BusinessMagazin

Tag: kirill

  • Patriarhul rus Kirill a lucrat pentru KGB în timpul Războiului Rece

    În anii 1970, Kirill, devenit patriarh ortodox rus şi apoi un apropiat al lui Vladimir Putin, a lucrat pentru KGB, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice, dezvăluie cotidianele elveţiene Le Matin Dimanche şi Sonntagszeitung, citând arhive declasificate.

    Un dosar, întocmit de poliţia federală, “confirmă că “Monseniorul Kirill”, aşa cum este numit în acest document, aparţine KGB-ului”, serviciul de informaţii externe al Uniunii Sovietice.

    Cele două media au putut consulta dosarul la arhivele federale elveţiene. La începutul anilor 1970, patriarhul, care a susţinut cu fervoare invazia Rusiei în Ucraina, a locuit la Geneva pentru a reprezenta oficial patriarhia Moscovei la Consiliul Mondial al Bisericilor (CMB). Misiunea lui Kirill, al cărui nume de cod era “Mikhailov”, a fost, de asemenea, de a influenţa acest consiliu, care a fost infiltrat de KGB în anii 1970 şi 1980.

    Obiectivul sovieticilor era de a determina instituţia de la Geneva să denunţe Statele Unite şi aliaţii săi şi să îşi tempereze criticile privind lipsa de libertate religioasă în URSS, arată cotidianele, subliniind că Biserica rusă “refuză să comenteze activitatea de spionaj a lui Kirill la Geneva”.

    La rândul său, Consiliul Mondial al Bisericilor a spus că nu are “nicio informaţie” pe această temă.

    Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Goundiaev, care i-a succedat ca reprezentant al patriarhatului moscovit la Geneva, care a declarat că unchiul său “nu a fost un agent, chiar dacă a fost supus unui <control strict> din partea KGB-ului”.

    Iar acest lucru “nu a afectat sinceritatea angajamentului său faţă de munca ecumenică cu alte biserici”, a declarat el ziarului.

    Ziarul mai scrie că Patriarhul Kirill este deosebit de ataşat de Elveţia. “El a vizitat Elveţia de cel puţin 43 de ori”, precizează ziarul, adăugând că “pe lângă pasiunea sa pentru schi – în 2007 şi-a rupt chiar un picior pe o pârtie elveţiană – diplomaţia religioasă, spionajul şi finanţele l-au readus constant pe Kirill I în Alpi sau pe malul lacului Geneva.

    “Am sentimente speciale faţă de ţara dumneavoastră. Dintre toate ţările din lume, este poate cea pe care am vizitat-o cel mai des”, a explicat patriarhul în 2019, când l-a primit la Moscova pe preşedintele Consiliului de Stat al Elveţiei, Jean-René Fournier.

  • Papa Francisc, întâlnire cu al doilea cel mai puternic lider ortodox rus, după Patriarhul Kirill

    Întâlnirea dintre Papa Francisc şi episcopul Antonij a fost prima de când predecesorul lui Antonij, Hilarion, a fost destituit în iunie, printr-o decizie bruscă ce indica discordie la vârful Patriarhiei Moscovei.

    Vaticanul l-a trecut pe Antonij pe lista întâlnirilor oficiale ale Papei, dar nu a oferit detalii despre ce s-a discutat în cadrul audienţei private.

    Papa va participa la un congres al liderilor religioşi în capitala kazahă Nur-Sultan în perioada 13-15 septembrie, unde a declarat că speră să se întâlnească cu Kirill.

    Bulat Sarsenbayev, şeful organizaţiei kazahe care găzduieşte congresul, a declarat pentru Astana Times că Kirill a confirmat prezenţa sa acolo.

    Un aliat apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin, Kirill a sprijinit invazia Rusiei în Ucraina, pe care Patriarhul o consideră un bastion împotriva unui Occident pe care îl consideră decadent.

    Poziţia lui Kirill a provocat o ruptură cu Vaticanul şi a declanşat o rebeliune internă care a dus la ruperea legăturilor unor biserici ortodoxe locale cu Biserica Ortodoxă Rusă

    Papa Francisc, care a calificat conflictul drept un „război de agresiune crud şi fără sens”, plănuise să se întâlnească cu Kirill pe 14 iunie la Ierusalim, dar a anulat întâlnirea la sfatul diplomaţilor de la Vatican.

    Cei doi s-au întâlnit o singură dată, în Cuba, în 2016 – prima întâlnire între un Papă şi un lider al Bisericii Ortodoxe Ruse de la Marea Schismă din 1054.

    Într-un interviu acordat luna trecută agenţiei Reuters, Papa Francisc a declarat că vrea să viziteze Kievul după ce se va întoarce din Canada, pe 30 iulie, dar că vrea să meargă mai întâi la Moscova, pentru a promova pacea.

    Putin a descris acţiunile Moscovei în Ucraina ca fiind o „operaţiune militară specială” care vizează demilitarizarea şi „denazificarea” ţării. Ucraina şi Occidentul au catalogat conflictul drept un război de agresiune rusesc neprovocat.