La categoria punctelor nevralgice se înscriu deopotrivă legislaţia şi infrastructura – fluvială, feroviară, rutieră. Şi chiar dacă, surprinzător, cel mai arzător minus nu sunt autostrăzile, cât centurile şi căile ocolitoare. Minusul se traduce, cât se poate de pragmatic, în pierderi sau, după caz, costuri mai mari.
BUSINESS MAGAZIN: Logistica este un domeniu dinamic, din punct de vedere al investiţiilor derulate în acest moment.
DRAGOŞ GELEŢU: Continuăm investiţiile, dar aş vrea să spun că mai importante sunt discuţiile despre piaţă. Iar din păcate România este în urmă la capitolul dezvoltării domeniului şi trebuie să ne uităm la factori. Consider că sunt 4-5 piloni la care trebuie să ne uităm când vorbim de toată această dezvoltare – partea de infrastructură, componenta <hard>, ca să-i spunem aşa, şi ne referim la autostrăzi, terminale, calea ferată, intermodală, în general tot ce înseamnă partea de infrastructură care lipseşte. Vorbim apoi de o infrastructură <soft> şi asta înseamnă partea de fiscalitate, de legislaţie în general, de aportul pe care îl putem avea pentru a facilita importurile; vorbim de parcuri comerciale, de relaţii publice, de marketing la nivel de ţară şi nu trebuie să uităm de partea educaţională. Iar aici pot spune că în afară de asociaţiile de profil şi de câţiva antreprenori care ţin cursuri nu avem deloc componentă educaţională, care este foarte importantă. Şi fără asta noi n-o să mergem mai departe. Cu toate astea România nu poate să rămână în urmă; România trebuie să înţeleagă că este momentul pentru a pune punctul pe “i”. Şi avem fundament: sunt companii care vor să mute distribuţia, producţia. Dar… partea de infrastructură nu este atrăgătoare, nici legislaţia. Şi sunt chestii simple pe partea de legislaţie ce pot fi modificate. Amânarea plăţii TVA la import sau rambursarea TVA sunt măsuri care pot fi luate uşor. Există în plus o directivă europeană pentru acest lucru, iar România nu o aplică pentru că există un potenţial de periclitare a cashflow-ului pe partea de colectare. Dar nu este adevărat. Cu cât ajutăm companiile mari să vină să se stabilească aici, cu atât profităm mai mult. Este clar că nu ne putem opri aici dacă vrem ca asociaţie, companii şi oameni de breaslă să încercăm să facem cât de puţin, pas cu pas. E mai mult decât nimic. Fiecare pas înseamnă ceva.
BUSINESS MAGAZIN: Chiar mai devreme se discuta despre reducerea costurilor. Costurile logisticii vor continua să scadă sau ce se va întâmpla în continuare, având în vedere şi infrastructura proastă?
DRAGOŞ GELEŢU: Consider că acum în România, din păcate, avem un minim de 10%, poate chiar 15% ineficienţă pe partea de cost logistic. Din varii motive – de infrastructură, de know-how, de cărăuşi. Toate aceste neajunsuri înseamnă că plătim mai scump decât un neamţ sau un olandez, pe această bucăţică, din cauza ineficienţei noastre. Pe pieţele vestice aceste servicii sunt mai ieftine decât aici şi nu este normal.
BUSINESS MAGAZIN: Deci în Vest produsele sunt mai ieftine, deşi salariile sunt mai mari. Chiar ieri s-a discutat despre celebra autostradă Bucureşti-Ploieşti. Vă ajută în vreun fel?
ION LIXANDRU, UNTRR: Aş vrea să lăsăm politicul la o parte. De vreo 15 ani de când m-am implicat voluntar în toată această bătălie, pentru a încerca să ducem mesaje către partea decizională din politic şi ministere, ne lovim de nişte ziduri. Este ca la Zidul Plângerii, doar că acolo măcar ştii că te duci, plângi, te-ai descărcat şi pleci liniştit acasă. Pentru că la nivel de infrastructură lucrurile sunt blocate. Pentru că ne lovim de consum, logistica nu a avut suportul normal al dezvoltării infrastructurii. Pentru că oricât de performante sunt companiile de profil, la nivel de organizare şi tehnologie, sunt lucruri care ne doboară oricât am face şi oricât ne-am dori: infrastructura, camionul şi şoferul. Aceste elemente pot face ca profitabilitatea să crească sau să scadă. S-a întâmplat, de pildă, că un container nici nu plecase bine din depozit, iar clientul la care trebuia să ajungă ştia că i s-a furat marfa. Iar operatorul logistic trebuie să cumpere altă marfă repede, să nu se mai ocupe de plăţi astfel încât clientul să ştie că noi suntem oameni serioşi. De aceea se şi spune în folclorul popular că oamenii sunt buni, răi şi şoferi. Cătălin Olteanu, de la FM Logistic, povestea că a stat aseară la o discuţie cu şoferii. “Nu pot să ratez o discuţie cu şoferii. Afli atâtea lucruri!” Adică toată inovaţia, toată dezvoltarea o afli de la şoferi, dacă intri într-o parcare. Iar şoferii sunt ambasadorii noştri, de ei depinde dacă marfa ajunge de dimineaţă sau nu, dacă găsesc adresa sau nu, dacă lasă coletul unde trebuie sau la vecin.
BUSINESS MAGAZIN: Credeţi însă că se poate face ceva pentru a îmbunătăţi situaţia din infrastructură?
ION LIXANDRU, UNTRR: Despre infrastructură, vă propun să facem o scrisoare. Poate pare naivă propunerea mea, dar să dăm o propunere: să ducă la bun sfârşit ce au început, ceea ce se face de mii de ani. Lucrul neterminat este dezastruos. Inovaţia, tehnologia sunt puse din păcate în umbră din pricina lipsei de interes pentru infrastructură. Ştim foarte bine că în acest moment centura de la Constanţa, de la Ploieşti, de la Piteşti, centura de vest a Bucureştiului ne aduc economii importante. Nu numai că traficul este mai sigur, dar ajunge marfa la timp. Şi avem timpi de control nu numai al mărfii, ci şi de exploatare a camionului. Nu este vorba numai despre cele opt ore pe care le poate lucra, conform Codului muncii, un şofer, ci sunt şi amenzi uriaşe dacă nu te înscrii în perioada maximă de utilizare a camionului. Şi degeaba avem autostradă, dacă stăm la podul de la intrarea în Bucureşti şapte minute cu motorul pornit. Diagrama funcţionează şi pierzi timp. Degeaba reduc operatorii logistici timpii de manipulare din depozite, toate minutele câştigate se pierd la un nenorocit de pod. Din punctul meu de vedere performanţă în camioane există, nu poate să mai spună nimeni că nu există; la fel şi în cazul operatorilor logistici. Dar trebuie să rupem cumva cercul vicios. Pentru că din păcate nu poate lua nimeni frâiele să spună: “Fraţilor, voi certaţi-vă în mediul politic, cu Curtea de Conturi, cu Parlament, cu cine vreţi voi, dar lăsaţi-ne pe noi să ne ocupăm de partea de infrastructură, sistemul medical şi educaţia”. Pentru că din păcate oamenii se mai duc şi unde au bani. Aici din păcate nu sunt bani mulţi, dar sunt multe ambiţii politice din care noi pierdem. Zilele trecute am participat la o conferinţă al cărei principal subiect de discuţie la capitolul “infrastructură” era Calafatul. Noi am pierdut o bătălie mare. Calafatul va duce traficul rutier către Sofia. În loc să n-am Calafat, să întăresc Giurgiu şi să-l aducă pe zona Bucureştiului unde sunt logisticieni.
