Cincisprezece ani a scrasnit RomTelecom din dinti la adresa operatorilor de telecomunicatii – mai mici sau mai mari – care veneau cu saru mana sa isi interconecteze infrastructura cu cea a fostei retele monopoliste. Acum, RomTelecom declara public, cu voce tare: nu vom mai permite furnizorilor de servicii sa foloseasca stalpii nostri pentru a ajunge in casele oamenilor.
Practic, operatorul de telefonie fixa nu le va arunca in strada cablurile de pe stalpi. Dar nu va mai reinnoi contractele de inchiriere a stalpilor, atunci cand acestea vor expira, cu fiecare furnizor de cablu in parte.
De cealalta parte a baricadei se afla Asociatia de Comunicatii prin Cablu, organismul care reprezinta interesele cablistilor, ba chiar si Consiliul National al Audiovizualului, care au decis sa inainteze fiecare cate un protest catre Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii. Cablistii spun ca decizia RomTelecom, care ar putea fi urmata si de furnizorii de electricitate – pe ai caror stalpi, la fel, cablistii ii inchiriaza – este o incalcare a dreptului la informare a populatiei. Daca la oras exista si alta infrastructura care poate fi folosita pentru suport, la sate raman doar stalpii Electrica si RomTelecom. In plus, cei de la cablu tin la argumentul ca, potrivit legii, RomTelecom trebuie sa le asigure interconectarea pe segmentul de acces la utilizatorul final.
Dar RomTelecom e o companie privata (vorba vine privata – mai degraba detinuta in majoritate de statul grec, nu de cel roman). Cum sa ceri actionarului majoritar sa aiba grija si de cablurile tale, care il mai si incurca atunci cand are de facut o interventie la reteaua proprie?
La prima vedere, situatia aminteste de anecdota in care rabinul spune fiecaruia dintre cei doi impricinati: tu ai dreptate, dar si tu ai dreptate!. Daca privim mai in profunzime, conflictul e fals – sau cel putin accentele puse in ultimele zile au transformat acordurile in falseturi transmise in presa. Nu faptul ca lucratorii RomTelecom se impiedica de cablurile TV cand repara reteaua e motivul pentru care s-a ajuns aici. In curtea fostului operator monopolist de telefonie fixa, lucrurile se schimba. Cu zece ani mai tarziu decat ar fi trebuit, RomTelecom a inteles ca nu va castiga niciodata bani furnizand servicii de voce populatiei. Unii cablisti o fac deja, prin intermediul Internetului, la costuri semnificativ mai mici si la tarife incomparabile. In lumea larga, in fiecare secunda exista aproape 2 milioane de utilizatori ai serviciului gratuit de telefonie Skype. Sa oferi voce pe cele doua fire de cupru, scump de intretinut, si sa incerci sa faci profit – asta suna a sinucidere curata.
Dar mai bine sa iei o decizie radicala mai tarziu decat sa n-o iei niciodata. In ultimele luni, RomTelecom si-a cladit o strategie de furnizare de servicii Internet si date pentru utilizatorii casnici si companii. Avand in vedere ca are deja o infrastructura suficient de potrivita pentru asta, pentru care ceilalti operatori ar trebui sa investeasca masiv pentru a si-o construi – e vorba de firele de cupru – operatorul poate deveni in scurt timp cel mai important furnizor de astfel de servicii de Internet in banda larga. Vineri, RomTelecom a lansat si prima oferta de continut. Un portal dedicat jucatorilor pe PC. In prima parte a anului viitor, vom avea si televiziunea prin firele de cupru promisa.
E clar ca meciul se joaca in alta parte. In conditii de competitie, cum sa obligi un furnizor sa suporte pe infrastructura sa servicii ale concurentei? De anul viitor, cablistii si RomTelecom se vor concura pe toate planurile: TV, Internet si date, telefonie, furnizarea de continut. E drept, legea spune ca trebuie sa asiguri interconectarea pe bucla locala, adica pe segmentul final de acces la utilizatori, dar nu spune explicit ca, pentru a ajunge acolo, competitorii trebuie sa folosesca stalpii RomTelecom.
Cablistii nu pun problema corect, cel putin din punct de vedere moral. Fara discutie ca fostul monopolist va deveni o competitie extrem de dura, ucigatoare poate pentru multi dintre ei. Dar daca s-ar uita pe datele statistice, ar observa ca singurul serviciu care ajunge peste tot, in mai mult de 98% din casele romanilor, este furnizarea de electricitate. A spune, mai departe – daca si Electrica va inceta sa mai inchirieze stalpii – ca in acest fel este nesocotit dreptul la informare, e putin fortat. Din informatiile noastre, nici una dintre societatile Electrica nu si-a anuntat intentia de a se debarasa de cablurile TV de pe stalpi. E nepotrivit sa invoci anii de monopol al serviciului de telefonie cu care si-a asociat RomTelecom imaginea drept argument intr-o astfel de disputa. Dar trebuie spus ca daca ANRC-ului ii pasa de industria de telecomunicatii, nu va strange de gat o companie pentru ca in trecut a fost monopolista. Mai degraba ar trebui sa gaseasca o formula care sa impace doua servicii neconcurente, cum sunt furnizarea de energie electrica si telecomunicatiile, pe aceiasi stalpi.