Tag: KBC Securities

  • Bursa scade pe vesti bune

    "Dar o veste buna nu mai aveti si voi despre bursa?" m-a chestionat un prieten, investitor la randul lui, in timpul unei conversatii despre situatia actuala a companiilor listate si perspectivele lor.

    Vesti bune au mai aparut, mai mult din zona raportarilor financiare din 2007 ale companiilor, insa efectele pozitive asupra bursei au intarziat sa apara. Practic, situatia internationala este mult mai iimportanta pentru noi decat am vrea sa credem, iar piata de capital romaneasca se misca in directia dictata de bursele economiilor mature.

    “Multi brokeri se feresc sa mai faca acum recomandari de cumparare, insa in mod sigur nici unul nu recomanda vanzare", spune Adrian Simionescu, director general Vienna Investment Trust.

    Cautand semnale care sa dea informatii despre ciclul bursier prin care trecem, faptul ca brokerii nu recomanda vanzare, dupa o perioada de pierderi sustinute, arata ca se reduce numarul celor care isi inchid pozitiile, urmatorul pas fiind revenirea la cumparare. Modificarea trendului prin aparitia ordinelor de cumparare trebuie insa sa aiba si motive tangibile.

    Rezultatele financiare ale emitentilor au fost considerate de majoritatea analistilor chestionati in prima luna a anului ca principalele parghii de suport pentru o anumita decorelare in raport cu pietele internationale.

    Din nefericire, anul trecut, din cauza variatiilor cursului de schimb, multe companii nefinanciare listate au avut rezultate nefavorabile. In ultimul trimestru al anului trecut, mai mult de jumatate dintre acestea au raportat pierderi sau profituri in scadere, ceea ce a dus la deprecieri si pentru actiunile societatilor cu rezultate bune.

    La 15 februarie, principalii indici de la Bucuresti se apropiau de valori cu 30% mai mici decat cele de la inceputul anului. Cele mai mari si mai lichide companii, incluse in indicele BET, scazusera cu 27,4%, societatile de investitii financiare, adunate in BET-FI, cu 26,7%, iar BVB in ansamblu, respectiv indicele compozit BET-C, cu 25,6%.

    Deprecierea era paradoxala, in conditiile in care indicii internationali incheiasera o saptamana de recuperare, iar moneda nationala se intorcea la valori de 3,6 lei/euro. Indicele american Standard & Poor’s 500 a recuperat, ajungand la o pierdere de 8,1% fata de inceputul anului, iar indicele bursei londoneze FTSE 100 a ajuns la un minus de 10,4%. Pierderile europene, desi mai accentuate decat cele americane, nu depaseau 15,5% pentru DJ STOXX 50, indicele principalelor companii din zona euro.

    La bursa de la Bucuresti, raportarile companiilor in ansamblu au fost sub asteptarile investitorilor, dar emitentii cu profit in crestere au fost mai multi decat cei cu pierderi. Din aproape 50 de raportari preliminare, doar 17 au inregistrat diminuari ale profitului net, iar dintre acestea doar cinci societati au consemnat pierderi in exercitiul financiar aferent anului trecut. Si totusi, cotatiile au mers in jos.

    "Rezultatele financiare din 2007 sunt bune, dar nu reprezinta elementul principal pentru revenirea bursei. Influenta situatiei interne este secundara in raport cu cea internationala", spune Razvan Pasol, director general Intercapital Invest.

  • Cei mai mari pagubasi la Bursa

    Cotatiile emitentilor de la Bursa de Valori au scazut drastic in luna ianuarie, iar reducerea valorii de piata este simtita cel mai mult de investitorii in actiuni. Investitorii mari sau mici, speculatorii, fondurile mutuale, sunt principalii perdanti ai crizei bursiere. Persoanele fizice sau juridice care urmaresc sa obtina profit din tranzactionarea unor tiluri listate sunt cei care au pierderi reale in portofoliu, spre deosebire de emitenti, pentru care scaderea actiunilor ramane conjuncturala, fara legatura cu performanta lor economica.

    Spre exemplu, pe actionarul principal al SNP Petrom, cea mai mare companie de la BVB, nu-l intereseaza prea mult scaderea cotatiei atata timp cat cifra de afaceri este in crestere, iar profitul obtinut permite dezvoltarea activitatii. In schimb, pentru un fond de investitii care a cumparat un pachet minoritar de actiuni Petrom, dar mare ca valoare, ieftinirea actiunii inseamna pierderi directe.

    Cazul SNP Petrom este cel mai bun exemplu de acest gen. Fondurile de investitii ale Julius Baer, cel mai mare investitor strain de la BVB, prin Julius Baer International Equity Fund si Julius Baer International Equity Fund II, detin o participatie la SNP Petrom de aproape 1%. Pachetul valora la mijlocul anului trecut, in luna iulie, peste 100 milioane de euro, insa evolutia actiunilor Petrom a micsorat valoarea participatiei pana la circa 77,5 milioane de euro la sfarsitul anului, compania petroliera fiind printre putinele titluri care au inregistrat un randament negativ in 2007.

    De la inceputul anului si pana la finele lunii ianuarie, participatia Julius Baer s-a micsorat cu inca 19%, ajungand pana la 63 de milioane de euro. Pentru fondul de investitii, pierderea este reala. Chiar daca nu cunoastem pretul de achizitie al tuturor titlurilor Petrom, deprecierea acestora s-ar traduce printr-un deficit daca Julius Baer si-ar lichida stocul de actiuni.

    Pentru OMV Austria, detinatorul a 51% din actiunile SNP Petrom, micsorarea cotatiei nu duce decat la reducerea castigului raportat la valoarea investitiei. Capitalizarea Petrom la cotatia de la sfasitul lunii trecute era de 6,3 miliarde euro, iar OMV a platit 1,5 miliarde pentru pachetul majoritar, ceea ce inseamna un profit de 100%. Pentru fondul de investitii, participatia de la SNP Petrom reprezinta insa o investitie pe termen lung, de cativa ani, iar pierderea de pana acum poate fi recuperata pana la lichidarea investitiei.

    Julius Baer si-a redus investitiile totale din Romania cu circa 50 de milioane de euro in perioada iulie-octombrie a anului trecut, anticipand adancirea trendului descendent al bursei. La sfarsitul lunii octombrie 2007, cele doua fonduri aveau participatii de aproximativ 320 de milioane de euro, pierderea pana in prezent fiind de cel putin 20% fata de valoarea respectiva.

    Proprietari ai emitentilor listati la BVB sau Rasdaq sunt si persoane fizice, averea acestora fiind, de obicei, calculata cu ajutorul pretului la zi al titlurilor. Ovidiu Tender este unul dintre cei mai importanti investitori prezenti la bursa, cea mai semnificativa companie din portofoliu fiind Prospectiuni Bucuresti, societate listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul PRSN. La inceputul anului, capitalizarea companiei era de 175 de milioane de euro, iar pachetul detinut de Ovidiu Tender, de 71,6%, valora 125 de milioane de euro. In cele 21 de sedinte bursiere ale lunii ianuarie, valoarea actiunilor detinute de Tender a scazut cu 24%, pana la 95 de milioane de euro.

    La Atlas Gip Ploiesti, tranzactionabila tot pe piata Rasdaq sub simbolul ATGJ, pachetul de aproape 70% detinut de Ovidiu Tender a scazut de la 10,6 milioane de euro la inceputul anului pana la 9,4 milioane de euro, o depreciere de 11,3%. O a treia companie aflata sub controlul lui Ovidiu Tender, Vulcan Bucuresti, societate care a intrat la categoria “companii listate” a Rasdaq in cursul lunii trecute, s-a depreciat cu doar 9% in prima luna a anului. Pachetul actionarului principal, Grupul Energetic Tender, a scazut de la 23,8 milioane de euro la 21,3 milioane de euro. Astfel, numai prin aceste trei companii, Ovidiu Tender a pierdut circa 33 de milioane euro in ianuarie.

    Un alt investitor important de la bursa este Gheorghe Calburean, principalele sale detineri fiind la Dafora Medias (DAFR) si Condmag Brasov (COMI). La societatea de servicii anexe extractiei petrolului din Medias, omul de afaceri are o participatie de 48,2%, conform ultimelor raportari ale Depozitarului Central. Valoarea pachetului la inceputul lui ianuarie era de 62,8 milioane de euro, insa a coborat pana la 43,5 milioane de euro. Cealalta participatie importanta, de 43,7% la Condmag, detinuta prin Dafora SA, putea fi valorificata cu 28,9 milioane de euro in prima zi a anului si cu numai 22,4 milioane de euro la 31 ianuarie. Pierderea proprietarului este de aproape 26 de milioane de euro intr-o singura luna.

    Catalin Chelu este unul dintre cei mai mediatizati investitori din piata de capital, cu o avere estimata la 95-100 de milioane de euro, o mare parte a banilor fiind blocati in actiuni listate. Printre cele mai importante detineri ale lui Catalin Chelu sunt cele de la societatile de investitii financiare, cu pachete de circa 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri. Actiunile detinute la SIF-uri valorau la inceputul anului aproximativ 31 de milioane de euro, insa deprecierea de 20% (medie pentru cele cinci titluri) a facut ca acestea sa ajunga la 24,8 milioane euro – o scadere cu peste 6 milioane de euro.

    Catalin Chelu este actionar majoritar la Celule Electrice Bailesti, tranzactionata pe Rasdaq sub simbolul CLEL, cu un pachet de 53,6% in prezent. Investitorul si-a diminuat participatia la sfarsitul lunii ianuarie, cand a vandut 4,55 milioane de actiuni la pretul de 0,4 lei, cu 60% sub valoarea nominala de un leu. Initial, Chelu detinea un pachet de 71,8% din capitalul social. Calculat la pretul de la inceputul anului, cele 71,8% din actiuni valorau 3,2 milioane de euro, iar pana la sfarsitul lunii ianuarie au coborat la 2,2 milioane de euro, in scadere cu peste 30%. Dupa vanzarea celor 4,55 milioane de actiuni, ceea ce echivaleaza cu marcarea unor pierderi, pachetul majoritar detinut de Chelu valoreaza 1,6 milioane de euro. Investitorul a declarat ca a utilizat banii pentru a achizitiona titluri SIF, pe care le considera la un pret cu perspective foarte bune de crestere.

    In cadere libera in prima luna a anului a fost si Impact Developer & Contractor, cea mai mare companie din sectorul constructiilor listata la BVB sub simbolul IMP. Deprecierea de peste 27% a cotatiei a fost resimtita din plin de actionari, printre care fondatorul si presedintele societatii, Dan Ioan Popp, cu un pachet de aproape 28%. La inceputul anului, pachetul valora circa 70 de milioane de euro, insa la 31 ianuarie ajunsese la 50 de milioane de euro, inregistrand o pierdere de 20 de milioane de euro. "Pentru actionarii vechi, efectul caderii de pret inseamna un moment de cumpana, in care trebuie sa decida daca raman actionari sau doresc sa vanda, iar pentru cei care intentioneaza sa cumpere este o perioada favorabila", a declarat Dan Ioan Popp, care a adaugat ca va vinde un procent mic din actiunile pe care le detine, pentru a atrage noi investitori.

    Tot in domeniul constructiilor, societatea Comnord Bucuresti, listata pe piata secundara Rasdaq sub simbolul COSC, a scazut de la aproape 114 milioane de euro la inceputul anului pana la aproximativ 88,5 milioane euro – o pierdere de 22,4%. Actionarul principal al companiei este omul de afaceri Sorin Creteanu, cu un pachet de 54,5% din numarul total de actiuni.

    Sectorul financiar-bancar, reprezentat foarte bine la bursa de la Bucuresti, include si el cativa milionari in euro. Cel mai bogat actionar din domeniu pare sa fie Horia Ciorcila, care detine, conform ultimelor raportari disponibile, aproape 5% din Banca Transilvania, institutie unde este si presedinte al consiliului de administratie. Valoarea pachetului detinut se ridica la inceputul lunii ianuarie la 75 de milioane de euro, insa scaderea cotatiei cu 20% a coborat cifra pana la 60 milioane euro. Banca Transilvania (simbol TLV) este unul dintre cei mai mari emitenti ai BVB, cu o capitalizare de peste 1,5 miliarde de euro dupa scaderea din luna ianuarie.

    Ilie Carabulea este actionarul majoritar al Bancii Comerciale Carpatica – listata la BVB sub simbolul BCC – cu un pachet de 35,8% din actiuni. Pierderea din prima luna a anului a fost de 12 milioane de euro pentru investitor, de la 68,6 milioane de euro pana la 56,6 milioane de euro. Banca Carpatica este detinuta in proportie de 70% de cinci actionari particulari. Aurel Albu si Corneliu Tanase detin cate zece procente, Lucio Olivo are in portofoliu 7,9%, iar Gian Antonio Olivo – 6,5%.

    O alta societate listata din sectorul financiar-bancar este Broker Cluj (BRK), cu o crestere impresionanta in cursul anului trecut, de 145%. Printre actionarii semnificativi ai intermediarului bursier se gasesc Ioan Cartis, cu 8,5%, si Petru Prunea, cu 3,5%. Presedintele societatii, Petru Prunea, a infiintat societatea in 1994 impreuna cu cativa asociati, investitia initiala fiind de 35.000 de dolari. La inceputul anului, capitalizarea societatii ajunsese la aproape 140 de milioane de euro, cu o crestere de aproape 4.000 de ori a investitiei initiale. Pachetul de actiuni al lui Petru Prunea valora la inceputul anului aproape 5 milioane de euro, insa scaderea din luna ianuarie a facut ca actiunile sa ajunga la circa 3,7 milioane de euro. Totodata, cele 8,5% detinute de Ioan Cartis au coborat de la 11,7 de milioane de euro pana la circa 9 milioane de euro.

    Investitorii mari si actionarii majoritari se feresc sa comenteze pierderile inregistrate la bursa. Cei mai multi nici nu le considera pierderi, ci "diminuari ale profitului rezultat din investitie", investitii cifrate initial mult sub valoarea atinsa in acest moment. "Pe investitorii mari nu-i intereseaza evolutia de pe parcursul a jumatate de an. Iar achizitiile efectuate in urma cu cel putin un an, cum este cazul multor fonduri de profil, abia acum ajung la randamente negative. O revenire a pietei ii readuce destul de usor in profit", spune Bogdan Juravle, broker la KBC Securities.

    Pierderile insa ii afecteaza cel mai mult pe investitorii mici, care ajung sa-si plaseze la bursa economii de cateva mii de euro si sa piarda 20% din ei in doar o luna. Cum insa "o pierdere nemarcata nu este inca o pierdere", cum spun brokerii (adica randamentul negativ nu este real decat atunci cand sunt instrainate actiunile), speculatorilor le ramane sa se transforme si ei in investitori pe termen lung si sa astepte vremuri mai bune.