BusinessMagazin

Tag: KEYSFIN

  • Evoluţia cadrului fiscal, provocarea economică a oamenilor de afaceri în 2016 şi 2017

    Peste 60% din managerii incluşi în studiul KeysFin consideră că temperarea creşterii consumului este principala provocare pentru 2017, în timp ce 43% s-au referit la incertitudinile legate de evoluţia economică mondială, 37% au menţionat posibilele măsuri fiscale, iar 24% au indicat o potenţială creştere a inflaţiei. Investitorii au mai precizat, printre altele, evoluţia principalelor valute şi blocajul financiar persistent.

    „Temperarea consumului trebuie pusă în legătură directă cu stimulii fiscali. În 2016, cota generală a TVA a fost redusă de la 24% la 20%, iar cea la alimente coborâse deja la 9% din 2015. Măsurile s-au regăsit în consum, care a accelerat puternic. Scăderea cu încă un punct procentual a cotei-standard de TVA de la 1 ianuarie 2017, creşterea salariului minim şi reducerile de taxe şi impozite promise de noul Guvern, însă, nu vor mai influenţa la fel de mult consumul”, spun analiştii de la KeysFin.

    Potrivit oamenilor de afaceri intervievaţi în sondaj, este greu de crezut că apetitul pentru consum al românilor va mai atinge nivelul record de anul trecut, mai ales că aşteptările inflaţioniste sunt semnificative.

    „Creşterea salariului minim de la 1 februarie va pune presiune pe companii şi nu este exclus ca debuşeul să fie regăsit într-o creştere generală a preţurilor. Presiunile inflaţioniste vor fi accentuate şi de posibila creştere a importurilor, pe fondul ofertei limitate de pe plan intern”, spun cei de la KeysFin. Potrivit analiştilor, rata inflaţiei în 2017 ar urma atingă nivelul de 2%-2,1%.

    Economia României va continua să crească şi în 2017, însă mai puţin decât a făcut-o anul trecut, pe fondul temperării consumului intern şi al riscurilor externe, relevă datele sondajui de opinie. Barometrul privind aşteptările economice arată un optimism moderat pentru 2017, condiţionat de provocările de ordin fiscal-bugetar şi de evoluţia economică mondială.

    După ce, în anul 2016, consumul a fost principalul motor al creşterii economice de peste 4,1%, evoluţia economică din 2017 este privită tot în registru pozitiv, însă rezervat, de majoritatea investitorilor.

    Chiar dacă măsurile de relaxare fiscală, de la reducerea TVA la 19% la eliminarea mai multor taxe şi impozite, alături de creşterea salariului minim pe economie de la 1 februarie 2017 ar trebui, teoretic, să stimuleze suplimentar consumul, cei mai mulţi oameni de afaceri sunt destul de circumspecţi privind continuarea ritmului accelerat de creştere economică, relevă datele sondajului.

    Per ansamblu, 53% din managerii chestionaţi de KeysFin estimează o creştere a PIB-ului între 4-4,1%, 28% din ei văd o evoluţie între 4,2% şi 5%, în timp ce 13% cred că PIB-ul va creşte cu mai puţin de 4%, iar 6% din cei chestionaţi au evitat să răspundă, considerând că, în prezent, sunt prea multe necunoscute pentru a descifra evoluţia economiei din 2017.

    Temperarea creşterii economice a fost semnalată, de altfel, de ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică. În trimestrul al treilea, avansul economic s-a temperat la 4,4% faţă de aceeaşi perioadă din 2015, după ce, în trimestrul anterior, PIB-ul crescuse la nivel anual cu 6%.

    Potrivit sondajului realizat de KeysFin, cei mai mulţi investitori (76%) estimează că moneda naţională va rămâne predictibilă în 2017. Euro va fi cotat între 4,45 şi 4,55 lei, cu mici fluctuaţii în primăvară şi în toamnă. Peste 20% din manageri văd moneda naţională peste pragul de 4,6 lei/euro, în timp ce restul au evitat să comenteze.

     

  • KeysFin: Numărul firmelor mari care intră în insolvenţă creşte, deşi totalul insolvenţelor scade

    “Insolvenţa, «cancerul» de care suferă economia românească, are efecte perverse. Deşi, în statistici, numărul cazurilor de insolvenţă este în scădere, în spatele cifrelor se ascunde o situaţie alarmantă – tot mai multe firme cu afaceri de peste un milion de euro îşi declară incapacitatea de plată. Mai mult chiar, avem de patru ori mai multe firme în insolvenţă decât ţările din jur”, potrivit economiştilor KeysFin.

    Peste 4.700 de societăţi au intrat în insolvenţă în primele şase luni, în scădere cu 55,98% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, arată datele Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

    Cel mai mare număr de companii intrate în insolvenţă, 1.076, a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, în scădere cu 50,7%, în primele şase luni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.

    Pe următoarea poziţie se situează judeţul Bihor, cu 303 companii în insolvenţă (în scădere cu 62,91%, Timiş cu 284 firme (-40,96%) şi Maramureş cu 276 (în creştere cu 10,74%), de altfel singurul judeţ în care numărul insolvenţelor a crescut faţă de anul trecut.

    Cifrele oficiale mai arată că, din punct de vedere al riscului insolvenţelor, cele mai sigure judeţe sunt Călăraşi, Harghita, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Sălaj şi Teleorman, acolo unde numărul firmelor care au declarat incapacitatea de plată nu trece de 50 de cazuri.

    “Datele statistice arată promiţător, la prima vedere, însă ascund un fenomen alarmant, dat de efectele intrării în vigoare a Codului Insolvenţelor”, se arată într-un comunicat al agenţiei.

    Codul insolvenţei a ridicat valoarea-prag a creanţei şi a dublat termenul după împlinirea căruia se poate formula cererea de deschidere a procedurii, valoarea crescând de la 30.000 lei la 40.000 lei, iar termenul de la 30 la 60 de zile.

    “Astfel că legislaţia a făcut o adevărată curăţenie în mediul de business, mai ales în rândul firmelor mici. Experţii în insolvenţă ne spun însă să nu ne îmbătăm cu apă rece”, afirm[ analiştii KeysFin.

    Potrivit acestora, marea problemă este că a crescut numărul insolvenţelor în rândul firmelor mari, cu un impact major în economie.

    “Scăderea incidenţei procedurilor de insolvenţă se înregistrează, într-adevăr, în randul societăţilor comerciale cu o cifra de afaceri sub 100.000 euro, însă, în cazul celor a căror cifra de afaceri depăşeşte 1 milion de euro, incidenta a crescut cu 13% raportat la aceeaşi perioada a anului anterior (170 de societăţi)”, afirmă avocatul de business Diana Deleanu, de la Rovigo.

    În opinia sa, dacă IMM-urile au ajuns în insolvenţă în perioada 2010-2014 mai ales din cauza imposibilităţii de a-şi asigura cash-flow-ul, societăţile mari au primit, în majoritatea cazurilor, rescadenţări ale creditelor, perioade de graţie sau prelungiri ale liniilor de credit în aceeaşi perioadă.

    “De anul acesta, creditorii bancari au început să elimine din portofoliu creditele neperformante, astfel încât acest «air-bag» financiar ar putea să îşi diminueze efectul”, a mai spus expertul.

    Potrivit statisticilor, media incidenţei insolvenţei în România este de 45 de cazuri la 1.000 de firme active, de patru ori mai mare decât media în plan regional. Economia românească conduce, detaşat, topul insolvenţelor în Europa de Est.

    În materie de riscuri pe termen mediu şi lung, specialiştii au în vizor, în principal, firmele din domeniul construcţiilor.

    “Ca efect al crizei economice, multe societăţi din domeniul construcţiilor au ramas în patrimoniu cu imobilele edificate/terenurile achiziţionate la un cost ridicat. Întreţinerea acestor imobile implică costuri ridicate (inclusiv plata impozitelor). Aceasta ar constitui o vulnerabilitate accentuată pentru societăţile care nu vor reuşi să vândă aceste bunuri”, a explicat avocatul Diana Deleanu.

    Ea spune că mulţi oameni de afaceri se feresc de firmele în incapacitate de plată, întrucât se tem că vor fi atraşi la rândul lor în “hora insolvenţelor”.

    “Percepţia generală în România este că insolvenţa este pasul sigur către faliment, ceea ce este complet falsă. Dovadă că numărul reorganizărilor de succes din România, deşi încă mic, este în continuă creştere, iar conceptul de acordare a unei noi şanse debitorului onest prin procedura insolvenţei consacră rolul acesteia de ‘umbrelă protectoare”, afirmă analiştii KeysFin.

    KeysFin oferă servicii de business information şi credit management dedicate mediului de afaceri, de la rapoarte de credit, monitorizare, analiza competiţiei, la studii şi analize de sector necesare companiilor care doresc să dezvolte un business pe piaţă românească.

     

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.

  • KeysFin: În ultimii cinci ani, 48 posturi TV şi 19 radiouri s-au închis. Altele, la limita de avarie

    Datele financiare, analizate într-un studiu realizat de agenţia de business information şi credit risk management KeysFin, arată însă că cele mai multe firme din domeniu s-au adaptat crizei, şi-au redus pierderile, iar altele au devenit şi mai profitabile.

    Românii sunt printre europenii care îşi petrec cele mai multe ore cu ochii la televizor. Acesta este şi motivul pentru care există şi atât de multe posturi de televiziune. Un sondaj de opinie recent arăta că românii sunt interesaţi în primul rând de ştiri, iar apoi de divertisment.

    Aşa s-a ajuns ca la Registrul Comerţului să fie înregistrate 363 de televiziuni (cod CAEN 6020) şi 222 de posturi de radio (cod CAEN 6010). Datele, disponibile la nivelul anului 2013, indică însă o scădere a numărului acestora faţă de 2009, când erau 411 televiziuni şi 241 de posturi de radio. Dovadă că scăderea pieţei de publicitate a influenţat puternic acest domeniu de activitate.

    Statisticile financiare analizate de KeysFin indică faptul că cifra de afaceri pe segmentul televiziuni a scăzut în ultimii 5 ani, de la 1,44 miliarde lei în 2009 la 1,28 miliarde lei în 2013.

    De remarcat este faptul că firmele din domeniul televiziuni şi-au adaptat activitatea la provocările crizei, dovadă că pierderile totale au scăzut cu 125 milioane lei, de la 377,5 milioane lei, în 2009, la 252,4 milioane lei, în 2013, iar profitul, pe ansamblu, a crescut de la 33,7 milioane lei la 35,5 milioane de lei.

    Şi piaţa radiourilor a cunoscut o evoluţie similară, însă mult mai temperată. Cifra de afaceri s-a diminuat în ultimii cinci ani, de la 96,9 milioane lei la 94,7 milioane lei, pierderile s-au redus de la 26,1 milioane lei la numai 11,6 milioane, iar profitul a crescut la 5,98 milioane lei, de la 5,9 milioane lei în 2009.

    “Privită în ansamblu, statistica arată că apogeul crizei în acest sector a fost atins în 2012, iar de atunci firmele au luat măsuri care le-au permis să revină pe linia de supravieţuire”, afirmă analiştii de la KeysFin. “S-au operat disponibilizări de personal, s-au tăiat bugete, grilele de programe s-au optimizat la costuri cât mai mici, iar acest lucru se vede în statisticile financiare. Televiziunile şi radiourile au înţeles provocările crizei, iar exemplul lor poate fi relevant pentru întreaga economie românească”, au mai spus aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani arată că business-urile din televiziune sunt concentrate, în mare măsură, în regiunea Bucureşti-Ilfov. 91% dintre firmele înregistrate la Registrul Comerţului au sediul în Bucureşti şi în împrejurimi.

    În cazul radiourilor, procentul este ceva mai scăzut. 68% sunt în Bucureşti-Ilfov, iar restul mai ales în judeţele din sudul ţării (7,3%) şi Dobrogea (6,9%).

    “Bucureştiul este, fără îndoială, locul în care business-ul din audiovizual este cel mai dezvoltat, acaparând peste 80% din cifra totală de afaceri. În rest, avem televiziuni şi radiouri în principal în reşedinţele de judeţ, iar cele mai dezvoltate afaceri în domeniu sunt în Constanţa, Ploieşti, Timişoara, Braşov şi Cluj-Napoca”, spun experţii de la KeysFin.

    Potrivit acestora, studiul denotă faptul că dezvoltarea business-ului în acest domeniu este influenţată decisiv de piaţa de publicitate, ale cărei interese sunt în principal la nivel naţional şi mai puţin regional.

    “Radiografia audiovizualului românesc reflectă starea economiei româneşti, polarizarea acesteia pe câteva zone geografice. Focalizarea business-ului este una de natură să tragă un semnal de alarmă privind creşterea discrepanţelor economice, fapt care va influenţa tot mai mult nivelul de trai al românilor”, spun analiştii.

    “Televiziunile, la fel ca şi radiourile şi ziarele, sunt oglinda economiei. Cu cât promovarea făcută de acestea este mai redusă sau chiar lipseşte, cu atât influenţele asupra consumului sunt mai pregnante”, afirmă aceştia.

    Studiul privind starea audiovizualului românesc în ultimii 5 ani, realizat de KeysFin, arată că cele mai mari afaceri din televiziuni au fost făcute, în 2013, de Pro TV SA, de 497 milioane lei, urmată de Antena Group SA – 250,5 milioane lei şi United Media Distribution SRL – 79,9 milioane lei (United Media Distribution SRL nu deţine nicio licenţă de televiziune sau de radio, potrivit site-ului Consiliului Naţional al Audiovizualului, n.r.).

    Cele mai profitabile afaceri de televiziune aparţin Antena Group, cu 9,2 milioane lei, în timp ce Pro TV a ieşit pe minus în 2013, cu o pierdere de 85,5 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare în topul cifrei de afaceri s-au clasat Dogan Media International SA (Kanal D), cu un business de 73,7 milioane de lei şi pierderi de 20,9 milioane lei, şi Antena 3 SA, cu afaceri de 71,2 milioane lei şi un profit net de 737.846 lei.

    Topul este completat de societăţile care administrează televiziunile Prima TV, România TV, B1 TV, Discovery România şi Realitatea TV, conform KeysFin.

    Pe piaţa radiourilor, cele mai mari afaceri le-a făcut, în 2013, Grupul Media Camina (G.M.C.) SRL, de 28,4 milioane lei, cu un profit de 438.855 lei, şi Europe Developpement International-R, cu afaceri de 17,8 milioane lei şi un profit de 1,54 milioane lei, potrivit KeysFin.

    Pe locurile următoare se situează Radio XXI SRL, cu afaceri de 4,82 milioane de lei şi pierderi de 5,8 milioane lei, Media Grup Production SRL din Buzău cu un business de 3,89 milioane lei şi un profit de 5862 lei şi Expresiv SA, cu afaceri de 2,85 milioane lei şi un un profit de 171.873 lei.

    “Analiza datelor arată o legătură directă între audienţa posturilor şi cifra de afaceri. Din statistici, am mai remarcat faptul că televiziunile si radiourile mai mici au fost mai puţin afectate de criză, reuşind să reziste mai bine provocărilor. Giganţii precum Pro TV în domeniul televiziunii şi Radio 21 în cel de radio au continuat să înregistreze pierderi pe măsura investiţiilor făcute. Antenele, pe de altă parte, şi-au reconfirmat statutul de afaceri profitabile, graţie unei structuri de business care a rezistat mult mai bine crizei decât alte companii”, au explicat experţii de la KeysFin.

    Potrivit analizei efectuate de aceştia, evoluţia datelor statistice în ultimii 5 ani indică un reviriment al pieţei media, unul fragil, însă relevant pentru evoluţia de ansamblu a economiei.

    “Estimăm că datele din 2014, ce vor fi prezentate cât de curând, vom confirma acest trend, iar semnalele pe care le primim din piaţa de publicitate indică faptul că business-ul începe să se dezgheţe, după aproape 5 ani de criză. Dacă şi autorităţile vor lua măsurile necesare pentru impulsionarea consumului, motorul economiei, estimăm că evoluţia economică va urma un trend pozitiv”, au mai explicat experţii KeysFin.