BusinessMagazin

Tag: Kraft

  • Din cutii de conserve şi sosuri a ridicat un imperiu alimentar cu venituri anuale de miliarde de dolari

    Henry John Heinz s-a născut pe 11 octombrie 1844, în Pittsburgh, Pennsylvania. A fost fiul lui John Henry Heinz şi al Annei Margaretha Schmidt, o familie de imigranţi germani, care se stabiliseră în Statele Unite cu puţin înainte de naşterea sa. Heinz a fost văr de gradul doi cu Frederick Trump, bunicul actualului preşedinte american. 

    În ianuarie 1869, antreprenorul a fondat Heinz Noble & Company, alături de prietenul său, L. Clarence Noble. Cei doi au început să comercializeze hrean ambalat în sticle transparente, pentru a se observa mai uşor calitatea produsului, după o reţetă a mamei lui Heinz.

    În acelaşi an, pe 3 septembrie, Heinz s-a căsătorit cu Sarah Sloan Young, împreună cu care a avut cinci copii, dintre care au supravieţuit doar patru: Irene Edwilda Heinz-Given, Clarence Henry Heinz, Howard Covode Heinz şi Clifford Sloan Heinz.

    În 1875, compania înfiinţată de cei doi prieteni a dat faliment. Totuşi, anul următor, investitorul a fondat o nouă companie, F&J Heinz, împreună cu fratele său, John Heinz, şi cu vărul acestora, Frederick.

    Produsul care a adus succesul companiei a fost ketchupul Heinz, care a cucerit rapid consumatorii, ajungând să deţină o cotă de piaţă de peste 50%. Compania a continuat să crească, iar în 1888 investitorul a cumpărat acţiunile celor doi asociaţi şi a reorganizat businessul sub numele actual, H. J. Heinz Company.

    Sloganul companiei, ”57 de varietăţi“, a fost introdus de Heinz în anul 1896, inspirat dintr-un afiş publicitar al unei firme de pantofi. Cu toate că, la vremea aceea, compania comercializa peste 60 de sortimente de produse, numărul 57 a fost ales deoarece 5 era cifra sa norocoasă, iar 7, a soţiei sale.

    H. J. Heinz Company a fost recunoscută în 1905, iar Heinz a fost ales în funcţia de preşedinte, pe care a păstrat-o de-a lungul întregii vieţi. Sub conducerea sa, au fost dezvoltate primele procese legate de siguranţa în prepararea alimentelor şi primele reguli sanitare, care aveau ca scop evitarea contaminării cu bacterii. El a luat şi o serie de măsuri pentru a controla puritatea produselor, oferindu-le angajaţilor săi condiţii speciale de lucru. Aceştia dispuneau de duşuri cu apă caldă, iar personalul feminin beneficia săptămânal de servicii de manichiură. De asemenea, Heinz le-a oferit angajaţilor săi asistenţă medicală gratuită, săli de gimnastică, piscine şi locuri de recreere, dar şi mijloace de educaţie, precum librării şi săli de lectură.

    Heinz a murit pe 14 mai 1919, la vârsta de 74 de ani, după ce s-a îmbolnăvit de pneumonie. Pe data de 11 octombrie 1924, în faţa clădirii companiei din Pittsburgh a fost ridicată o statuie din bronz a investitorului, realizată de sculptorul Emil Fuchs.

    În vara anului 2013, compania Heinz a fost cumpărată de Berkshire Hathaway şi 3G Capital pentru 23 de miliarde de dolari, una dintre cele mai mari tranzacţii din istoria industriei alimentare. În funcţia de CEO a fost numit şeful executiv al lanţului de fast-food Burger King. În 2015, Heinz a fuzionat cu Kraft Food Groups în The Kraft Heinz Company, devenind a cincea cea mai mare companie de profil din lume şi a treia din Statele Unite.

    Anul trecut, compania Kraft Heinz a avut venituri de 26,5 miliarde de dolari, un profit de 3,6 miliarde de dolari şi 41.000 de angajaţi la nivel mondial, iar Heinz a avut vânzări de 11,6 miliarde de dolari, un profit de aproape un miliard şi peste 32.000 de angajaţi.

  • Pe mâinile cui vor ajunge Rama, Becel şi Delma? Unilever vinde divizia de margarină, inclusiv divizia din România cu afaceri de 7 mil. euro

    Decizia vine ca o formă de regândire a businessului. În plus, Unilever îşi va integra businessul de alimente şi băuturi răcoritoare într-o nouă unitate cu sediul în Olanda.

    Unilever este prezent cu branduri de margarină şi în România, unde comercializează mărci ca Becel, Rama şi Delma.

  • Decizie ŞOC în această noapte. Şi-a luat banii şi a plecat de la cea mai mare ofertă de preluare făcută. NIMENI nu se aştepta la aşa ceva

    Gigantul american Kraft Heinz şi-a retras propunerea de 143 de miliarde de dolari pentru a fuziona cu rivalul mai mare Unilever, potrivit unui anunţ al companiilor, ceea ce ridică întrebarea dacă Kraft îşi va întoarce atenţia spre altă ţintă, scrie Reuters.

    Kraft a făcut o ofertă surpriză pentru Unilever de a construi un mamut global în piaţa FMCG, care a fost respinsă vineri de către Unilever, producătorul ceaiului Lipton şi al săpunurilor Dove.

    Decizie ŞOC în această noapte. Şi-a luat banii şi a plecat de la cea mai mare ofertă de preluare făcută. NIMENI nu se aştepta la aşa ceva

  • Decizie ŞOC în această noapte. Şi-a luat banii şi a plecat de la cea mai mare ofertă de preluare făcută. NIMENI nu se aştepta la aşa ceva

    Gigantul american Kraft Heinz şi-a retras propunerea de 143 de miliarde de dolari pentru a fuziona cu rivalul mai mare Unilever, potrivit unui anunţ al companiilor, ceea ce ridică întrebarea dacă Kraft îşi va întoarce atenţia spre altă ţintă, scrie Reuters.

    Kraft a făcut o ofertă surpriză pentru Unilever de a construi un mamut global în piaţa FMCG, care a fost respinsă vineri de către Unilever, producătorul ceaiului Lipton şi al săpunurilor Dove.

    Decizie ŞOC în această noapte. Şi-a luat banii şi a plecat de la cea mai mare ofertă de preluare făcută. NIMENI nu se aştepta la aşa ceva

  • Dacă ai de gând să pleci câteva zile de acasă şi vrei să ţii hoţii departe, iată o soluţie de care sigur nu ştiai

     

    Dacă ai de gând să pleci câteva zile de acasă şi vrei să ţii hoţii departe, ai putea să instalezi un sistem de securitate în jurul casei. Dacă e prea multă bătaie de cap şi stai în Berlin, altă opţiune ar fi să-l suni pe Maximilian Kraft. Pentru 29 de euro pe zi, va parca o maşină de poliţie în faţa casei tale.  

    Kraft obişnuia să închirieze maşini false de poliţie pentru companiile care se ocupă cu producţii cinematografice, când i-a venit ideea asta. Într-o seară, unul dintre angajaţii săi a luat o maşină de poliţie acasă după o zi pe platoul de filmare şi a parcat-o în faţa casei peste noapte. A doua zi, vecinul a venit la el să-l întrebe dacă poate să-nchirieze maşina pentru o zi, pentru că i s-a părut cea mai bună cale prin care să sperie hoţii. Când Kraft a auzit asta, a decis să-nchirieze maşini orcui e dispus să plătească 29 de euro pe zi pentru una.

    Maşinile lui nu sunt înregistrate ca maşini reale de poliţie, dar pentru că arată destul de convingător, pare că e ilegal să le conduci. „Luminile albastre sunt ataşate printr-un sistem cu magneţi. Când mergem la un client le dăm jos”, a zis Kraft pentru VICE. „Şi scrisul poate fi scos, astfel încât când livrezi una, arată doar ca o maşină argintie cu o dungă albastră. Să conduci aşa ceva nu e ilegal. Când mergem la un client, adăugăm literele şi luminile.”

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Povestea brazilianului care a cumpărat unele dintre cele mai importante companii americane

    Jorge Lemann este numele omului de afaceri care se află în spatele unora dintre cele mai cunoscute branduri americane. Compania 3G Capital deţinută de miliardar a susţinut câteva dintre cele mai importante preluări: Kraft, Heinz, Burger King şi Anheusr-Busch. Kraft Heinz Co., rezultatul unei fuziuni dintre Heniz şi Kraft, ar putea bifa anul viitor o afacere uriaşă, potrivit lui Matthew Grainger, un analist al Morgan Stanley citat de Business Insider. Compania ar urma să facă o nouă preluare în 2017. Analistul vorbeşte despre o achiziţie de peste 100 de miliarde de dolari în a doua jumătate a anului 2017, iar presa internaţională  vorbeşte despre spune că printre potenţialele companii ce ar putea fi achiziţionate sunt Kraft şi Mondelez.

    Jorge Paulo Lemann este un investitor elveţiano-brazilian, ce se află pe locul 19 în clasamentul bogaţilor lumii realizat de publicaţia internaţională Worth, cu o avere estimată la 32,3 miliarde de dolari din iunie 2016.

    S-a născut în 1839 în Rio de Janeiro, în familia lui Paul Lemann, un imigrant elveţian care a fondat producătorul de lactate Leco, căsătorit cu Anna Yvette Truebner, cetăţeană braziliană cu origini elveţiene. Lemann a studiat în cadrul Şcolii Americane din Rio de Janeiro.

    Tatăl său a murit într-un accident de autobuz, când Lemann avea doar 14 ani. În 1961, şi-a obţinut Licenţa în Economie la Universitatea Harvard. Între 1961-1962, a fost intern la Credit Suisse în Geneva. În 1966, prima companie în care Lemann avea acţiuni, o companie de împrumuturi numită Invesco, a falimentat. În 1971, după o prăbuşire a pieţei ce a venit la scurt timp după fondarea băncii de investiţii Banco Garantia, Lemann a reuşit să transforme banca în una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii, descrisă în presa internaţională drept ”o versiune braziliană a Goldman Sachs”. Împreună cu fondatorii acesteia, Carlos Alberto Sicupira şi Marcel Herrman Telles conduc AB Inbev ca membri ai consiliului director al companiei. În iulie 1998, Lemann a vândut Banco Garantia companiei Credit Suisse First Boston, într-o tranzacţie de 675 de milioane de dolari.

    Ulterior, el împreună cu parteneri cu care a fondat compania de private equity GP Investimentos şi-au cumpărat controlul în două berării braziliene – Brahma şi Companhia Antarctica Paulista, ce s-au transformat în AmBev.

    AmBev a fuzionat cu compania belgiană Interbrew în 2004. Acţiunile noii firme, InBev, au crescut cu 40% în 2005. InBev a anunţat apoi că va cumpăra producătorul american de bere Anheuser-Busch în 2008, în schimbul a 46 de miliarde de dolari într-o tranzacţie controversată, devenind astfel cel mai mare producător de bere din lume, Anheuse-Busch Inbev, iar Lemann devenind astfel unul dintre noii ”regi” ai berii.

    Lemann face parte din consiliul director al Lojas Americanas şi fost membru al consiliului director al Gillette, unde a lucrat pentru prima oară cu Warren Buffett; este preşedinte al Comitetului de Consultare Latino-American al Bursei din New York, fondator şi membru al consiliului director al Fundação Estudar, care oferă burse pentru studenţii brazilierni şi un membru al consiliilor de consultare internaţionale ale Credit Suisse şi DaimlerChrysler.

    Lemann este şi unul dintre fondatorii 3G Capital. În 2010, 3G s-a lansat un pariu de patru miliarde de dolari pentru toate acţiunile Burger King. Împreună cu Berkshire Hathaway, 3G Capital a cumpărat compania H.J. Company în schimbul a 28 de miliarde de dolari în 2013.

  • Kraft lansează o nouă variantă în gama biscuitţilor Tuc

    Fiecare pachet de Tuc Smântână şi Ceapă (100g) conţine 27 de biscuiţi.”Pe piaţa snacks-urilor, categoria produselor cu smântână şi cu ingrediente adăugate (ceapă sau verdeaţă) este pe locul 4 în topul preferinţelor consumatorilor români, după cele cu sare, brânză şi ardei”, declară Svetlana Macrinici, brand coordinator Biscuits, Kraft Foods România.

    Portofoliul Tuc în România cuprinde trei arome: original, brânză, ardei, în în două tipuri de gramaj – la 21g şi cel de 100g.Campania de susţinere a produsului va include TV tag, print, degustări în magazine şi materiale promoţionale dedicate.

    Biscuiţii săraţi Tuc au fost lansaţi pentru prima oară în România în iunie 2010. În mai puţin de 1 an de la lansare au devenit lideri detaşaţi în segmentul în care activează, cel al biscuiţilor săraţi (crackers).
    Kraft Foods este prezentă pe piaţa din România din 1994, între mărcile pe care le are pe piaţa locală fiind Jacobs, Nova Brazilia, Milka, Poiana, Africana, LU Pepito, Barni, Oreo, Tuc, Belvita. Conform studiilor de piaţă MEMRB, Kraft Foods deţine poziţia numărul 1 pe piaţa de cafea, ciocolată şi biscuiţi, în România.

  • ”Barni – Jocurile Copilăriei”, o nouă campie a companiei Kraft

    “Prin joc, copilul învaţă, îşi dezvoltă creativitatea, construieşte lumea, o analizează şi caută să o înţeleagă. Mai mult, fiind vorba de un univers propriu, implicarea părinţilor, a rudelor în joc este esenţială pentru stabilirea unei comunicări cât mai bune cu viitorul adolescent şi susţinerea creativităţii acestuia”, declară Mirela Zivari, psiholog şi ambasador al proiectului “Jocurile Copilăriei”.
    Campania Barni debutează cu lansarea “Ghidului de buzunar pentru părinţi – Jocurile Copilăriei”.

    Campaniei se desfăşoară şi în mediul online prin două concursuri, unde participanţii pot trimite fie o scurtă povestire despre cel mai distractiv moment de joacă alături de copilul său, fie o fotografie alături de acesta.

    Barni este prezent pe piaţa din România de trei ani, timp în care a înregistrat vânzări de peste 65 de milioane de bucăţi.Kraft Foods este prezentă pe piaţa din România din 1994, între mărcile sale aflându-se Jacobs, Milka, Poiana, Oreo şi Belvita. Conform studiului de piaţă MEMRB, Kraft Foods deţine poziţia numărul 1 pe piaţa de cafea, ciocolată şi biscuiţi, în România.

  • De unde va veni creşterea economică

    Nu de aceeaşi părere este însă Roland Berger (73 de ani), fondatorul uneia dintre cele mai importante companii internaţionale de consultanţă strategică, cunoscut ca fiind un apropiat al fostului cancelar german Gerhard Schroeder, pe care l-a consiliat în timpul mandatului.”Investiţiile străine vor fi întotdeauna importante pentru creşterea economică, iar plecarea Nokia din România arată că un guvern nu trebuie să se bazeze pe politicile fiscale pentru atragerea de investitori interesaţi de modele de business low-cost”, explică Roland Berger, executivul de origine germană care pare să cunoască destul de bine metehnele situaţiei economice locale, deşi se află pentru a doua oară la Bucureşti.

    Atâta timp cât România nu-şi va muta focusul de pe atragerea investiţiilor străine prin promovarea forţei de muncă ieftine către crearea unor produse inovatoare, care să păstreze valoare adăugată mare în ţară, va creşte riscul de a pierde şi alţi investitori importanţi.Roland Berger, care a creat în urmă cu 44 de ani compania care îi poartă numele, cu activităţi în peste 30 de ţări, îi sfătuieşte pe oamenii de afaceri de pe piaţa locală – indiferent dacă sunt români sau străini – să exploreze toate oportunităţile de business pe care ţara le oferă, mai ales în cele două domenii-cheie: agricultură şi energie.”Să-şi îmbunătăţească produsele, să le vândă scump la export, dar să fie de calitate şi să producă şi pentru consumul intern”, spune Berger.

    În această lună cinci companii străine – Toro, Honeywell Friction, Delphi Diesel, Yazaki şi Olympus Diary – au anunţat că vor investi 187 de milioane de euro, aceste investiţii urmând să se concretizeze prin aproape 1.600 de locuri de muncă, potrivit consilierului economic al premierului Emil Boc, Andreea Paul-Vass. Pe de altă parte, cele mai recente date arată că investiţiile străine directe au însumat 21 milioane de euro în luna august, în scădere cu 82% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când în ţară au intrat investiţii de aproape 120 milioane de euro, arată datele BNR.

    De altfel, investiţiile străine au scăzut dramatic începând din 2009, ajungând anul trecut la 2,6 miliarde de euro, în condiţiile în care în 2007 şi 2008 s-au situat în jurul a 9 miliarde de euro.
    România are încă potenţial enorm de creştere, însă trebuie să rezolve problema competitivităţii şi să crească indicatorul productivităţii cu ajutorul tehnologiei şi al inovaţiei. În acelaşi timp, o majorare a costurilor salariale nu ar trebui să surprindă, având în vedere că oricând în lume va exista un loc în care se va produce mai ieftin, iar investitorii străini vor “migra” către acele zone. De aceea, şi competitivitatea naţională este unul dintre criteriile care ar trebui luate în considerare atunci când România va intra în zona euro. “România pare a fi o ţară din zona euro, pentru că o mare parte din tranzacţii au loc deja în euro. Problema Greciei, de exemplu, nu a fost declanşată de euro, ci de competitivitatea naţională, iar România poate evita o astfel de situaţie pentru că poate deveni şi poate rămâne competitivă”, adaugă Berger.

    O eficientizare a sistemului administraţiei publice (care nu ar trebui să dureze mai mult de cinci ani), investiţiile în tehnologie sau dezvoltarea infrastructurii sunt doar câţiva paşi pe care îi vom avea de parcurs pentru a reveni la creşterea economică pe care am avut-o în primii 5-7 ani din ultimul deceniu, pentru care o pondere importantă o va avea şi creşterea consumului intern. Concedierea a 30% din funcţionarii publici în cinci ani, introducerea unor sisteme IT în sectorul public, îngheţarea angajărilor pentru o anumită perioadă de timp au fost doar câteva dintre strategiile de reformare a sistemului public în Germania, care acum “funcţionează foarte bine”. În România însă, Guvernul se chinuie de aproape trei ani să reducă numărul de bugetari, care reprezintă peste un sfert din numărul total de salariaţi şi încă nu a reuşit să reducă semnificativ ponderea cheltuielilor cu personalul bugetar în PIB.

    În altă ordine de idei, Roland Berger subliniază – la fel cum a făcut şi într-un discurs pe care l-a avut la Bucureşti în 2006, când nimeni nu înţelegea de ce – importanţa pe care a căpătat-o China în economia mondială prin faptul că nu a fost afectată de criză, ci a fost chiar “locomotiva” spre ieşirea din criză. Investitorii chinezi care au dezvoltat propriile tehnologii şi au început să deschidă businessuri în Africa, Europa şi SUA au reuşit să pună China pe lista celor mai importanţi negociatori ai lumii atunci când vine vorba de politicile economice.

    “Operaţiunile militare ale SUA, creşterea ratei şomajului şi scăderea numărului de companii americane în topul primilor 500 de investitori mondiali slăbesc puterea economică a ţării. În schimb, importanţa Chinei a crescut, mai ales prin investiţiile majore pe care le-a făcut în ultimii ani”, crede Berger. În opinia sa, populaţia din Africa se comportă exact cum se comportau chinezii în urmă cu 15 ani şi de aceea, în următorul deceniu, Africa va fi “noua Chină”. Pe de altă parte, Europa nu va avea în următorii ani o creştere economică importantă, ca urmare a situaţiei economice dificile, ceea ce va crea un climat social şi politic destul de tensionat în unele ţări. De altfel, criza datoriilor din Europa a început deja să îi afecteze pe unii exportatori chinezi, iar agravarea situaţiei ar putea să pună în pericol milioane de locuri de muncă din China.Roland Berger, în prezent preşedintele de onoare al companiei care îi poartă numele, este membru în consiliile de administraţie ale unor multinaţionale precum Fiat sau Fresenius şi face parte şi din consiliile Deutsche Bank, Miller Buckfire sau Sony Corporation.

  • Kraft: pe termen mediu consumul ar putea reveni la nivelul 2007-2008

    “Nu se poate face o previziune clara pentru viitor; aproape
    fiecare opinie pe tema revenirii economice pe care o citesc este
    diferita”, declara Gerard Chandran, managing director al Kraft
    Foods Romania (KFR). El a preluat in urma cu cateva luni functia de
    conducere a filialei locale, dupa ce anterior a lucrat in Africa de
    Sud. In opinia lui, “in prezent, cele mai multe companii ar trebui
    sa fie atente in prezent la ROI (return on investment, recuperarea
    investitiei – n.r.) si sa se focuseze pe acele marci si segmente de
    piata care pot oferi acest lucru”.

    Filiala companiei americane a mizat in acest an tocmai pe
    aceasta tactica, punand accent pe categoria de biscuiti; si-a
    adjudecat pozitia fruntasa si in piata de biscuiti, segment in care
    a lansat in acest an patru marci diferite: Oreo, Tuc, Belvita Start
    si Milka. In perioada iulie-august 2010 compania aproape si-a
    dublat cota de piata valorica pe segmentul de biscuiti, fata de
    aceeasi perioada a anului trecut, cand avea in portofoliu doar
    marca Lu. De la lansarea Belvita Start, in luna aprilie a acestui
    an, compania a vandut 65 de milioane de pachete de biscuiti sub
    acest brand. Kraft Foods Romania, care nu are fabrici pe piata
    locala dar are parteneriate cu producatori locali de dulciuri si
    cafea, a raportat la Ministerul Finantelor anul trecut afaceri de
    138 milioane de euro, in scadere cu circa 12% fata de 2008.