BusinessMagazin

Tag: Kirgizstan

  • Bar de noapte cu tematică Vladimir Putin, deschis în capitala kîrgîză

    “Care este numele feminin preferat de Putin”, a strigat către public animatorul petrecerii de deschidere al “Barului Putin”, inaugurat săptămâna aceasta, scrie ziarul britanic în acest reportaj. “Alina!”, i-a răspuns publicul la unison, referindu-se la numele fostei gimnaste olimpice Alina Kabaeva, despre care presa scrie că ar fi iubita preşedintelui. “Nu Liudmila?”, a continuat animatorul, referindu-se la numele fostei soţii a lui Putin. “Deloc!”, i-a răspuns publicul.

    La fel ca acest moment de antren, barul tematic este plin de accesorii care-l au în centru pe Putin şi oferă băuturi cu numele Kabaevei sau al lui Boris Berezovski, un fost apropiat al acestuia care i-a devenit rival politic, ori cocktailuri “Crimeea este a noastră”.

    Personalul localului poartă uniforme pe spatele cărora este scris, în rusă, hashtagul “#oamenipoliticoşi”, o trimitere la actorii operaţiunii militare ascunse care a condus la anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea în martie. Însă chelnerii sunt mult mai comunicativi decât militarii care au apărut în mod misterios în Crimeea, în februarie, înaintea referendumului pentru alipirea la Rusia, comentează ziarul.

    “Vreau să creez un loc călduros în care oamenii să poată să se bucure de o atmosferă plină de viaţă şi să nu se ia prea în serios”, a declarat pentru The Guardian Ernest Japarov, care s-a prezentat ca fiind proprietarul barului, dar nu şi un “putinist”.

    Însă, potrivit presei locale, ambasadorul rus în Kîrgîzstan Andrei Krutko ia localul foarte în serios. El a declarat miercuri pentru ziarul Vecernîi Bişkek că numirea unui “loc de băut” după “preşedintele nostru” este “neetică” şi a promis că va face tot posibilul “fie ca locul să fie închis, fie să-l determine să-şi schimbe numele”.

    Luna trecută, autorităţile de la Bişkek au eliminat toate panourile şi bannerele prin care se făcea reclamă Barului Putin.

    “Poţi să-l placi sau nu, dar Putin este un om cu greutate”, a spus Japarov, declarându-se mulţumit de un tablou în stil Andy Warhol, în care preşedintele rus este înfăţişat purtând o pălărie tradiţională kîrgîză – kalpak.

    În cealaltă parte a oraşului, “Barul Obama”, concurenţa “uşor mai rafintă” – potrivit ziarului britanic – a localului dedicat lui Putin s-ar putea confrunta cu o posibilă schimbare de imagine, în contextul în care mandatul acestuia la Casa Albă se apropie de final, mai comentează The Guardian.

  • Marile speranţe ale Moscovei: refacerea CSI şi alianţa cu China

    Planul, care va fi înaintat în iunie premierului Shinzo Abe, înainte de vizita de la toamnă a liderului rus Vladimir Putin în Japonia, datează de aproape zece ani, însă a fost resuscitat de un grup de parlamentari niponi ca soluţie alternativă de procurare a energiei, după ce industria nucleară a ţării a fost paralizată în urma dezastrului de la Fukushima.

    Până atunci, Moscova şi-a împlinit un alt vis vechi, acela de a oficializa proiectul Uniunii Economice Eurasiatice, care va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015. Uniunea, care dă undă verde integrării economice şi uniunii vamale între ţările participante, cuprinde Rusia, Belarus şi Kazahstan, cu perspectiva ca Armenia şi Kîrgîzstanul să se alăture în curând – până la 15 iunie Armenia, până la finele anului Kîrgîzstanul.

    Proiectul nu este nou, fiind format pe structura Comunităţii Economice Eurasiatice, creată de state ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, moştenitoarea URSS) în anii ’90, însă acum integrarea economică va trece la un nivel superior. Mai exact, potrivit RIA Novosti, ţările participante vor urmări o integrare după modelul UE, cu libera circulaţie a mărfurilor, a serviciilor, a capitalului şi a forţei de muncă, precum şi coordonarea politicilor în sectoare-cheie ca energia, agricultura, industria şi transporturile.

    În paralel cu semnarea acordului, Rusia şi Kazahstanul au extins din 2019 până în 2025 acordul interguvernamental privind furnizarea de petrol şi produse rafinate, incluzând stabilirea unor cote de produse care vor fi livrate Kazahstanului fără taxe vamale. În virtutea acestui acord, Kazahstanul nu va putea să vândă unor terţe părţi produse petroliere importate din Rusia, prevedere importantă pentru Moscova în contextul frecventelor sale plângeri că Ucraina a reexportat produse energetice cumpărate din Rusia.

    Parafarea acordului privind proiectul Uniunii Economice Eurasiatice a fost văzută de presa occidentală drept un nou pas defensiv pentru Rusia în cadrul noului “război rece” cu Vestul, după semnarea de către Gazprom şi compania China National Petroleum Corp. a acordului pe 30 de ani de livrare de gaze, în valoare estimată de peste 400 mld. dolari, prin care Rusia va livra cca 38 mld. mc de gaz pe an spre China, începând din 2018.

    Dacă semnarea acordului a fost interpretată în presa rusească drept o victorie pentru Rusia, care va reuşi astfel să strângă relaţiile cu China şi să găsească un nou debuşeu pentru gaze, presa occidentală a vorbit despre o înfrângere pentru Putin, care ar fi fost silit să accepte un preţ mult mai mic decât ar fi dorit, numai ca să-şi poată asigura o alianţă cu China în faţa ameninţării din partea SUA şi o piaţă pentru gazele sale în eventualitatea pierderii unei părţi din piaţa UE.

    În acelaşi timp, deşi Rusia şi-a retras oficial trupele de la graniţa cu Ucraina şi a recunoscut rezultatul alegerilor din această ţară, influenţa sa asupra politicilor Kievului continuă din plin.

    Magnatul Petro Poroşenko, câştigătorul din primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, a anunţat iniţial că partea economică a acordului de asociere cu UE va fi semnată în iunie, “ceea ce ar oferi Kievului o oportunitate de a lansa măsuri anticorupţie şi alte reforme necesare”. Partea politică a acordului a fost semnată în martie de autorităţile interimare. Conform unor oficiali UE, evenimentul ar urma să aibă loc la 27 iunie, odată cu semnarea acordurilor de asociere cu Georgia şi Moldova. Ulterior însă, Poroşenko a cerut UE mai mult timp de gândire spre a studia acordul, solicitare explicabilă prin faptul că după alegerile din 25 mai, atenţia Kievului a fost confiscată complet de luptele tot mai intense între separatiştii ruşi din Doneţk, Luhansk şi Slaviansk şi forţele guvernamentale, soldate cu sute de morţi şi răniţi în numai patru zile.
     

  • Toate zborurile militare SUA de tranzit din Afganistan, transferate din Kîrgîzstan în România

     Comandantul instalaţiei, colonelul american John Millard a declarat joi că ultima misiune la Manas a fost finalizată înainte de termenul-limită de evacuare a centrului, şi anume 11 iulie.

    Centrul de Tranzit la Manas, situat pe teritoriul aeroportului civil din capitala kîrgîză, a fost deschis la trei luni după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru a susţine invazia Afganistanului de către o coaliţie condusă de Statele Unite.

    De când a fost deschis, peste cinci milioane de militari au tranzitat Centrul, care a găzduit şi avioane americane de alimentare în zbor. Acestea au efectuat peste 33.000 de misiuni de susţinere a operaţiunilor de luptă în Afganistan.

    Preşedintele kîrgîz Almazbek Atambayev a anunţat în 2011 că ţara sa nu va prelungi un acord de închiriere a instalaţiei, în urma unor presiuni exercitate de către Rusia în vederea suspendării activităţilor militare americane în această fostă republică sovietică din Asia Centrală.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 400.000 de refugiati

    Numarul refugiatilor ajunsi in Uzbekistanul vecin este “estimat
    intre 75.000 si 100.000 de persoane, contabilizand doar adultii”, a
    spus un purtator de cuvant al ONU. Violentele survin inlaturarii de
    la putere in aprilie a presedintelui Kurmanbek Bakiev, refugiat
    acum in Belarus, de unde se presupune ca a organizat declansarea
    ripostei.

  • Bilantul confruntarilor sangeroase din Kirgizstan a ajuns la 81 de morti

    “Trei persoane au murit in urma ranilor in cursul noptii”, a
    declarat ministerul intr-un comunicat. Bilantul precedent mentiona
    79 de morti.

    Ministerul a revizuit, de asemenea, bilantul ranitilor, de la
    1.520 la 1.651 de persoane, dintre care 581 sunt in continuare
    internate in spital.

    Confruntari violente au izbucnit miercuri intre mii de
    manifestanti si fortele de ordine , care au deschis focul asupra
    multimii, in timp ce aceasta incerca sa ia cu asalt sediul
    presedintiei si al guvernului din capitala Biskek.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cel putin 17 morti in confruntarile din capitala Kirgizstanului

    Confruntari au izbucnit miercuri la Biskek, intre politie si
    militantii opozitiei, care cer demisia presedintelui Kurmanbek
    Bakiev, in timp ce in alte orase din tara manifestantii au luat cu
    asalt cladiri oficiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro