Tag: La Fourmi

  • Ce se intampla cu furnica?

    Mega Image, parte a companiei belgiene Delhaize, este lantul de supermarketuri cu cea mai accentuata prezenta la nivelul capitalei. Astfel, din totalul de 24 de magazine ale operatorului de retail, 21 se afla in Bucuresti. Daca adaugam cele 14 spatii comerciale ale La Fourmi plus cele patru noi deschideri anuntate anul acesta, reiese un total de 39 de supermarketuri pana la sfarsitul lui 2008, doar la nivelul capitalei.

    Aceasta cifra pozitioneaza clar Mega Image pe primul loc in topul retailerilor cu cele mai multe spatii de vanzare in Bucuresti, depasind de departe concurenti ca Billa sau Primavara. John Kyritsis, directorul general al Mega Image, nu crede ca piata bucuresteana se poate apropia de nivelul saturatiei. "Bucurestiul este un oras care creste incontinuu, atat in ceea ce priveste numarul de locuitori, cat si veniturile acestora", explica el decizia companiei de a se axa pe acest oras.

    In plus, Mega Image mai are in vedere achizitionarea altor retele de supermarketuri, acest lucru fiind mereu pe lista de prioritati a managementului. "Suntem intotdeauna interesati de noi achizitii. Pe piata exista jucatori mai mici sau tai mari, nu poti sa stii niciodata din partea cui apare o surpriza", spune Kyritsis.

    In Bucuresti cel putin, piata de care operatorul Mega Image pare cel mai atras, exista in jur de 15 retele de supermarketuri. Nume ca Primavara sau Ethos au fost adesea vehiculate ca posibile tinte de achizitie, fara a exista confirmari din partea niciuneia dintre parti. Mega Image intentioneaza sa ajunga la o cifra de 50 de magazine pana in 2011, fiecare dintre acestea presupunand o investitie de minim un milion de euro.

    In ceea ce priveste cele 14 magazine care functioneaza inca sub sigla La Fourmi, directorul Mega Image a declarat ca asteapta incheierea ultimelor formalitati legate de avizul dat de Consiliul Concurentei pentru a demara procesul de rebranding, care va costa in jur de trei milioane de euro. "Va dura aproximativ sase luni pana cand vom remodela toate locatiile", spune Kyritsis. Vor fi pastrate toate cele 14 magazine, cu toate ca in unele zone, cum af fi 1 Mai, distanta dintre un supermarket Mega Image si un La Fourmi este destul de redusa.

    Integrarea celor 400 de angajati ai La Fourmi va mari numarul angajatilor Mega Image la 1700. "Nu vom renunta la niciun angajat al La Fourmi, suntem mereu interesati sa aducem oameni noi in echipa noastra", explica John Kyritsis.

    La Fourmi este cel mai vechi lant de supermarketuri din Bucuresti si beneficiaza de locatii foarte bine pozitionate, in zone cum ar fi Unirea, Pipera sau Calea Mosilor. Spre deosebire de magazinele Mega Image, care au spatii de vanzare de aproximativ 900 de mp, spatiile La Fourmi sunt de doua sau chiar de trei ori mai retranse. Inainte de preluare, La Fourmi era cel de-al doilea lant de supermarketuri din capitala ca numar de locatii, cu o cifra estimativa de vanzari, la nivelul anului trecut, de 30 de milioane de euro.

    Compania Mega Image a trecut pe profit din 2007 datorita cresterii vanzarilor cu 20%, dupa ce in 2006 inregistrase pierderi de doua milioane de euro. Conform spuselor lui John Kyritsis, Mega Image urmeaza sa investeasca in perioada urmatoare in construirea un centru logistic la marginea Bucurestiului, in zona Popesti-Leordeni. Terenul achizitionat are o suprafata de 100,000 mp, dintre care aproape jumatate vor reprezenta spatiul construit.

    In urmatoarea perioada se pare ca vom asista la mai multe tranzactii in segmentul supermarketurilor, fie prin preluarea unei retele de catre o alta, cum a fost in cazul Mega Image si La Fourmi, fie prin extinderea la nivel de supermarket a lanturilor de hipermarketuri (de exemplu preluarea de catre Carrefour a retelei Artima si remodelarea sub numele Carrefour Express) sau cash&carry. Un semn al unui inceput de maturizare a pietei, pe care o vom observa, cu siguranta, peste 3-5 ani, cand apele se vor linisti.

    Top 10 supermarketuri in Bucuresti

    Mega Image 35
    Angst 22
    Ethos 12
    Cris Tim 7
    Billa 5
    Gulliver 5
    Primavara 4
    Ruxir 4
    G’Market 3
    Spring Trest 3

  • Razboiul mut din supermarketuri

    E o perioada cand supermarketurile se afla mai mult ca oricand sub lupa atenta a concurentei, care le studiaza orice miscare.

    Comerciantii isi pun la bataie tacticile de negociere pentru a obtine pretul pe care-l considera corect, iar odata cu uscarea cernelii pe contracte, anunturile invadeaza piata. Nu mai departe de saptamana trecuta, Mega Image, cea mai mare retea de supermarketuri de pe piata romaneasca, a preluat lantul La Fourmi de la fondul de investitii Global Finance, intr-o tranzactie de aproape 19 milioane de euro.

    Pretul este insa supus “ajustarilor contractuale”, cum a precizat grupul belgian Delhaize, cel ce opereaza supermarketurile Mega Image. Dupa ce la inceputul anului reteaua belgiana anuntase ca are in intentie sa deschida in medie doar 4-5 magazine pe an, acum si-a majorat brusc numarul de magazine de la 23 la 37, cu cele ale La Fourmi.

    “Am abordat proactiv La Fourmi, deoarece am considerat ca aceasta afacere e o buna oportunitate”, declara John Kyritsis, director general al Mega Image. Mega Image este prima retea de supermarketuri aparuta pe piata Capitalei, bazele afacerii fiind puse, in 1992, de investitori de origine libaneza, pentru ca ulterior sa fie preluata de Delhaize.

    Fondul elen de investitii Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in anul 2005, prin achizitia a 80% din compania care la acea data numara 11 supermarketuri. Ulterior, fondul a ajuns sa detina aproximativ 90% din operatorul La Fourmi si a extins reteaua cu trei unitati dupa ce a cumparat trei supermarketuri The Best.

    Cu cele 14 spatii ale sale, La Fourmi era inainte de preluare a doua retea de supermarketuri din Bucuresti ca marime, dupa Mega Image, iar vanzarile pentru anul trecut sunt estimate la circa 30 de milioane de euro.

    Din cele 37 de spatii pe care le controleaza acum Mega Image, doar trei sunt in afara Capitalei – doua la Constanta si unul la Ploiesti. Compania si-a consolidat astfel pozitia de lider detasat pe segmentul supermarketurilor in Capitala, mult inaintea unor concurenti ca Albinuta, Ethos, Primavara, Angst sau Cris-Tim. 2008 promite sa continue insa sirul anunturilor de achizitii.

    “Supermarketurile reprezinta cel mai dinamic domeniu in acest an”, declara pentru BUSINESS Magazin Jose Caller Celestino, director general al Carrefour Romania, care a preluat anul trecut reteaua de supermarketuri Artima. Carrefour va schimba numele magazinelor in Carrefour Express si le va reorganiza cu investitii de 6 milioane de euro.

    In ce priveste extinderea retelei, Caller spune ca “se vor intampla multe lucruri aici, dar nu vreau sa dam prea multi bani pe o operatiune, vreau sa crestem, dar sa fim si profitabili”. Segmentul supermarketurilor va mai oferi oportunitati vreme de cativa ani, apreciaza el; deocamdata insa, anul acesta are prioritate pentru companie segmentul de hipermarket, unde Carrefour trebuie sa mareasca ritmul extinderilor pentru a-si mentine pozitia de lider in functie de volumul vanzarilor, respectiv 866 de milioane de euro anul trecut.

    Un criteriu ce determina daca un spatiu este sau nu atractiv e dimensiunea: “ne intereseaza tot ce e suficient de mare”, afirma Caller, pentru care “prea mic” inseamna un spatiu de vanzare cu dimensiune mai mica de 700 de metri patrati. Pentru magazinele de proximitate, aflate in cartiere si cu suprafete mici de vanzare, francezii nu au deci niciun interes, “cel putin deocamdata”; castigurile sunt acum de partea magazinelor de dimensiuni mari (supermarketurile) si foarte mari (hipermarketurile).

    Preluarea La Fourmi de catre Mega Image era intr-o oarecare masura previzibila, macar din perspectiva vanzatorului, fondul Global Finance, care trebuia sa-si lichideze participatia la investitia in retail pana cel mai tarziu in toamna, conform unor surse din piata. Dintr-un unghi de vedere, vanzarea La Fourmi calca pe urmele tranzactiei prin care Artima a fost preluata de Carrefour.

    Pana saptamana trecuta, Artima era singura retea de supermarketuri ce a fost subiectul nu al uneia, ci a doua tranzactii, in cei cativa ani dintre vanzari crescandu-si valoarea de aproape trei ori. Carrefour a platit in urma cu cateva luni 55 de milioane de euro pentru cele 21 de supermarketuri pe care le-a luat de la Polish Enterprise Fund, fata de cele 17 milioane de euro platite de Enterprise Investors in 2005 (pentru 12 magazine insa).

    Pe reteta preluarii de magazine, dar mai degraba la bucata, mizeaza si reteaua de origine olandeza Spar, ce numara acum 14 magazine, dintre care cele trei din Alba Iulia functioneaza in spatii preluate de la reteaua Diskont.

    “Suntem in negocieri pentru preluarea spatiilor cu mai multe companii”, declara Rino Tizzanini, director general al retelei Spar din Romania. Faptul ca reteaua are acum doar 14 spatii nu confirma declaratiile lui Tizzanini, care spunea la inceputul anului trecut ca in 2007 vor fi deschise nu mai putin de 20 de magazine, dintre care 11 proiecte erau deja definitivate.

    “Depinde insa foarte mult de partea tehnica, in cazul spatiilor din constructii noi, care nu se incadreaza, de regula, in termenul de predare”, explica directorul Spar. Reteaua, intrata pe piata romaneasca de numai un an si jumatate, este singurul lant de magazine din Romania ce reuneste sub acelasi nume trei feluri distincte de magazin: de proximitate, super si hipermarket.

    Un interes (cel putin) la fel de viu pentru spatiile comerciale ale altor operatori manifesta si Billa, cea mai mare retea de supermarketuri din tara. Directorul general al retelei, Wolfgang Janisch, a declarat in repetate randuri ca este interesat de orice oportunitate de preluare, pentru un pret corect. Pretul corect pare a fi insa principalul punct de divergenta intre comerciantii ce au afaceri suficient de atractive pentru a fi curtati, dar suficient de stabile pentru ca vanzarea sa nu fi e singura alternativa.

    Reteaua Alcomsib din Sibiu, de pilda, ce opereaza in prezent sase supermarketuri, a fost curtata de posibili cumparatori, dar “n-am trecut la pasul doi, pentru ca n-am primit pana acum nicio oferta convingatoare”, sustine Ciprian Aldea, director de marketing al companiei. “Am primit oferte din partea retelelor internationale”, precizeaza el.

    Familia Aldea detine compania Redal, ce grupeaza, in afara de operatiunile supermarketurilor, si o afacere cu produse de panificatie si patiserie, precum si cateva cafenele. Pentru cele sase magazine, ale caror vanzari “au crescut anul trecut, dar nu in acelasi ritm cu cel al retelelor internationale care au spatii in Sibiu”, un impact pozitiv l-a avut numarul mare de turisti ce au vizitat anul trecut orasul, ce a avut statut de capitala europeana.

    Cu sediul central tot in Sibiu si tot in asteptarea pretului corect se afla si reteaua Trident, care a fost gandita inca din start pentru a fi vanduta, afirma reprezentantii companiei Trident Trans Tex, operatorul retelei. Infiintata in 2004, reteaua Trident are in prezent sase spatii de vanzare cu suprafete cuprinse intre 2.000 si 5.000 de metri patrati, iar pana la finalul acestui an vrea sa deschida inca patru.

    Ion Soloman, fondatorul retelei de supermarketuri Ethos, spune “un nu ferm vanzarii cel putin pentru doi ani”. Motivul tine de faptul ca in urmatorii doi ani mai vrea sa deschida magazine (“mai cu seama in orasele de dimensiuni mici, care sunt inca neatractive pentru marile retele”) si sa-si extinda gama de produse proprii Ethos. Reteaua numara acum 16 magazine, din care 12 in Bucuresti, si se va mari anul acesta cu inca patru, toate in afara Capitalei, investitia totala fiind de peste patru milioane de euro.

    Soloman adauga ca spre deosebire de alti comercianti romani, ce aveau de ales intre riscul falimentului si vanzare, nu s-a simtit presat sa renunte la afacere, care ii ofera acum siguranta supravietuirii pe piata. Anul trecut, compania a ajuns la vanzari de aproape 23 de milioane de euro, in crestere cu 70% fata de 2006, iar previziunile pentru anul in curs se refera la 32 de milioane de euro.

    Pe lista de posibile achizitii se plaseaza la loc de cinste si reteaua de supermarketuri Primavara, ce are o suprafata totala de vanzare de aproape 12.500 de metri patrati. Compania fondata de omul de afaceri Ion Avram a avut anul trecut vanzari de 35 de milioane de euro, iar declaratiile oficiale sustin ca reteaua nu e de vanzare. Declaratiile raman in picioare pana la proba contrara, insa un pret bun pentru Primavara ar putea schimba lucrurile, mai ales ca reteaua de supermarketuri este doar o divizie din afacerile detinute de antreprenorul roman, alaturi de restaurante si de o fabrica de paine.

    Recent, Ion Avram s-a lansat si in dezvoltarea de proiecte imobiliare in segmentul rezidential, iar nevoia de fonduri pentru ele s-ar putea dovedi cel mai bun imbold. In categoria supermarketurilor de cartier joaca si retele ca Angst sau Cris-Tim. O retea puternica se poate dovedi pentru un producator ce a mizat pe dezvoltarea propriilor magazine un veritabil as din maneca, pentru ca asigura piata de desfacere, in conditiile in care conditiiile impuse de marile retele de magazine sunt pentru furnizori tot mai impovaratoare.

    Acesta a fost si argumentul de la baza dezvoltarii lantului Angst, care vinde in propriile magazine cam jumatate din productia de mezeluri a fabricilor grupului. Angst a vandut anul trecut de 60 de milioane de euro, fata de 50 de milioane de euro in 2006. Angst nu pare deloc dispus la vanzare – desi a primit oferte de preluare, “e putin probabil ca vreuna sa primeasca raspuns pozitiv”, afirma Stefan Padure, vicepresedinte al companiei, care este detinuta in proportie de 80% de un investitor elvetian.

    Divizia de retail ofera companiei avantajul de a-si vinde produsele in propriile conditii. Ceea ce nu-i putin, avand in vedere ca la masa negocierilor, retelele internationale pun presiune pe pret si isi stabilesc intotdeauna propriile conditii de expunere pe rafturi.

  • Mega Image a cumparat La Fourmi

    Mega Image opereaza 23 de magazine si este detinuta de retailerul belgian Delhaize. Delhaize a cumparat intregul pachet de actiuni al La Fourmi, pachetul majoritar de peste 90% fiind preluat de la fondul elen de investitii Global Finance, iar restul de la unul dintre fondatorii retelei, Charles Maalouf.

    La Fourmi a fost primul lant de supermarketuri deschis in Bucuresti in 1992. Anul trecut magazinele au realizat o cifra de afaceri cumulata de aproximativ 30 milioane de euro. Cele 14 magazine La Fourmi, ce au suprafete de la 350 la 500 mp vor fi transformate in supermarketuri Mega Image.

    Global Finance a intrat in afacerea La Fourmi in toamna anului 2005, reteaua fiind preluata de la investitori de origine libaneza si extinsa de la 11 la 14 unitati.

    Fondul de investitii a incercat pe parcursul anului trecut sa extinda reteaua de supermaketuri prin achizitii, fiind aproape de preluarea magazinelor Albinuta, care au intrat insa in proprietatea Profi, sau a retelei de supermarketuri Ethos din Bucuresti.

  • De ce sunt putine alimente ecologice

    Dumitru Argeseanu are la Dragasani o ferma cu 4.000 de gaini care fac un milion de oua ecologice pe an. A inceput constructia ei in 2002 – in cadrul unui proiect cu Banca Mondiala – iar in 2004 „a iesit primul ou ecologic din ferma“, spune Argeseanu.

    Adapostul interior de 1.000 de metri patrati al fermei, plus spatiul de pasunat de 16.000 de metri patrati l-au costat pe directorul Cortina Bioprod in jur de 150.000- 200.000 de euro, potrivit afirmatiilor sale. Intr- o ferma conventionala, un asemenea spatiu permite cresterea unui numar de 30.000 de gaini, pentru ca sunt tinute in baterii metalice, dar „in sistem ecologic dezvoltarea se face pe orizontala, nu pe verticala“, spune Argeseanu.

    Cum cererea creeaza oferta, fermierul valcean a prins gustul afacerilor ecologice si intentioneaza sa se extinda. „Terenul achizitionat imi da posibilitatea sa cresc pana la 15.000 de gaini, cate sper sa am peste doi ani“, afirma el.

    Si chiar si asa, tot nu va reusi sa produca atat cat cere piata. „Ca sa satisfac piata din Romania ar trebui sa am cam 30.000 de gaini“, estimeaza fermierul. De anul acesta, vrea ca 80% din furajele pentru hrana pasarilor sa le produca prin forte proprii.

    A luat in arenda 100 de hectare de teren pe care urmeaza sa-l cultive. „Furajele nu trebuie sa contina substante chimice de sinteza, substante proteice de origine animala, conservanti sau coloranti sintetici si nici organisme modificate genetic“, explica Argeseanu, precizand ca toate cele 4.000 de gaini pe care le creste acum mananca intr-un an de aproape 60.000 de euro.

    Ouale ecologice produse in ferma din Dragasani nu se gasesc decat pe piata interna, in retelele Carrefour, Selgros, Artima sau Gima, „pentru ca productia este prea mica sa fac si export“.

    Argeseanu e convins ca in doi ani isi va tripla afacerea, de la nivelul actual cu vanzari anuale de 120.000 de euro. Are optimismul lui acoperire?

    Afacerile cu produse ecologice de pe piata romaneasca, desi cresc de la an la an cu circa 15-20%, marcheaza totusi volume foarte mici comparativ cu ceea ce se intampla in Germania, Ungaria sau Polonia.

    „In jur de 3% din totalul pietei alimentelor din Germania sunt produse ecologice. Noi suntem sub 1%“, estimeaza Radu Panait, managerul companiei Natura Land, distribuitor si importator de produse ecologice.

    Situatia culturilor ecologice in Romania

    In plus, stam bine la productie si rau la consum, fiindca producem indeosebi pentru pietele europene si foarte putin pentru piata interna, care este alimentata si de produse ecologice din import. Vanzarile pe pietele externe se ridica la aproximativ 50 de milioane de euro, din care cea mai mare parte reprezinta materie prima, potrivit informatiilor furnizate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

    In schimb, in magazinele din tara se vand produse ecologice autohtone in valoare de numai 4-5 milioane de euro.

    „Circa 95% din productia vegetala, inclusiv miere de albine, si 80% din cea de provenienta animaliera – lapte si derivate – pleaca la export, in principal in UE“, afirma Costin Lianu, directorul Directiei generale de promovare a exporturilor din cadrul ministerului.

    „Produsele cultivate sau fabricate fara nici un gram de substante chimice nu prea sunt cautate de consumatorul roman, pentru ca nu sunt cunoscute. E drept ca a fost creata sigla AE care identifica un produs ecologic la raft. Dar de unde sa stie consumatorul de aceasta sigla, daca ea nu e promovata deloc?“, spune Radu Panait, directorul unei alte firme de produse ecologice, Natura Land.

    Un alt motiv ar fi pretul, care il depaseste cu cel putin 30% pe cel al produselor conventionale. Panait se incumeta totusi sa anticipeze o dublare sau chiar o triplare a pietei in urmatorii doi-trei ani, pe masura cresterii puterii de cumparare si a popularitatii capatate de stilul de viata sanatos.

    Romania are o suprafata de circa 143.000 de hectare certificate ca putand fi cultivate cu produse ecologice. Desi suprafat a de teren cultivata in sistem ecologic este de opt ori mai mare decat in urma cu sapte ani, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, cifra reprezinta la ora actuala mai putin de 1% (0,94%) din suprafata agricola a Romaniei, de 14,82 milioane de hectare, fata de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.

  • La Fourmi: In 2008, deschidem patru noi magazine in Bucuresti

    "Anul viitor ne-am planificat sa deschidem patru magazine in Bucuresti, dintre care primul va fi inaugurat pana in luna martie. Vom deschide magazin la un interval de trei luni", a spus Knight.

    Investitia in cele patru magazine este estimata la 1 – 1,2 milioane de euro, daca magazinele vor fi inchiriate, insa, daca reteaua va trebui sa achizitioneze spatiile comerciale, costurile vor creste.

    Directorul general La Fourmi nu a exclus nici posibilitatea extinderii in alte orase din apropierea Capitalei, insa acest pas nu va fi facut anul viitor.

    Reteaua La Fourmi, care cuprinde in prezent 14 supermarketuri in Bucuresti, se afla intr-un proces de modernizare a magazinelor, costul total al reamenajarii ridicandu-se la circa patru milioane de euro.
    La Fourmi a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de circa 25 de milioane de euro si estimeaza in acest an afaceri de peste 30 de milioane de euro. Reteaua a incheiat 2006 cu pierderi de peste doua milioane de euro.