torturi, tarte, iar reţetele sunt adaptate astfel încât să nu conţină ouă, lapte sau ingrediente de origine animală. Pentru produse, antreprenorii au şi furnizori locali pentru făină, de exemplu, iar prăjiturile sunt livrate direct de companie către consumatori.
„Livrăm şi în Bucureşti şi participăm la evenimente private, târguri. Nu avem o cofetărie fizică. Vrem să ne extindem, ne-am dori să deschidem nişte cofetării în Bucureşti. Ne gândim, deşi merge destul de bine online, pe comenzi şi evenimente, dar pe viitor ne gândim să deschidem. E greu să adaptezi o reţetă clasică la una vegană şi să iasă acelaşi gust sau unul asemănător”, a mai precizat Andreea Elisei.
Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.
Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.
La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.
UiPath, primul unicorn din industria de IT din România, estimează că va înregistra venituri de jumătate de miliard de dolari la final de 2019 şi că va ajunge la un număr de 6.000 de angajaţi în 2019, de la 2.740 câţi are în prezent, au spus reprezentanţii UiPath în cadrul unei conferinţe de presă.
Conceptul Glazurai înlocuieşte platoul tradiţional cu o cutie compactă cu prăjiturele de casă, ambalaj special conceput pentru a fi uşor de transportat şi servit. În zona insulei, ieşenii vor găsi 10 feluri de prăjituri de casă (dintre care trei sortimente de post şi două raw vegane), prăjitura specială Glazurai şi vestita ciocolată de casă – Dragoste-nvelită – de la Cuptorul Moldovencei.
În urma selecţiei şi achiziţiei, miniprăjiturile pot fi ambalate în două versiuni principale: un metru liniar de prăjituri (42 de bucăţi) în cutia mare şi jumătate de metru (20 de bucăţi) în cutia medie. Glazurai garantează ingrediente 100% naturale şi produse mereu proaspete.
Insula va fi amplasată în incinta Palas Mall din Iaşi, în zona cu specialităţi locale şi cafea, la nivelul -1, în proximitatea magazinului Auchan. Deschiderea celei de-a doua locaţii Glazurai este planificată pentru următoarele trei luni.
Investiţia depăşeşte suma de 100.000 de euro şi acoperă achiziţia de maşină livrări, vitrine, echipamente, softuri, servicii de branding, packaging şi proiectare. Din această sumă, 60.000 de euro reprezintă finanţare prin programul guvernamental Comerţ şi Servicii de Piaţă 2017, iar diferenţa din resurse reinvestite.
Glazurai îşi propune venituri de peste 100.000 de euro în primele 8 luni de activitate şi francizarea afacerii în a doua jumătate a anului 2020. Noul concept este auxiliar lanţului de cofetării-patiserii Cuptorul Moldovencei, ce a ajuns la patru unităţi deschise în Iaşi şi la o cifră de afaceri de un milion de euro în 2017.
Piaţa laboratoarelor de analize medicale este dominată de câţiva jucători mari, care deţin laboratoare în principalele oraşe şi care au investit în deschiderea de centre de recoltare inclusiv în judeţe în care nu au niciun laborator. Laboratoarele mici din provincie simt competiţia cu marile reţele, care acaparează pacienţi doar prin deschiderea de puncte de recoltare.
Proiectul, finanţat deja cu o sumă de 8.7 milioane dolari, vizează acoperirea cererii uriaşe de alimente existentă la nivel global, oferind o modalitate mult mai competitivă pentru realizarea preparatelor din carne.
Având în vedere că primul hamburger creat folosind carne sintetică a fost „testat” încă din anul 2013, este uşor de anticipat că tehnologia se află deja la un stadiu avansat.