BusinessMagazin

Tag: Kelemen

  • Kelemen, mesaj către Guvern: Investiţiile nu prea merg. Fără ele creşterea economică nu poate fi susţinută

    Întrebat, sâmbătă, la şedinţa CRU al UDMR de la Miercurea Ciuc despre priorităţile Uniunii, Kelemen Hunor a spus că Executivul trebuie să prevadă în rectificarea bugetară din noiembrie şi sume pentru acoperirea deficitului înregistrat la nivelul consiliilor locale mici.

    „Una este bugetul, avem probleme la nivelul autorităţilor locale, deficitul lor este foarte mare. Guvernul s-a angajat în Legea Bugetului că va finanţa autorităţile locale la nivelul anului 2017 acolo unde există deficit mai ales la nivelul consiliilor locale mici, sau la comune mai mici, acolo în rectificarea din noiembrie trebuie să se regăsească acele sume prin care să poată finanţa acele autorităţi. (…) În perspectiva anilor 2019-2020 investiţiile nu prea merg, trebuie să atragem atenţia Guvernului că, fără investiţii, creşterea economică nu poate fi susţinută, astea sunt priorităţile pentru orice comunitate”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Kelemen: Vocea străzii cere lucruri legitime, trebuie să vedem că doar clasa politică poate da răspuns. Există foarte multe tensiuni în societate

    Kelemen Hunor a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la şedinţa Consiliului Reprezentanţilor Unionli (CRU), unde şi-a prezentat raportul politic, că societatea românească este una care reacţionează “foarte nervos” la ceea ce s-a întâmplat în clubul Colectiv, iar cei care au ieşit în stradă sunt revoltaţi şi a avertizat că sentimentele de revoltă pot uşor să degenereze, “ceea ce nu este bine”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Evenimentele din ultima săptămână pot să schimbe radical relaţiile politice din ţară, trebuie să înţelegem cu toţii acest lucru, să anticipăm că aceste evenimente vor avea consecinţe serioase. Societatea românească este una care reacţionează la ceea ce s-a întâmplat, care reacţionează foarte nervos, este vorba de nervi care se exprimă în cadru familial, al prietenilor. Oamenii care au ieşit în stradă sunt revoltaţi, iar sentimentele de revoltă pot uşor să degenereze, ceea ce nu este bine. Nu putem clădi o societate pe aceste sentimente, trebuie să sprijinim intenţiile bune. Este clar că vocea străzii cere lucruri legitime şi trebuie să vedem că numai clasa politică poate da răspunsuri la aceste probleme, răspunsurile nu pot veni din partea Armatei sau a oamenilor care demonstrează pe străzi. Este clar că am avut şi avem alegeri libere, există instituţii democratice şi trebuie să mergem mai departe pe această cale, să urmăm această logică”, a spus Kelemen.

    Potrivit acestuia, situaţia actuală din ţară este mai mult decât o criză guvernamentală, fiind vorba “de o criză a societăţii care necesită soluţii mai profunde”.

    “Ce s-a întâmplat a culminat cu demisia Guvernului şi s-au pus semne de întrebare serioase privind întreaga clasă politică. Trebuie ca societatea, instituţiile democratice, să găsească soluţii, să ţinem cont de doleanţele şi aşteptările societăţii. Clasa politică trebuie să fie în stare să spună clar şi răspicat că există un sistem de instituţii democratice în ţară, un Parlament. Este clar că nu există nicio alternativă la acest sistem de instituţii democratice, societatea trebuie să înţeleagă că nu există alternativă faţă de aceste instituţii. Dacă acceptăm acest lucru, cu siguranţă pe termen scurt sau mediu se vor rezolva problemele”, a spus el.

    Kelemen Hunor a arătat că Uniunea s-a prezentat, joi, la consultările de la Cotroceni, unde a propus soluţii, menţionând că se poate răspunde la această criză dacă există o agendă clară, care să aibă o soluţie pe termen scurt şi mediu şi una imediată, care să redea încrederea oamenilor că lucrurile se vor schimba.

    “Riscul care a dus la acest haos, şi există un risc în continuare, datorită acestei mânii resimţite la nivelul societăţii care să degenereze şi nu dorim ca aceste riscuri să degenereze în lucruri nedorite. Ne dorim ca în termen scurt să avem un guvern care să îşi asume anumite lucruri, care să vină cu soluţii pe termen scurt, imediat şi să creeze o situaţie prin care să schimbăm lucrurile pe termen mediu şi lung. E nevoie de un compromis din partea partidelor politice, de acceptarea ideii că nu lupta pentru putere e importantă, ci să avem un guvern care să stea în fruntea ţării, să controleze situaţia, să avem un guvern democratic, un premier care să îşi aleagă membrii guvernului, să prezinte bugetul pe 2016, să gestioneze şi problematica legii electorale şi să pregătească alegerile de anul viitor”, a spus Kelemen Hunor.

    El crede că este nevoie de alegeri anticipate anul viitor, în condiţiile în care nu este o soluţie ca actualul Parlament să funcţioneze încă un an.

    “Propunerea noastră este ca alegerile locale şi cele parlamentare să fie comasate. Asta e propunerea noastră, agenda noastră care dă speranţă oamenilor ca, după alegerile anticipate, să avem un Parlament credibil care să conducă ţara în direcţia bună. Partidele trebuie să accepte situaţia şi Parlamentul să fie unul care să dea şi o nouă Constituţie, avem nevoie de descentralizare, de reforme în educaţie, sănătate, în toate celelalte domenii care funcţionează prost”, a menţionat preşedintele UDMR.

    Kelemen a arătat că i-a propus, cu câteva luni în urmă, preşedintelui Klaus Iohannis un contract cu societatea în ceea ce priveşte sănătatea şi învăţământul şi un pact privind convieţuirea cu minorităţile, documente care trebuie aduse la viaţă.

    “Există foarte multe tensiuni în societate şi, mai devreme sau mai târziu, acestea vor duce la explozii în societate. Vocea străzii spune că legea trebuie respectată şi acelaşi lucru îl spunem şi noi”, a afirmat Kelemen.

    Kelemen Hunor participă, sâmbătă, la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca, la şedinţa de reconstituire a Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) după Congresul Uniunii din luna aprilie, manifestare care a început cu un moment de reculegere în memoria victimelor de la clubul Colectiv.

    În cadrul şedinţei se va alege noul preşedinte al CRU, dar se va adopta şi regulamentul de desemnare a candidaţilor la alegerile locale din 2016.

    Marţi, după cele trei zile de doliu naţional şi după un marş al tăcerii în memoria victimelor de la Colectiv, oamenii au ieşit în stradă pentru a-şi exprima revolta. Peste 25.000 de persoane au manifestat în Piaţa Universităţii din Capitală, animate de acelaşi gând: duşmanul comun – corupţia, iar schimbarea trebuie să aibă loc de acum şi cerând demisiile premierului Victor Ponta, ministrului de Interne, Gabriel Oprea, şi primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone.

    Urmare a acestor ample proteste, premierul Victor Ponta şi-a anunţat demisia, fiind urmat de primarul Cristian Popescu Piedone.

    Protestele au continuat miercuri, joi şi vineri, în Piaţa Universităţii ieşind în stradă zeci de mii de persoane. De asemenea, mii de oameni au protestat şi în marile oraşe, cerând schimbarea clasei politice.

  • UDMR merge la Cotroceni pentru discuţii despre Strategia de Apărare. Va fi abordat şi cazul Ponta

    Kelemen a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că reprezentanţii Uniunii aşteaptă să vadă ce conţine Strategia de Apărare, întrucât nu au văzut documentul.

    “Eu şi liderul Grupului UDMR din Senat, Marko Bela, vom participa la consultările de la Palatul Cotroceni, tema fiind Strategia de Apărare. Aşteptăm să fim informaţi, să fim puşi în temă, nu ştiu ce conţine documentul. Probabil, la consultări va fi abordat şi cazul Ponta, deşi nu figurează ca temă a discuţiilor. Situaţia în care se află premierul este una complicată”, a spus liderul UDMR.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a invitat la Cotroceni pe liderii partidelor parlamentare, pentru discuţii pe tema Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării.

    Iniţial, invitaţia transmisă de şeful statului liderilor partidelor şi formaţiunilor politice parlamentare era pentru luni, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni.

    În urmă cu puţin timp, Administraţia Prezidenţială a anunţat că programul consultărilor preşedintelui Klaus Iohannis cu partidele parlamentare a fost modificat luni, partidele la putere fiind convocate separat de cele ale opoziţiei.

    Iohannis i-a invitat pe liderii politici la discuţii privind Strategia Naţională de Apărare a Ţării.

    Departamentul Securităţii Naţionale al Administraţiei Prezidenţiale, condus la acea vreme de consilierul George Scutaru, iar în prezent de consilierul prezidenţial Ion Oprişor, a început, în luna februarie, procesul de consultări interinstituţionale pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Apărare, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, printr-o întâlnire cu deputaţii din comisia de apărare din Parlament.

    Preşedinţia preciza atunci că, în conformitate cu prevederile Constituţiei României şi Legea 473/2004 privind planificarea Apărării, Strategia Naţională de Apărare a Ţării este principalul document care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional, alături de programul de guvernare în vigoare, iar documentul trebuie înaintat Parlamentului în termen de 6 luni de la învestirea în funcţie a Preşedintelui.

    Administraţia Prezidenţială a propus şi reprezentanţilor organizaţiilor nonguvernamentale să contribuie la elaborarea Strategiei cu recomandări privind planificarea apărării la nivel naţional, riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale.

    Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul Turceni – Rovinari, fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat. De asemenea, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut Camerei Deputaţilor, vineri, avizarea urmăririi penale pe numele premierului şi pentru conflict de interese.

    Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut premierului să demisioneze, apreciind că demisia lui Victor Ponta este singura posibilitate acum de a ieşi repede din această situaţie şi spunând că speră să nu se ajungă până la suspendarea premierului şi că prima opţiune, cea mai bună, este o demisie a premierului şi a Guvernului.

  • Kelemen: Congresul UDMR de la Cluj, sub semnul reconfigurării modalităţii de a face politică

    Liderul UDMR a spus că actualul Congres al uniunii se desfăşoară sub un motto cunoscut deja, şi anume reconfigurare, însă a precizat că nu este vorba despre o reconfigurare a valorilor uniunii, ci despre o reconfigurare în ceea ce priveşte modalitatea de a face politică.

    “Noi trebuie să fim conştienţi că dacă nu putem face schimbările necesare şi schimbările aşteptate atunci putem fi perdanţi în această perioadă. Nu UDMR, ci clasa politică în general. Oamenii aşteaptă multă sinceritate, trebuie să fim mult mai aproape de oameni, cu mai multă empatie şi dacă reuşim să păstrăm încrederea, să lărgim încredea în UDMR, atunci şi anii care urmează după cei 25 de ani care au trecut vor însemna pentru comunitatea maghiară şi pentru uniune ani de succes, însă acest lucru depinde doar de noi. Reconfigurarea pentru noi înseamnă schimbare de atitudine”, a declarat Kelemen Hunor înaintea începerii congresului care se va desfăşura la Casa de Cultură a Studenţilor, de la Cluj-Napoca.

    La rândul său, secretarul general al UDMR, Kovacs Peter, a declarat că în cadrul Congresului Uniunii vor fi făcute două modificări importante la statutul UDMR, şi anume se va renunţa la funcţia de vicepreşedinte politic, iar secretariatul general se va numi prezidiu executiv.

    “Modificările nu vizează schimbarea anumitor persoane, doar că nu vrem să transformăm UDMR într-un partid politic în sensul clasic al cuvântului”, a spus Kovacs Peter.

    La ora transmiterii acestei ştiri, la cel de-al 12-lea Copngres al UDMR sunt prezenţi 770 de delegaţi şi aproximativ 150 de invitaţi, între care lideri politici din Ungaria şi România: preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, liderul PLR, preşedinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, co-preşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, liderul PC, Daniel Constantin, vicepremierul Uugariei Semjén Zsolt, precum şi alţi politicieni de marcă din România şi străinătate.

    Potrivit secretarului general al UDMR, Kovacs Peter, vineri, în prima zi a Congresului, vor avea loc prezentarea raportului activităţii preşedintelui din cei patru ani de mandat, modificarea Statutului Uniunii, dezbateri politice şi alegerea preşedintelui UDMR, iar în cea de-a doua zi se va modifica Programul politic al UDMR şi vor fi adoptate documentele Congresului.

    În cadrul lucrărilor Congresului UDMR va avea loc ceremonia de acordare a distincţiei ”Laleaua de Argint”, înfiinţată cu prilejul aniversării a 25 de ani de existenţă a UDMR, şi care va fi înmânată celor aproximativ 80 de foşti şi actuali membri din conducerea centrală a Uniunii.

    “Un alt moment festiv va fi cel de proiecţie, în premieră, a filmului documentar – UDMR – împreună de 25 de ani – care evocă istoria de un sfert de secol a Uniunii, cu contribuţia unor naratori emblematici”, a mai arătat Kovacs.

    Cel de-al 12-lea Congres al UDMR se desfăşoară în perioada 17 – 18 aprilie la Casa de Cultură a Studenţilor din Cluj-Napoca.

    Singurul candidat pentru funcţia de preşedinte al Uniunii este actualul lider al uniunii, Kelemen Hunor.

  • Kelemen Hunor: Unii chiar şi astăzi încearcă să ne interzică sărbătorile în spaţiile publice

    “În acest colţ estic al Bazinului Carpatic şi astăzi purtăm o luptă zilnică pentru libertate, egalitate şi fraternitate. Fiindcă unii chiar şi astăzi, la 25 de ani după colapsul regimului comunist, încearcă să ne interzică sărbătorile în spaţiile publice, încearcă să împiedice prin interdicţii organizarea comemorărilor, ne interzic să ieşim în stradă pentru a celebra momentele importante pentru comunitatea noastră”, a afirmat Kelemen Hunor în discursul său, a cărui tradcere a fost pusă la dispoziţia jurnaliştilor de Biroul de presă al UDMR.

    Preşedintele UDMR a mai spus că “urmaşii demni ai strategilor ţarişti şi imperialişti” au interesul de a priva comunitatea maghiară “de folosirea limbii materne, de a subjuga steagul, imnul şi simbolurile” acesteia.

    “Vor să ne priveze de şcolile noastre, de cultura noastră şi de tot ce este mai important în viaţa unui om, a unei comunităţi, a unei naţiuni: fundamentul identităţii naţionale. De parcă am trăi încă în secolul al XIX-lea, ei luptă împotriva comunităţii noastre şi consideră, într-un mod pe deplin eronat, că dacă ne vor învinge, se va instaura Canaanul”, a susţinut Kelemen Hunor.

    Potrivit acestuia, libertatea şi egalitatea sunt valori “necesare” fiecărui om, fiecărei comunităţi şi naţiuni, care “trebuie reinventate şi trebuie rediscutate în fiecare etapă a istoriei”.

    Fostul Ministru al Mediului şi Schimbărilor Climatice, Korodi Attila, prezent la eveniment, a declarat că pentru comunitatea maghiră “a fi liber în România înseamnă a fi buni cetăţeni, pentru care protecţia minorităţilor este garantată” , iar “peste 50 sau 100 de ani” generaţiile viitoare vor trăi pe pământul natal şi “vor fi o comunitate puternică”.

    Senatorul Taczos Barna a subliniat, la rândul său, că generaţia prezentă şi cele următoare trebuie să înveţe de la revoluţionarii paşoptişti “dragostea pentru libertate, pentru indepedenţă, dragostea pentru autonomie, lupta şi jertfa pentru a dobândi aceste lucruri”.

    La manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni în Miercurea Ciuc au participat aproximativ 1.500 de persoane.

    Evenimentele au început la statuia generalului Gál Sándor, cu intonarea imnului României şi al Ungariei, iar subiectul autonomiei a fost prezent în discursurile primarului municipiului Miercurea Ciuc, Ráduly Róbert Kálmán, şi al preotului romano-catolic Darvas Kozma József, organizatorii neasigurând traducerea în limba română.

    Participanţii, purtând în mâini drapele secuieşti şi ale Ungariei, au pornit în marş către Piaţa Cetăţii, unde s-a desfăşurat manifestarea centrală a Zilei Maghiarilor de Pretutindeni din Harghita.

    Pe scena amenajată în faţa Primăriei, sărbătoarea a început cu intonarea imnului Ungariei, după care au urmat cuvântările primarului Ráduly, al secretarului de stat pentru Culte, Naţiuni şi Relaţia cu Societatea Civilă în Guvernul ungar, Soltész Miklós, şi discursul preşedintelui UDMR, Kelemen Hunor.

    La manifestările din Miercurea Ciuc au mai participat europarlamentarul UDMR Sogor Csaba, consulul general al Ungariei în Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pál, precum şi reprezentanţi ai autorităţilor locale şi judeţene.

    Evenimentul s-a încheiat cu depuneri de coroane la statuile revoluţionarilor Petofi Sandor şi Nicolae Bălcescu şi cu intonarea imnului secuiesc.

    În cursul serii, participanţii la manifestările dedicate Zilei Maghiarilor de Pretutindeni sunt invitaţi la un spectacol de gală la Casa de Cultură Municipală din Miercurea Ciuc.

    Ziua Maghiarilor de Pretutindeni este marcată, în fiecare an, în majoritatea localităţilor din Transilvania, fiind comemoraţi eroii din timpul Revoluţiei Ungare de la 1848-1849.

  • Kelemen: Cum aş putea eu să influenţez justiţia într-un caz în care nu există nicio cale de atac?

    Întrebat cum comentează sesizarea de către CSM a Inspecţiei Judiciare după declaraţiile legate de fostul ministru Nagy Zsolt, condamnat la închisoare în dosarul privatizărilor strategice, Kelemen Hunor a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că a respectat deciziile judecătoreşti şi nu a făcut altceva decât să exprime o părere.

    “Sunt convins că în niciun fel nu am adus atingere independenţei sistemului judiciar, în ansamblul său, pentru că declaraţiile mele au fost după o sentinţă definitivă. Nu aveam cum să influenţez şi cum să aduc atingere independenţei sistemului judiciar, după o sentinţă definitivă şi în momentul în care Nagy Zsolt era deja încarcerat. Eu respect şi am respectat toate deciziile judecătorilor şi ale justiţiei, aşa este şi normal într-o ţară democratică, într-un stat de drept, dar, în acelaşi timp, pot să am o părere despre un caz, despre o sentinţă şi, mai ales, după ce sentinţa a fost pronunţată”, a spus Kelemen.

    El a afirmat că nu înţelege care este problema în această situaţie, într-o perioadă când “toată Europa se luptă pentru libertatea de exprimare şi în Franţa se adună milioane de oameni”.

    “Cum aş putea să influenţez eu justiţia sau să aduc atingere independenţei sistemului judiciar într-un caz unde nu există nicio cale de atac la această sentinţă definitivă? Este importantă această nuanţă, pentru că ceea ce am comentat, am comentat după sentinţa definitivă a ICCJ. CSM şi Inspecţia Judiciară vor analiza şi vor da un verdict în acest caz. Nu este un delict să îţi spui punctul de vedere şi mai ales un punct de vedere clar şi nu cu intenţia de a schimba ceva”, a subliniat liderul UDMR.

    El a spus că nu are posibilitatea, ca om politic, şi nici instrumentele schimbării unei decizii a instanţei.

    “Asta este viaţa, dar un punct de vedere, dacă l-am exprimat, cred că la fel de bine trebuie privit ca orice altă observaţie legată de orice decizie sau chestiune din societate. Aştept să vedem ce va spune Inspecţia Judiciară”, a conchis Kelemen Hunor.

    Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecţia Judiciară după ce liderul UDMR a declarat că fostul ministru Zsolt Nagy a fost nedreptăţit şi a fost sancţionat, Kelemen Hunor susţinând că ”trebuie să fie foarte clar” că acest caz nu este unul de corupţie şi că nu există nicio dovadă împotriva lui Zsolt Nagy.

    Inspecţia Judiciară urmează să verifice dacă şi în ce măsură a fost adusă atingere independenţei şi imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor implicaţi în activitatea de soluţionare a dosarului privatizărilor strategice, precum şi dacă a fost adusă atingere independenţei sistemului judiciar în ansamblul său, potrivit unui comunicat de presă al CSM.

    Kelemen Hunor declara, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la gala de aniversare a 25 de ani de la înfiinţarea UDMR, că din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui Nagy Zsolt şi în baza acelor stenograme a fost condamnat fostul ministru.

    “Mai există cazul lui Nagy Zsolt, care a fost nedreptăţit şi condamnat la închisoare. Libertatea înseamnă altceva pentru Nagy Zsolt. Trebuie să fie un lucru foarte clar: cazul lui nu este un caz de corupţie, nu există nicio dovadă împotriva sa, nu s-a privatizat nicio firmă de stat pe vremea lui. Din stenogramele înregistrate cu ocazia convorbirilor purtate de alte persoane s-au tras concluzii cu privire la cazul lui şi în baza acelor stenograme a fost condamnat Nagy Zsolt. El are nevoie de sprijnul nostru, de solidaritatea noastră. Cu siguranţă nu va renunţa la lupta pentru adevăr, nici noi nu trebuie să renunţăm la lupta pentru adevăr”, spunea Kelemen.

    Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy au fost încarceraţi în 27 ianuarie, după ce au fost condamnaţi definitiv de instanţa supremă la 4 ani şi 8 luni, respectiv 4 ani de închisoare, în dosarul privatizărilor strategice, alături de alte persoane.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu trei acuzaţi de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete, Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy fiind trimişi în judecată, alături de alte patru persoane, în 30 martie 2009.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

  • Kelemen: UDMR, de acord cu Parlament bicameral, vot mixt, 300 de deputaţi şi 100 de senatori

    Liderul UDMR a arătat că,în cadrul discuţiilor de la Palatul Cotroceni, au menţionat faptul că Uniunea este împotriva actualului sistem, care este greşit şi nu va aduce nicio îmbunătăţire Parlamentului.

    ”Suntem pentru schimbarea actualului sistem privind alegerile parlamentare. Suntem pentru un sistem mixt, cu o singură menţiune, să se păstreze reprezentarea proporţională”, a spus Kelemen Hunor.

    El a explicat că UDMR doreşte, astfel, un sistem mixt, cu distribuirea mandatelor în aşa fel încât reprezentarea proporţională să nu se schimbe.

    Kelemen a menţionat că, potrivit UDMR, proporţia a trebui să fie de 60%- 65% din mandate în colegii uninominale, şi 35-45% pe listă naţională, pentru a asigura reprezentarea proporţională.

    ”Am propus acest sistem mixt şi cu gândul de a reduce numărul de parlamentari. Noi am spus că am fi de acord cu 300 de deputaţi, plus 18 pentru minorităţi, iar la Senat am propus o primă variantă, cu doi senatori pentru fiecare judeţ şi pentru judeţele cu peste 600.000 de locuitori, încă un mandat, în plus, deci trei senatori. Asta ar însemna, cu sectoarele Capitalei, 100 de senatori şi ar însemna o reducere semnificativă a numărului de parlamentari”, a mai spus liderul UDMR.

    Kelemen Hunor s-a referit şi la alegerile locale, precizând că în opinia Uniunii, actualul sistem trebuie păstrat şi nu trebuie făcută niciun fel de modificare, astfel ca primarii să fie aleşi într-un singur tur de scrutin, iar preşedinţii de CJ să fie aleşi în mod direct.

    ”Putem accepta şi varianta alegerii preşedinţilor de CJ de către Consiliul Judeţean”, a mai spus Kelemen Hunor, adăugând că această problemă ar trebui discutată simultan cu cea a descentralizării.

    Potrivit preşedintelui UDMR, în ceea ce priveşte finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale, UDMR consideră că suportarea acestor cheltuieli ar trebui să se facă de la bugetul de stat.

    ”Ştim că este un un efort substanţial, dar ar asigura un control foarte sever şi foarte serios, cu nişte limite superioare şi o transparentizare totală a cheltuielilor. Poate că nu vor fi campaniile electorale la fel de colorate ca până acum, dar sigur că va fi mult mai transparentă finanţarea campaniilor”, a spus Kelemen Hunor.

    El s-a referit şi la imunitatea parlamentară, precizând că ”se poate reduce numărul de zile, pentru avizul Parlamentului, ca să fie mult mai accelerat decât acum, nu o lună de zile, şi să nu existe posibilitate de tergiversare”.

    Hunor a menţionat, referitor la Ordonanţa 55, privind traseismul politic, că UDMR nu a fost de acord cu această Ordonanţă nici când era în Cabinetul Ponta şi nu a votat nici în Senat proiectul de aprobare a Ordonanţei de Urgenţă.

     

  • Kelemen: Dacă va fi o moţiune de cenzură, iniţiatorii să spună ce guvern vine după

    Întrebat, vineri, de corespondentul MEDIAFAX, care este punctul de vedere al UDMR legat de moţiunea de cenzură anunţată de PNL, Kelemen Hunor a răspuns că scopul unui astfel de demers este de a schimba Guvernul, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla, va fi doar “o dezbatere mai animată în Parlament”.

    “Nu am discutat pe această temă, nu am iniţiat nicio discuţie, ştiu doar ce am citit în presă. Ei au semnăturile necesare pentru orice moţiune şi fără noi. Moţiunea de cenzură este un instrument constituţional, parlamentar şi politic. Scopul este de a schimba Guvernul, dacă nu poţi schimba Guvernul, atunci este o dezbatere mai animată în Parlament, dar nu poţi să atingi scopul, nu există o finalitate pentru care a fost gândită moţiunea de cenzură. În acest moment eu nu văd că ar exista majoritate, dar nu pot să ştiu ce discuţii sunt între PNL şi celelalte formaţiuni politice din Parlament. Eu cred că dacă va fi o moţiune de cenzură, dacă va exista o gândire în acest sens, atunci ar trebui să spună cel care propune aşa ceva ce urmează a doua zi dacă pică Guvernul, ce Guvern va fi, ce program de guvernare. Dacă vrem să abordăm foarte serios şi să ne gândim la şansele unei moţiuni de cenzură, sunt necesare şi alte elemente decât un anunţ“, a afirmat Kelemen.

    El a spus că nu ştie care va fi tema moţiunii de cenzură şi cum va arăta aceasta, astfel încât nu poate să spună dacă UDMR va spriji sau nu un asemenea demers.

    Copreşedinţii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga anunţau că doresc preluarea guvernării prin iniţierea unei moţiuni de cenzură împotriva Cabinetului Ponta şi negocierea unei majorităţi în actualul Parlament, deoarece aleşii nu ar vota în majoritate pentru declanşarea anticipatelor.

    Gorghiu spunea că în cursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie va fi depusă o moţiune de cenzură, însă tema şi data depunerii acesteia vor fi stabilite după ce programul de guvernare va fi finalizat.

  • Jos Parlamentul, jos DNA, jos serviciile, jos Constituţia! Perlele politice ale săptămânii

    “Voi spune şi eu foarte multe despre acest caz. Începând din 22 decembrie. Bercea, Abraham, e un caz, nu vi s-a părut niciodată că e aşa, ca o făcătură din asta miliţienească?” – preşedintele Traian Băsescu despre dosarul DNA în care este cercetat fratele său, Mircea Băsescu

    “Ele, şi dacă ne retragem toţi, tot nu câştigă, nici d-na Udrea, nici d-na Macovei.  Nici dacă mă retrag şi eu, şi dl. Iohannis, şi toată lumea. Şi dacă candidează singure pierd, deci… Îmi pare rău, dar nu le pot ajuta” – premierul Victor Ponta

    “Vedeţi, vârsta se trădează, e un om mai impulsiv, mai tânăr, dar e un băiat inteligent şi eu am încredere că ştie să înveţe inclusiv din asemenea momente” – Ion Iliescu (PSD) despre criticile lui Victor Ponta legate de instrumentarea cazului de evaziune Lukoil

    “El are o strategie a lui de campanie în care vrea să-l atace pe Meleşcanu, poate să-l lucreze pe Iohannis, să-l atace pe Ponta, ca să-şi scoată iubita” – Radu Mazăre (PSD) despre preşedintele Băsescu

    “În calitate de preşedinte al României, voi dizolva actualul Parlament şi voi propune un nou prim-ministru, cu un nou Cabinet” – Elena Udrea (PMP)

    “Serviciile trebuiau aduse sub controlul civil şi asta a făcut Preşedintele Traian Băsescu!” – Mihail Neamţu (NR) despre declaraţiile preşedintelui pe tema Ponta – ofiţer acoperit

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude” – Kelemen Hunor (UDMR)

    “E vorba de un delir personal al unui om care nu ar trece nici cel mai simplu examen psihiatric” – Dan Şova (PSD) despre atacul preşedintelui Băsescu la SIE

    “iPhone a omorât Nokia, iar iPad a distrus industria de hârtie” – premierul finlandez Alexander Stubb, acuzând Apple că a distrus economia ţării

  • Kelemen: E dificil să vorbim de relaţii de încredere cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude

    Kelemen Hunor a afirmat la dezbaterea “Voci Maghiare Locale”, de la Târgu Mureş, că sintagma de “stat naţional” din articol 1 al Constituţiei “îi exclude, cumva, pe cei care nu sunt români”.

    El a adăugat că, de fapt, minorităţile, printre care şi cea maghiară, ar trebui să fie recunoscute ca elemente constitutive ale ţării, pentru că “realitatea este că în România trăiesc mai multe minorităţi”.

    “România, în sens etnic, nu poate fi stat naţional. E dificil să vorbim de relaţii de încredere între societatea majoritară şi minoritatea maghiară, cât timp articolul 1 din Constituţie ne exclude”, a spus Kelemen Hunor.

    El a adăugat că acest “capital de încredere” este foarte important şi că, într-o Românie puternică, trebuie rezolvată, pe termen mediu şi lung, şi această situaţie a minoritarilor.

    Ulterior, acesta a declarat presei că, până acum, nu s-a dat “o definiţie foarte exactă, corectă, a sintagmei stat naţional”.

    “Aşa cum simţim noi, înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic, ceea ce, am spus de foarte multe ori, din punctul nostru de vedere, nu este în regulă. Fiindcă, până la urmă, există 10, 12, după unii, 15 la sută din populaţia României, care aparţine de altă o etnie, nu contează, maghiari, romi, saşi, sârbi, ruşi lipoveni şi aşa mai departe. Dacă se dă o definiţie din punct de vedere politic, atunci lucrurile devin mult mai nuanţate. Dar, în acest moment, ceea ce simţim noi, această sintagmă înseamnă stat naţional din punct de vedere etnic şi toţi acei care nu sunt de etnie română se simt excluşi. Asta am spus şi, de aceea, noi de fiecare dată spunem, din 1993 până în 2014, că la un moment dat trebuie să ne gândim foarte serios cum putem redefini primul articol (din Constituţie – n.r.)”, a spus Kelemen Hunor.

    Acesta a adăugat că UDMR n-a avut niciodată probleme cu sintagma de stat unitar şi indivizibil din articolul 1 al Constituţiei, ci doar cu cea de “stat naţional”, pentru că maghiarii consideră că România e şi patria lor, în care vor să trăiască.

    “Ştiu că există un articol care interzice să modifici această sintagmă din Constituţie, de aceea, orice amendare a Constituţiei trebuie făcută în doi paşi, altfel nu se poate umbla la acest articol sau trebuie să ne gândim la o nouă Constituţie. Oricum, există o problemă cu acel articol care interzice modificarea”, a spus Kelemen Hunor, adăugând că, dacă s-ar face un referendum “şi 100 sau chiar 110 la sută” dintre români ar spune că vor monarhie constituţională, aceasta nu s-ar putea realiza, din cauza acelui articol constituţional.

    “Deci, din acest punct de vedere, nu este de acceptat să fie interzis pentru generaţiile viitoare să se gândească la viitorul lor, fiindcă nu e normal”, a conchis el.

    Kelemen Hunor a participat, vineri seară, la Târgu Mureş, la dezbaterea publică “Voci Maghiare Locale”, alături de fostul preşedinte al Uniunii, senatorul Marko Bela, vicepreşedintele politic Borbely Laszlo şi aproape 100 de invitaţi, personalităţi ale vieţii politice din judeţ.